Apele Române, din ce în ce mai tulburi. Radu Flaviu și Valentin Avram au tras lozul câștigător

Administrația Bazinală de Apa Someș-Tisa se scufundă în mlaștina incompetenței pe zi ce trece. Majoritatea celor ce au ocupat de-a lungul timpului fotoliul de șef al instituției s-au dovedit a fi certați cu legea. Cu toate acestea, Apele Române se curăță extrem de greu de acești oameni pentru care se găsește la orice oră o funcție care să le hrănească orgoliul și instinctul de „pești răpitori”. Două personaje cu un trecut mânjit de scandaluri din ANAR, Valentin Avram și bunul său prieten Radu Flaviu, au reușit să se infiltreze la cârma celor mai importante birouri din instituție.

Fostul șef al Administrației Bazinale de Apă Someș Tisa, Valentin Avram, a ajuns șeful Serviciului Inspecție, Corp Control, Prognoză și Prevenție din Cadrul Administrației Naționale Apele Române.

Vestea vine precum un trăsnet peste cei care-i cunosc trecutul furtunos al lui Avram, cu atât mai mult că el va fi cel care va efectua controale la balastiere, stații de betoane, microhidrocentrale și nu în ultimul rând acesta va verifica inspectorii și inspecțiile bazinale din țară.  Potrivit surselor noastre, Avram este susținut necondiționat de Constantin Mețler, directorul adjunct al ANAR.  Constantin Mețler este cel care i-a luat apărarea lui Ovidiu Ianculescu în scandalul de la Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Mureș, dar care și-a angajat tatăl în vârstă de  69 de ani la ANAR, cum altfel dacă nu printr-o detașare de la Primăria Vatra Moldoviței, Suceava la SGA Botoșani.

Inspectorul Avram are ocazia să-și facă noi tovarăși de pahar și la București

Având în vedere faptul că Valentin Avram efectua controale la balastierele deținute de tovarășii lui de pahar și nu descoperea niciodată nici măcar o problemă, nici nu vrem să ne gândim cum se vor verifica de acum înainte inspecțiile bazinale. Fostul șef al Administrației Bazinale a Apelor Someș-Tisa (ABAST) a recunoscut că a efectuat controale la firma Prima Mineral, societate care se ocupă cu extracția pietrișului și nisipului, patronată de Marius Horațiu Marcu, un apropiat de-al său și, totodată, nepotul lui Radu Flaviu, fostul director adjunct al Administrației Naționale Apele Române (ANAR).

Pentru că ne-am dorit să aflăm mai multe detalii despre modul în care Avram a efectuat verificările în perioada în care a ocupat funcția de inspector ABAST, am solicitat instituției, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, să ne comunice câte controale au fost efectuate la nivelul ABAST în perioada ianuarie 2018 – noiembrie 2022, alături de cine a efectuat Avram controalele și, cel mai important câte controale a efectuat acesta de unul singur. Apele au rămas la fel de învolburate, iar transparența nu a fost niciodată un punct forte pentru ANAR, astfel biroul de comunicare al ABAST, sub antenta supraveghere a noului șef Ștefan Rus, ne-a trimis următorul răspuns: 

„În perioada 01.01.2018 – 14.11.2022, la nivelul Administrației Bazinale de Apă (ABA) Someș-Tisa, au fost efectuate un număr de 8012 acțiuni de control de către inspectorii de specialitate atât la obiectivele din bazinul hidrografic Someș-Tisa, cât si pe raza altor Administrații Bazinale.

2) Inspectorul Avram Valentin a efectuat controale împreună cu toți inspectorii din cadrul IBA/ ITA, dar și împreună cu inspectori de pe raza altor Administrații Bazinale, pe perioada derulării acțiunilor de control dispuse de către Administrația Națională „Apele Române”, în alte bazine hidrografice decât Someș-Tisa.

3) În perioada menționată, atât inspectorul Valentin Avram, cât și ceilalți inspectori au realizat controale și singuri.”, potrivit ABAST.

Oare Avram a efectuat atât de multe controale încât nici măcar superiorii săi nu l-au mai putut contoriza? Sau numărul controalelor a fost atât de mic încât cei de la ABAST au preferat să nu mai spună?

Radu Flaviu, un alt lup pus paznic la oi

O altă persoană care a provocat valuri în ANAR este Radu Flaviu, fostul director adjunct al Administrației Naționale Apele Române, prieten bun cu Avram, care s-a înșurubat în fruntea biroului pentru obținerea de fonduri europene din cadrul ABAST.

În urmă cu câteva săptămâni, Gazeta de Cluj vă prezenta în exclusivitate cum actualul șef ABAST a înlăturat-o pe Mirela Adam, directorul tehnic al ABAST, de la conducerea echipelor care se ocupă de unele dintre cele mai importante proiecte europene de la nivelul instituției. Pentru că jocurile de culise sunt extrem de acide, Radu Flaviu a vânat oportunitatea cu mult înainte să ajungă Ștefan Rus în scaunul de director și s-a așezat comod în biroul pentru obținerea de fonduri europene. Modelul pe care ABAST îl urmează în atragerea acestor fonduri este unul destul de ascuns, ținut cât mai departe de ochii publici. Potrivit informațiilor comunicate de ABAST în urma unei solicitări în baza legii 544/2001, la nivelul instituției există cinci proiecte europene în implementare, pentru care este nevoie de nu mai puțin de 23 de persoane din domeniile de activitate de ordin tehnic, economico-financiar, juridic, administrativ şi de management. Cele 23 de persoane sunt enumerate în conformitate cu  H.G. nr.325/2018, care prevede că personalul din cadrul instituției publice nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile beneficiază de o majorare a salariilor de bază cu până la 50%, în funcție de timpul efectiv lucrat lunar pentru activitățile proiectului și prevăzute corespunzător în fișa postului.

Administraţia Bazinală de Apă Someș-Tisa ne-a comunicat că  face toate demersurile necesare în vederea obţinerii unor fonduri externe nerambursabile, pentru următoarele proiecte:

• „Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibița, judeţul Bistriţa-Năsăud”;
• „Creşterea capacităţii de atenuare a Acumulării Călineşti şi de tranzitare a debitelor de viitură până la frontiera cu Republica Ungară, judeţul Satu Mare”.

Aceste proiecte sunt propuse a fi finanţate prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, Axa Prioritară 5 – Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor, Obiectivul Specific 5.1 – Managementul riscului la inundaţii, eroziune costieră şi alte riscuri identificate prin evaluarea naţională a riscurilor.

•  „Refacerea habitatelor acvatice ale râului Zăpodie perturbate de contaminarea cu levigat din depozitul neconform Pata Rât, precum și de întreruperea temporară a conectivităţii longitudinale a râului”;
•  „Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu și refacerea ecosistemelor acvatice pe râul Someșul Mic pe tronsonul cuprins între confluența râului Someșul Rece cu Someșul Cald şi oraşul Gherla”;
• „Refacerea ecosistemelor acvatice şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu ale râului Bistriţa aferent corpului de apă RORW2.1.2.4_B2 – Bistriţa – cf. Tănase – cf. Şieu”.

Aceste proiecte sunt propuse a fi finanţate prin Programul Operaţional Infrastructura Mare, Axa Prioritară 4 – Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminarea siturilor poluate istoric, Obiectivul Specific 4.1 – Refacerea ecosistemelor degradate.