Zvonurile despre goana unor angajați ai instituțiilor statului ori aleși locali spre consiliile de administrație ale diferitelor entități sau societăți cu capital public circulă de ceva vreme. Ecuația e simplă: pe lângă salariu, funcționarii publici, de multe ori șefi de instituții, primesc bani în plus dacă fac parte din aceste consilii de administrație. Unul dintre cele mai tentante pare să fie chiar furnizorul de apă și canal Aquabis, unde o indemnizație lunară a unui membru în consiliul de administrație trece de 2.000 de lei.
Cum ajung unii angajați ai statului, în general cei implicați în politică, să meargă acasă, lună de lună, cu mii de euro? Ei bine, se poate, dacă salariul este „completat” cu tot felul de bonusuri și nu vorbim numai de banala muncă peste program.
Unul dintre „tertipurile” la care apelează funcționari pentru a-și asigura o leafă îndestulătoare sunt consiliile de administrație. Este vorba despre entități publice, cum sunt școlile, dar și societăți comerciale cu capital public, unde statul trebuie să-și trimită oameni ca factori de decizie.
Consiliul de administrație este un organ de supraveghere și control, în cadrul unei companii sau organizații. Rolul consiliului de administrație este: gestionarea strategică a organizației prin stabilirea politicilor și obiectivelor, selectarea, desemnarea, susținerea și evaluarea performanței directorului executiv, monitorizarea stării financiare a organizației, aprobarea deciziilor importante și a bugetelor anuale, raportarea către acționari a performanței companiei, stabilirea salarizării pentru conducătorii organizației.
Membrii consiliilor de administrație primesc o îndemnizație lunară pentru munca depusă. Cea mai mare îndemnizație merge, de regulă, la președintele consiliului de administrație, care trebuie să planifice activitatea consiliului: frecvența și durata ședințelor sau stabilirea ordinii de zi.
În cazul instituțiilor publice sau a societăților cu capital public, cei care fac parte din consiliile de administrație sunt…funcționarii publici. O prezență lunară la o ședință le poate aduce în plus în buzunare câteva sute de lei sau chiar câteva mii de lei, în funcție de entitatea din a cărui consiliu de administrație fac parte.
Indemnizații generoase la Consiliul de Administrație al Aquabis
Printre companiile care garantează cele mai generoase îndemnizații pentru membrii consiliului de administrație se numără furnizorul de apă și canal, Aquabis.
Compania are cinci membri în Consiliul de Administrație, la care se adaugă un președinte și directorul general Ion Șandru. Dar să îi luăm pe rând: președintele consiliului de administrație este un fost subprefect al județului, Timoce Grigore Vasile, acum consilier juridic la Romsilva și președintele Pro România Bistrița-Năsăud, care încasează de la Aquabis SA 27.162 de lei anual, ceea ce înseamnă o îndemnizație lunară de 2.263 de lei.
Aceasta se adaugă la veniturile de peste 8.000 de lei aduse de activitatea de consilier juridic la Direcția Silvică Bistrița-Năsăud, dar și la Administrația Parcului Național Munții Rodnei, ambele aflate în subordinea Romsilva. Președintele consiliului de administrație al Aquabis are o vilă de 135 de metri pătrați cumpărată chiar anul trecut în Bistrița, un teren agricol de un hectar și altul intravilan de 400 de metri pătrați tot în municipiu. Are de asemenea și două credite bancare în valoare totală de peste 400.000 de lei.
Printre membri consiliului de administrație a regiei de apă se numără și Câmpan Dragomir Sabin, fost șef la ADI Deșeuri, actual angajat acolo. Acesta încasează lunar de la Aquabis 2.100 de lei, sumă ce se adaugă la leafa de 4.800 de lei încasată de la ADI Deșeuri. Câmpan Dragomir mai are un PFA cu domeniu de activitate „certificate verzi”, care anul trecut i-a adus modica sumă de 4.500 de lei.
La capitolul avere, fostul șef de la ADI Deșeuri stă bine de tot: acesta are o vilă în municipiu de 337 de metri pătrați, un apartament de 60 de metri pătrați și 6 conturi în bancă, ce totalizează peste 230.000 de lei.
Pe lista membrilor din consiliul de administrație al Aquabis îl regăsim și pe Kozuk Andrei Ioan, fost consilier local PSD și fost șef la Comelf. Acesta încasează la de Aquabis lunar 2.200 de lei, sumă ce se adaugă veniturilor sale din mediul privat.
Acesta este director comercial la două companii, unde de altfel este și asociat: Carpath Weld Industries, care îi aduce lunar 2.900 de lei și GSB Electric, ce îi aduce lunar încă 2.300 de lei. Dividendele încasate fac însă buzunarul gros: de la Carpath Weld Industries, Kozuk a încasat anul trecut dividende în valoare de 143.314 lei, iar de la GSB Electric în valoare de 74.245 de lei. De asemenea, Kozuk a încasat dividende și de la Transilvania General Contractor, în valoare de 79.061 de lei. Kozuk are o casă de 245 de metri pătrați în municipiu și 230.000 de lei în conturi și investiți în fonduri de investiții.
Țintean, Grațiela Nemeș și Cristian Parasca – în CA Aquabis
Pe lista membrilor din Consiliul de Administrație al Aquabis s-au strecurat și câteva personaje interesante. Unul dintre ele este tocmai fostul prefect, parlamentar și șef la Finanțe, Ioan Țintean.
Acesta încasează 2.200 de lei de la Aquabis, care se adaugă veniturilor din chirii de 1.000 de lei lunar și dividendelor în valoare de 23.000 de lei (anul trecut). Ioan Țintean încasează și o pensie lunară de 3.800 de lei și a declarat anul trecut venituri din vânzarea produselor agricole în valoare de 58.000 de lei.
Țintean are 4 terenuri agricole în Răzoare (județul Mureș) care se întind pe sute de mii de metri pătrați și un teren în intravilan în Bistrița de 650 de metri pătrați. Acesta are o casă de locuit de 239 de metri pătrați în Bistrița și alta de 70 de metri pătrați în Răzoare. De asemenea, are și spații comerciale pe 134 de metri pătrați. În bănci, Țintean a adunat 67.000 de lei.
În CA Aquabis este și Nemeș Grațiela, directorul Cabinetului președintelui Consiliului Județean, Radu Moldovan. Aceasta încasează lunar de la Aquabis 2.200 de lei, venituri ce se adaugă salariului de la CJ de 5.500 de lei. Grațiela Nemeș deține două apartamente în Bistrița, unul de 55 de metri pătrați și altul cât o casă, de 150 de metri pătrați.
Și Parasca Cristian, fost șef al Administrației Județene a Finanțelor Publice, acum “șef administrație adjunct colectare”, este în consiliul de administrație al Aquabis. Acesta este membru în trei consilii de administrație: al Aquabis, al Ocolului Silvic al Municipiului Bistrița și al AJOFM. De la Aquabis încasează 2.100 de lei lunar, de la ocolul silvic doar 175 de lei, iar de la AJOFM doar 240 de lei. De la ANAF, Parască încasează lunar 8.300 de lei.
Parască are un apartament de 100 de metri pătrați în Bistrița, unul de 60 de metri pătrați în Cluj-Napoca și 10 terenuri. Printre ele se numără 3 terenuri în intravilan, în Bistrița de 250 de mp, 960 de mp și respectiv 1.200 de mp. De asemenea, Parască mai are terenuri la Colibița, în Rusu Bârgăului, în Buduș și Jelna. Șeful de la Finanțe are 15.000 de lei în bancăși acțiuni la ROCREDIT IFN Bistrița în valoare de 67.970 de lei.
