Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Horia Constantinescu, a dat slănina drept exemplu pentru care vrea să interzică etichetele nutriscore în România.
Este vorba despre eticheta care are 5 culori, de la verde la roșu, în care verde închis înseamnă că un produs ar fi cel mai bun, așa cum sunt cerealele integrale sau legumele proaspete, iar roșu înseamnă că alimentul are foarte multe calorii și este mai puțin indicat pentru consum des.
Într-o declarație pentru Europa FM, președintele ANPC a explicat de ce nu acceptă ca și produsele din România să aibă etichete nutriscore.
Horia Constantinescu: „Cei din nordul țării noastre consumă cu predilecție – și face parte din meniul lor de mii de ani – slănina. Slănina are la acest moment, conform nutriscore, cel puțin litera D, dacă nu dublu D sau te miri ce altă notare, dar cetățenii din zona respectivă au nevoie de un aport mai mare caloric, deci cu siguranță este greu să le dăm peste cap metabolismul. Ori, neavând o etichetare rațională, neavând o etichetare decât în general. Da, în general este mai bine să mâncăm cu toții salată și pește fiert, dar asta nu înseamnă că toți cetățenii europeni trebuie să fie influențați și să ia o decizie de tranzacționare în condițiile în care aceasta nu reprezintă o variantă oficială agreată la nivelul întregii comunități europene”.
Reporter: De ce nu lăsați la latitudinea consumatorului asta, să decidă el?
Horia Constantinescu: „Pentru că consumatorul mediu informat este cel care nu are bagajul de cunoștințe necesar pentru a lua orice decizie de tranzacționare așa cum este ea indicată sau cum este sfătuit să o facă prin ambalarea produselor”.
Decizia, comunicată la mijlocul lui septembrie
Teoretic, decizia urma să se aplice de la 1 noiembrie, adică peste mai puțin de două săptămâni. La mijlocul lunii septembrie, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a transmis Asociației Marilor Rețele Comerciale o adresă în care scrie că „nu agreează introducerea în România a acestui sistem”.
Mai mult, ANPC le transmitea în adresă comercianților că acceptă vânzarea până la epuizare a stocurilor de produse etichetate nutriscore, dar nu mai târziu de 1 noiembrie anul curent.
Drept urmare, unii producători autohtoni care adoptaseră acest sistem de etichetare au început să șteargă cu markerul semaforul de pe etichete.
cum, președintele ANPC, Horia Constantinescu, spune că data finală nu e stabilită. El a fost întrebat de Europa FM dacă aceste termen a rămas în vigoare.
Horia Constantinescu: „Aș aprecia să nu mă scoateți la tablă”
Reporter: Rămâne 1 noiembrie sau nu? Pentru scoaterea de la raft a etichetei?
Horia Constantinescu: „În funcție de mai multe informații vom stabili exact care va fi calendarul”.
Reporter: Când stabiliți? Mai sunt mai puțin de două săptămâni…
Horia Constantinescu: „Eu aș aprecia să nu mă scoateți la tablă. O să vă transmit aceste lucruri la momentul la care o să considerăm finalizate discuțiile pentru a avea un calendar clar”.
Reporter: Eu nu vă scot, domnule președinte, la tablă, doar că producătorii vor să știe dacă mai pun…
Horia Constantinescu: „Nu, producătorii nu vor să știe prin vocea dumneavoastră. Producătorii ni se pot adresa și primesc absolut toate răspunsurile. La care producători faceți referire, la cei români sau la cei străini?”.
Reporter: Români.
Horia Constantinescu: „Cu siguranță, pentru producătorii români am stabilit și în urma discuțiilor chiar cu reprezentanți ai acestora că nu ne dorim să aruncăm produse finite alimentare doar pentru o deficienă de etichetare”.
Istoria etichetei nutriscore
Ideea inscripționării produselor alimentare cu eticheta semafor-verde închis, verde deschis, galben, portocaliu și roșu a apărut în Europa în urmă cu un an, când Organizația Mondială a Sănătății – prin Organizația Internațională de Cercetare a Cancerului – a cerut Comisiei Europene să impună în statele membre o etichetă ușor de înțeles, care să le spună consumatorilor cât de sănătos este un produs.
Țări precum Franța, Belgia, Spania, Luxemburg sau Germania au introdus această etichetă, dar au făcut-o voluntar pentru că Uniunea Europeană încă nu a adoptat o decizie în acest sens.
În România, etichetarea produselor alimentare cu așa-zisul semafor a rămas la latitudinea producătorilor, iar cine a considerat că este în avantajul său, a pus-o pe produse. Însă numai după realizarea unor analize în laborator care să arate câte calorii are produsul.
Treptat, etichetarea semafor s-a extins și treptat și alți producători au pus pe produsele lor însemnul.
Subiectul etichetării alimentelor este unul care a stârnit controverse în mai multe țări, ultima dată în Italia. Comisia Europeană urmează să înainteze un proiect de lege pe această temă în următoarele luni.
Citește și: Serviciile de stare civilă și evidența populației din Bistrița urmează să fie relocate
Sursa: g4media.ro
