Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud nu i-a dat acordul de mediu lui Pavel Sângeorzan, pentru cariera sa de marmură din Parcul Național Munții Rodnei. Instituția motivează decizia inclusiv cu o notă de constatare negativă a Gărzii de Mediu.
Pavel Sângeorzan nu va mai continua să extragă marmură din Parcul Național Munții Rodnei, după ce Agenția pentru Protecția Mediului a respins solicitarea de emitere a acordului de mediu solicitată de Valsecmar SRL, societatea omului de afaceri.
Decizia a venit chiar în urmă cu câteva zile, iar în spatele său stau mai multe motive care au la bază amplasamentul acestei cariere, care este tocmai în Parcul Național Munții Rodnei:
„Motivele care au stat la baza deciziei sunt următoarele:
-proiectul propus intră sub incidența Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, fiind încadrat în anexa 2, la punctul 2, lit. a): „cariere, exploatări miniere de suprafață și de extracție a turbei, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1”
-proiectul propus intră sub incidența art. 28 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare – proiectul este amplasat în imediata vecinătate a Parcului Național Munții Rodnei și pe raza siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munții Rodnei și ROSPA0085 Munții Rodnei,
-proiectul propus intră sub incidența art. 48 și 54 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare”, motivează decizia Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud.
Tot acolo, APM mai precizează un detaliu interesant în document. Adaugă la motivele respingerii și o notă de constatare, întocmită de Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu doar cu câteva zile înainte de respingere. Nota de constatare a Gărzii de Mediu a avut la bază o verificare a amplasamentului.
Pavel Sângeorzan pregătea lucrări de decopertare și extragere cu dinamită
Potrivit rapoartelor depuse de Pavel Sângeorzan la Agenția pentru Protecția Mediului, cele 3 hectare pregătite pentru extragere au fost scoase din fondul forestier încă din 1972, fiind considerate „neproductive”.
Licența de exploatare a fost obținută în 1999 și a tot fost prelungită cu câte 5 ani, ultima prelungire urmând să expire în luna aprilie a acestui an. Pavel Sângeorzan pregătea acolo lucrări de decopertare și extragere a minereului folosind dinamită și gel exploziv.
Omul de afaceri avea de gând să mobilizeze în carieră 31 de angajați, care urmau să muncească câte 8 ore pe zi, 10 luni pe an, în perioada 1 februarie – 30 noiembrie.
„Se vor lua măsuri de refertilizare a solului și replantare în zonele în care vegetația nu se dezvoltă normal. În baza informațiilor obținute prin programul de monitorizare se vor executa orice lucrări de refacere a mediului care se impun”, se mai angaja Pavel Sângeorzan să facă, potrivit raportului depus de societatea sa, la APM.
Exploatarea zăcământului a început acolo în anul 1971 de către întreprinderea INEUL Năsăud. Aceasta a făcut lucrările de amenajare a perimetrului, care au inclus și defrișarea pădurii și redarea la schimb Ocolului Silvic Bistrița-Năsăud a unui teren agricol de trei hectare. Tot atunci a fost făcut drumul de acces de 4,3 km, care au necesitat, de asemenea, o defrișare.
În anul 1981, activitatea este întreruptă, din cauza costurilor de transport ridicate, lipsa energiei electrice și a gradului de recuperare în blocuri redus. Ulterior, zăcământul a fost exploatat sporadic de diferiți agenți economici. Licența de exploatare ajunge la Pavel Sângeorzan în anul 2005.
Cariera i-a adus atenția procurorilor…
Această carieră i-a și adus probleme de natură penală lui Pavel Sângeorzan în urmă cu câțiva ani. Prin HG 2003/04.03.2003 a fost delimitate rezervațiile biosferei, parcurile naționale și parcurile naturale. La fel s-a întâmplat și cu Parcul Național Munții Rodnei, care, după această dată, a ajuns să includă și cariera Anieș- Valea Secii, situată foarte aproape de limita sudică a parcului.
O altă ordonanță de urgență de la final de 2005, interzice pe teritoriul ariilor protejate a parcurilor naționale exploatarea oricăror resurse minerale regenerabile.
Începând cu anul 2006, SC Valsecmar SRL nu a mai obținut Autorizație de Mediu de la autoritatea competentă în domeniul mediului pentru efectuarea de lucrări de exploatare în cariera Anieș-valea Secii și în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ANRM – CITRM Bistrița nu a mai avizat programe anuale pe perioada 2006 – 2019 pentru această carieră.
Culmea, licența de exploatare deținută de Macon SRL Deva și preluată prin 2004 de Valsecmar SRL a fost valabilă până în 1 ianuarie 2019. Cum s-a întâmplat asta, nimeni n-a ieșit public să explice, în condițiile în care era normal să fie retrasă încă din 2005, ținând cont de faptul că respectiva carieră face parte din Parcul Național Munții Rodnei.
Garda de Mediu a constatat în această perioadă mai multe contravenții pe care le-a și sancționat. Într-un răspuns dat acum câțiva ani de Garda de Mediu pentru Gazeta de Bistrița se precizează că în perioada 2014-2019, au fost aplicate 265 de sancțiuni contravenționale în valoare de 3.687.000 lei. De asemenea, în perioada amintită au fost sesizate organele de cercetare penală în 4 cauze. De ce n-au mai avansat lucrurile, din nou nimeni nu știe.
În anul 2006, Pavel Sângeorzan avea tupeul să declare public, pentru România Liberă, că nu este dispus să înceteze activitatea de exploatare în carieră dacă nu va fi despăgubit de stat cu suma de 1,3 milioane de euro, echivalentul investiției făcute acolo.
Omul de afaceri susținea că a făcut investițiile în cariera de marmură aflată la marginea Parcului Național Munții Rodnei înainte ca acesta să-și extindă granițele peste terenul pe care se afla cariera.
Procurorii au început atunci o cercetare penală pentru nerespectarea măsurilor de sistare temporară a activității în carieră. Omul de afaceri a scăpat de probleme, primit neînceperea urmăririi penale și, se pare, și-a văzut în continuare de treabă cu cariera de la Anieș.
Raportările financiare ale SRL-ului care are pe mână cariera nu arată nici ele foarte bine. Pentru anul 2023, Valsecmar raporta o cifră de afaceri de 11 milioane de lei și un profit net de doar 26.000 de lei. Datoriile ajungeau la 14 milioane de lei. Cu un an în urmă, în 2022, SRL-ul raporta o cifră de afaceri de 9,7 milioane de lei și un profit de 156.340 de lei.
Deci zeci de oameni nu vor avea locuri de muncă iar marmură vom importa ? . Există și investitori care vor să creeze locuri de muncă și să. reducem importurile ,dar nu sunt lăsați….