Angajat al ISU BN, judecat de Tribunalul Militar! Fermierul din Nimigea ajutat de expertul GAL Bârgău -Călimani să obțină bani europeni în baza unor acte false, condamnat și el!

În urmă cu ceva timp vă dezvăluiam că, experta GAL Bârgău Călimani, Diana Tomina Corniș, a fost condamnată la 11 luni de închisoare cu suspendare, după ce în urmă cu mai bine de 8 ani a întocmit niște acte false pentru ca un așa-zis fermier din Nimigea, Bradea Viorel Cristinel pe numele lui, să obțină bani europeni prin PNDR. Ei bine, Bradea a ajuns și el pe mâna justiției, el fiind judecat de Tribunalul Militar Cluj-Napoca. De ce un tribunal militar? Deoarece fermierul Bradea era angajat al ISU Bistrița-Năsăud și avea grad de plutonier adjutant. La final, a scăpat cu o condamnare de un an și șase luni de închisoare cu suspendare, dar numai fiindcă Bradea a încheiat un acord de recunoaștere cu procurorii.

 

 

Când ofițerii Direcției Generale Anticorupție Bistrița-Năsăud și procurorii au pus mâna pe Bradea, l-au acuzat pe pompier de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene fals în înscrisuri sub semnătură privată.

 Banul, ochiul dracului

Plt. adjutant Bradea Viorel Cristinel a vrut musai să obțină fonduri europene, deși nu îndeplinea condițiile necesare. În plus, nici măcar nu s-a străduit să le îndeplinească, preferând să obțină ușor sume de bani pe care nu le-a investit mai departe în afacere. Cel puțin așa reiese din documentele procurorilor. Din totalul prejudiciului de circa 178.000 lei, AFIR a recuperat circa 33.500 lei.

Conform documentelor, plutonierul adjutant Bradea a încheiat în 2013 un contract de finanțare de acordare de sprijin nerambursabil în valoare de 40.000 euro (177.780 lei), în baza proiectului depus la AFIR – Dezvoltare firmă de ovine în comuna Nimigea – prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Potrivit cererii de finanțare, fondurile nerambursabile urmau a fi folosite pentru dezvoltarea unei exploatații agricole (fermă de ovine) deja existente, respectiv achiziția unui teren agricol, vaci de lapte, utilaje (tocător de curățat pășuni) precum și alte investiții ce aveau ca scop îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatației.

Au întocmit acte false

Pentru eligibilitatea proiectului era necesară depunerea mai multor documente, sens în care Bradea a apelat la serviciile Dianei Tomina Corniș, consultant în domeniu.

Astfel, un prim set de documente pentru eligibilitatea proiectului a fost reprezentat de documentele care ar fi trebuit să ateste îndeplinirea criteriului de eligibilitatea potrivit căruia Bradea deținea calitatea de membru al unei familii de fermieri și că a lucrat în anul anterior depunerii cererii de finanțare, în cadrul unei ferme agricole. Drept urmare, cei doi s-au pus pe procurat acte, false evident, care să dovedească faptul că Bradea are calitatea de fermier.

“În actul de sesizare se susține că, a falsificat adeverința nr. 94/15.09.2011, provenind de la Cooperativa Agricolă de Gradul II Transilvania Nord – Vest, potrivit căreia numitul Viorel – Cristinel Bradea figura ca membru al Cooperativei respective, declarația pe proprie răspundere a numitului A. F. datată 25.06.2012, prin care confirmă că numitul Viorel – Cristinel Bradea a lucrat în exploatația sa în perioada sus-menționată și determinarea cu intenție a numitului D. – .F F.F. să elibereze adeverința nr. 158/07.10.2015 emisă de Cooperativa Agricolă de Gradul II Transilvania Nord – Vest, prin care s-a atestat că numitul Viorel – Cristinel Bradea din comuna Nimigea, județul Bistrița – Năsăud figurează ca membru al Cooperativei Agricole în cauză, înscrisuri pe care le-a folosit în perioada 2011-2015, împreună cu declarația pe proprie răspundere a numitului Viorel – Cristinel Bradea, datată 25.06.2012, prin care se atestă faptul că are calitatea de membru al unei familii de fermier și că a lucrat mai mult de 50% din timpul său de lucru în cadrul fermei F. A. IF, în perioada iunie 2011 – iunie 2012, cu ocazia aprobării și implementării Proiectului FEADR (…), finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, precum și a plăților efectuate în baza acestui proiect, având ca rezultat obținerea pe nedrept de către beneficiarul Bradea Viorel-Cristinel a sumei de 177.780 lei din fonduri europene”, explică magistrații militari în motivare.

Când a fost audiat deținătorul întreprinderii familiare, A.F., le-a spus procurorilor că el nu îl cunoaște pe Bradea și prin urmare acesta nu a lucrat vreodată în ferma pe care o administrează. Mai mult decât atât, omul a precizat că semnătura aplicată pe declarația datat ă 25.06.2012 nu îi aparține. Și nici nu avea cum, fiindcă respectivul document a fost întocmit și semnat de Diana Corniș, cu știința lui Bradea.

În ceea ce privește calitatea lui de membru la cooperativa agricolă, Bradea a spus procurorilor că a luat legătura cu președintele cooperativei „de Nord-Vest” și acesta i-a eliberat o adeverință, deși nu a făcut cerere, având reprezentarea faptului că este membru al acestei asociații. Și pentru ca aparent lucrurile să fie în regulă, Bradea a plătit respectivului președinte suma de 500 de lei, sumă despre care i s-a spus că reprezintă cotizația pentru trei ani în urmă la respectiva asociație. Astfel, cu adeverința în mână, Bradea a înmânat-o mai departe Dianei Corniș, care a atașat-o la dosar, pe care ulterior l-a depus-o la AFIR. Astfel, Bradea a intrat în posesia banilor

Au fost și alte nereguli descoperite de DLAF

Echipa de control din cadrul Direcției Control și Antifraudă din AFIR a descoperit mai multe nereguli și în ceea ce privește animalele deținute. Potrivit documentelor, Bradea a preluat circa 160 de oi de la unchiul său, care, la rândul lui, cu 7 zile înainte, a preluat animalele de la un crescător din Mititei, care deținea pe lângă capre, vaci și porci, și 400 de oi.

Or fărâmițarea exploataților prin o astfel de metodă este interzisă în Ghidului solicitantului pentru accesarea Măsurii 112 – Versiunea 06 din mai 2012.

Astfel, în documentul instanței se arată că, pentru anul 2012, Bradea nu a prezentat niciun document de valorificare a ovinelor, iar conform Registrului exploatației, la sfârșitul anului exploatația nu mai deținea nicio oaie;

De asemenea, pentru anul 2013, acesta nu a prezentat formulare de mișcare pentru proveniența ovinelor menționate în RNE și RE. Crotaliile menționate pentru cele 160 de ovine, atât în Extrasul RNE cât și în RE, erau aceleași ca în anul 2012, însă, conform RE, ovinele din 2012 au fost valorificate la sfârșitul anului, elemente ce au indus suspiciunea cu privire la caracterul formal al documentelor prezentate.

În anul următor, Bradea nu a deținut oi până în luna octombrie, când a cumpărat de la un crescător 170 de oi, pe care după circa o lună și jumătate le vinde aceluiași bărbat.

Și în anul 2015 au fost constatate o serie de neconcordanțe între efectivele de ovine/data ieșite din exploatație, menționate în extrasul RNE și RE, și efectivele de ovine/data menționate în documentele de mișcare a animalelor sau în documentele de plată. Aspecte asemănătoare au fost constatate și în anul următor.

Fiind pus în fața dovezilor, plus că Diana Corniș și-a recunoscut faptele, Bradea a apelat la aceeași soluție – recunoașterea faptelor și încheierea unui acord cu procurorii pentru o pedeapsă de un an și 6 luni de închisoare cu suspendare, admis ulterior de magistrații de la Tribunalul Militar Cluj-Napoca.