Anticapitalistii ocupa Wall Street

Anticapitalistii ocupa Wall StreetDupa protestele din Orientul Mijlociu si din sudul Europei, a venit randul occidentalilor sa iasa in strada pentru a denunta coruptia si inegalitatile pe care le considera inerente felul in care sunt conduse statele. La New York, si treptat in toate marile orase americane, oamenii ies in strada pentru a protesta impotriva folosirii banilor publici pentru beneficiul institutiilor financiare si pentru a cere schimbari sociale si economice. „Occupy Wall Street” este o miscare care implineste deja trei saptamani si a atras atentia intregii lumi.

Miscarea „Occupy Wall Street” („Sa ocupam Wall-Street”, cum traduce presa autohtona) a inceput in 17 septembrie cu un protest a cateva sute de persoane impotriva lacomiei corporatiilor si a inegalitatilor sociale. Aproape trei saptamani mai tarziu, protestul spontan s-a transformat intr-o miscare bine organizata si de amploare. Politia din New York a retinut cateva sute de persoane, iar protestatarilor li s-au alaturat mari miscari sindicale. Solidaritatea la nivel national este impresionanta, oamenii trimit manifestantilor de pe Wall Street mancare si saci de dormit, iar in mai multe orase mari s-au organizat proteste mai mici ca parte din aceeasi miscare. Sustinatorii miscarii spun ca apara interesele a 99% dintre cetatenii americani in fata procentului de 1% al celor bogati.

De la 200 la 2000

In iulie, cand activistii au inceput sa cheme oamenii in strada pentru a ocupa districtul financiar al New York-ului, nimeni nu si-a imaginat amploarea pe care o poate lua un asemenea protest. In ziua 20, la sfarsitul saptamanii trecute, Parcul Zuccotti a fost transformat in tabara, cu diferite puncte pentru servicii: medicale, legale, media, de securitate, hrana si altele. Punctul care asigura confortul manifestantilor a primit donatii de hrana si paturi din intreaga tara. Un aflux important de oameni a venit odata cu declaratiile publice ale sindicatelor, care au anuntat ca sustin si vor lua parte la manifestatiile Occupy Wall Street. Comunicatele de presa remise de acestea au atras si mai mult atentia presei asupra evenimentelor din Manhattan.
In prima zi, aproape 500 de persoane s-au adunat pentru a protesta pe Wall Street, iar politia orasului New York a fost nevoita sa inchida strada si sa baricadeze taurul-simbol de pe Broadway. Desi in 3 septembrie numarul protestatarilor ramasi pe Wall Street a scazut la 125, pe masura ce se apropia sfarsitul de saptamana, sute de oameni s-au alaturat acestora. Tot atunci au inceput si primele arestari. Sambata, politia a inchis Broadway-ul, iar protestatarii au marsaluit pe strada, unii dintre acestia fiind arestati cu toate ca protestau in mod pasnic.
In ziua 12 sindicatele au inceput sa stranga semnaturi pentru a-si arata sustinerea, iar trei zile mai tarziu manifestatia a inceput sa se extinda si spre alte zone ale orasului. Protestatarii s-au indreptat spre podul Brooklyn, unde sute de persoane au fost arestate si eliberate ulterior cu amenzi pentru blocarea carosabilului. „S-au dat peste 700 de sanctiuni legate de demonstratiile de la podul Brooklyn… dupa ce au ignorat mai multe avertismente ale politiei care le cereau protestatarilor sa ramana pe trotuar”, a declarat comisarul adjunct Paul Browne. Traficul peste pod a fost blocat cateva ore din cauza protestelor.

Sindicatele au iesit in strada

Sustinerea sindicalistilor pentru miscarea Occupy Wall Street a devenit evidenta miercuri seara, cand reprezentanti ai muncitorilor, dar si ai organizatiilor non-guvernamentale au marsaluit pe strazile New York-ului. Aceasta a fost vazuta de sindicalisti ca o ocazie pentru a participa la un efort de amploare pentru a obtine schimbarile sociale si economice pe care le asteapta de mult timp.
Cateva zile mai tarziu, circa 2.000 de persoane s-au strans in fata sediului politiei din Manhattan, New York, in cadrul celui mai mare val de protest organizat pana acum sub sigla Occupy Wall Street. Numarul mare al protestatarilor s-a datorat si zvonului care a circulat pe retelele de socializare potrivit caruia trupa Radiohead ar urma sa cante la fata locului. Formatia a fost nevoita sa dea dezmintiri . „Le dorim toate cele bune protestatarilor de acolo, dar, in ciuda zvonurilor, noi nu ne vom face aparitia astazi”, a precizat trupa britanica pe contul de Twitter. Si organizatorii protestelor au anuntat pe site-ul oficial ca au primit mai multe e-mail-uri de la o persoana care sustinea ca e managerul trupei, care intentioneaza sa concerteze in semn de solidaritate in fata sediului politiei. Pana cand si-au dat seama ca era o farsa, stirea facuse deja inconjurul retelelor de socializare.
Protestatarii au marsaluit prin fata sediului politiei locale, nemultumiti de arestarile si comportamentul fortelor de ordine fata de sutele de persoane care au campat inca de pe 17 septembrie intr-un parc din apropierea Wall Street-ului. In jur de 80 de persoane au fost arestate pe 25 septembrie, in timpul unei manifestatii din cadrul miscarii. Cele mai multe dintre ele au fost sanctionate pentru comportament turbulent si blocarea traficului, o persoana fiind retinuta pentru atacarea unui politist. Politia locala a fost criticata pentru modul in care a incercat sa tina in frau protestatarii, folosind sprayuri lacrimogene.

Reactii pro si contra

Primarul orasului, Michael Bloomberg a criticat miscarea Occupy Wall Street, fiind de parere ca inversunarea cetatenilor nu este canalizata catre cei vinovati. „Protesteaza impotriva unor oameni care castiga 40.000-50.000 de dolari pe an”, a declarat el in cadrul unei emisiuni radio. „Avem mereu tendinta sa dam vina pe cine nu trebuie. Dam vina pe banci. Au si eu partea lor de responsabilitate, dar o avem si noi toti”, a mai precizat Bloomberg.
Ideea de "protest global" a prins contur vineri, cand 2.000 de americani au ocupat Wall Street din New York, protestand impotriva corporatiilor financiare. Desi unele dintre cererile new-yorkezilor, cum ar fi anularea datoriilor bancare, pot fi considerate aberante, majoritatea americanilor par sa fie de acord cu protestul, iar acesta s-ar putea extinde. Cel putin asta este parerea regizorului Michael Moore, care a participat si el la manifestatia Occupy Wall Street de vineri.
Protestele, in care sunt scandate sloganuri anticapitaliste, au fost legate de numele mai multor personalitati. Dupa ce Noam Chomski si-a anuntat sustinerea pentru cauza manifestantilor din Manhattan, Nouriel Roubini a facut o declaratie confirmata de acest val de proteste. Economistul crede ca fondatorul socialismului stiintific, al materialismul dialectic si istoric, precum si al economiei politice stiintifice, Kal Marx, a avut dreptate atunci cand a vorbit despre autodistrugerea capitalismului. „Karl Marx avea dreptate, la un moment dat, capitalismul se poate autodistruge, pentru ca nu poti transfera venituri dinspre forta de munca inspre capital, fara sa se creeze un exces de capacitate de productie si lipsa unei cereri agregate, asta se intampla acum. Am crezut ca pietele functioneaza, dar nu este asa. Toata lumea vrea sa supravietuiasca, de aceea firmele reduc si mai mult costurile cu forta de munca. Costul meu cu forta de munca reprezinta venitul salarial, care da puterea de cumparare a altcuiva. Din cauza aceasta, procesul este autodistructiv”, a declarat Nouriel Roubini intr-un interviu acordat Wall Street Journal.

Diana Gabor