Analiza post – campanie

Entuziasmul pentru politică s-a stins însă. Oamenii s-au întors deci la problemele lor strict casnice, la coşniţa zilnică, la supravieţuirea lor cea de toate zilele. După 19 ani de experienţe traumatizante cu Democraţia, spectatorul politic român e dezabuzat, se simte în postura “fraierului” care nu mai vrea să calce şi a doua oară în aceeaşi cursă întinsă de abilii demagogi de la televizor.

Omul de rând sau “fraieritul” clasic al sistemului politic românesc ar trebui totuşi să se intereseze mai mult de alegerile europarlamentare. E adevărat că Bruxelles este departe, dar Bruxelles este o capital politică care exercită o putere formidabilă asupra românilor. De acolo vin miliardele de euro, de acolo vin celebrele norme şi prevederi. Ce se spune în Parlamentul de la Bruxelles afectează şi va afecta din ce în ce mai mult pe spectatorul pasiv român.

Parlamentul European, contraputere în raport cu politicienii de la Bucureşti

Parlamentul European este până la urmă o contraputere în raport cu Guvernul de la Bucureşti. În acest parlament al contraputerii intră însă, prin alegerile din România, tot felul de reprezentanţi politici români, partinici sau independenţi. Ce interese reprezintă ei? Reprezintă ei România sau numai interesele strict de castă ale PD-L, PSD, PNL sau UDMR? Când vor face parte la Bruxelles, ca parlamentari, din Comisia Europeană de Energie, din Comisia europeană de Educaţie, din Comisia europeană privind Minorităţile, din Comisia europeană pentru Protecţie Socială, din Comisia europeană privind spaţiul Schengen, se vor gândi ei oare la românii de acasă sau din străinătate sau doar la interesele liderilor partinici care i-au promovat în campanie şi i-au pus pe liste?

UDMR şi statutul de minoritate etnică

Să luăm spre exemplu cazul campaniei UDMR.

UDMR este fără putinţă de tăgadă cel mai stabil partid din România, din punctul de vedere al doctrinei, al componenţei, al capitalului de încredere din partea alegătorilor şi din punctul de vedere al revendicărilor. Pe site-ul partidului, fiecare candidat pentru europarlamentare şi-a expus în mod foarte clar platforma politică (www.udmr.ro/stiri); tot pe acest site putem afla că actualul europarlamentar de pe listele UDMR şi care candidează din nou pentru acelaşi fotoliu, Iuliu Winkler, susţine desfiinţarea ghişeelor din instituţiile publice româneşti. El va susţine acest proiect de lege la Bruxelles şi adaugă: „În România, la doi ani de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), statul este perceput ca un opresor, ca un inamic al cetăţeanului, şi nicidecum ca un partener al acestuia. Un element concret este celebrul ghişeu unde cetăţenii sunt obligaţi să se aplece atunci când intră în discuţie cu reprezentanţii statului, cu funcţionarii publici”.

Aceiaşi candidaţi la europarlamentare au participat în 6 aprilie 2009 la Târgu-Mureş la mitingul de protest organizat de UDMR şi de alte organizaţii ale maghiarilor din România, faţă de demiterea liderilor maghiari din conducerile instituţiilor descentralizate. Candidaţii au arătat astfel că adoptă o poziţionare politică a cărei prioritate este apărarea drepturilor minorităţilor din România. La acelaşi miting, pe care candidaţii la europarlamentare l-au girat prin prezenţa lor, politicienii maghiari au afirmat dezideratul ca Ţinutul Secuiesc să aibă propriul parlament şi guvern, respectiv conducători aleşi dintre membrii propriei comunităţi naţionale.

Candidatul cu cele mai frumoase şi interesante idei

Îndeobşte, candidaţii cântă la unison cu doctrina partidului din care fac parte. Ideologia de partid îi împinge câteodată la folosirea unui limbaj de lemn politicianist, din care ideile valoroase străbat cu greu, fiind înecate în consideraţii de ordin general: „cultură”, „identitate naţională”, „echitate”, „justiţie socială”, „prosperitate”, etc.

Totuşi, am întâlnit şi platforme de idei interesante, pe siturile candidaţilor. Varujan Pambuccian este doctor în matematică, parlamentar român din partea Uniunii Armenilor din România şi un mare specialist în cibernetică. Candidează pentru europarlamentare şi doreşte să aducă România în secolul XXI printr-o intensă promovare a tehnologiei de vârf în educaţie şi industrie. „Cred că trebuie să conştientizăm Uniunea Europeană de ceea ce suntem: producători de tehnologie nu forţă de muncă necalificată şi ieftină pentru ţările bogate”, spune el. Este convins că România, care produce atât de mulţi ingineri, matematicieni şi informaticieni poate să joace o carte foarte importantă prin promovarea tehnologiei. „Cred cu aceeaşi tărie că tehnologia este piesa de rezistenţă în dezvoltarea României. Ceea ce am început, sprijinit de toţi cei care au acest crez, s-a dovedit a fi realist şi cu rezultate măsurabile. Am demonstrat împreună că o industrie în care lucrează sub 100.000 de specialişti poate reprezenta 10% din PIB-ul unei țări cu 20 de milioane de cetățeni”, a spus Pambuccian.

Candidaţii pot conta pe susţinerea alegătorilor din regiunea lor natală

Campaniile candidaţilor celorlalte partide din România au avut un stil mai diferit. Pentru că nu reprezentau neapărat interesele unei minorităţi etnice, candidaţii PD-L, PNL sau PSD s-au axat mai mult în platformele lor politice pe probleme sociale sau economice. UDMR au susţinut nişte idei politice care îi ating în primul rând pe etnicii maghiari, comasaţi în Transilvania şi Bucureşti. Candidaţii celorlalte partide au ridicat probleme politice ce-i ating pe români în general sau pe cetăţenii din judeţele şi regiunile de unde provin candidaţii. Este şi cazul lui Flaviu Călin Rus, europarlamentar pe listele PD-L şi care a candidat din nou pe aceleaşi liste. Fiindcă a trăit la Cluj şi în municipiul Bistriţa, Ruis a contat pe alegătorii din această regiune. În campanie a subliniat că în activitatea sa de europarlamentar a ridicat la Bruxelles problema fondurilor pentru reconstrucţia Bisericii Evanghelice din Bistriţa. A mai susţinut adoptarea unor hotărâri în privinţa dreptului la asistenţă medicală şi şcolarizare pentru copii românilor ce lucrează în UE. Rus a susţinut că nu va reuşi câştigarea unui nou mandat în PE, dar a dat asigurări ca proiectele lui vor fi continuate de succesorul său.

Scandalurile au apărut chiar şi pe linia de finish

În judeţul Bistriţa-Năsăud a izbucnit, săptămâna trecută, un scandal legat de afirmaţia responsabililor PSD conform căreia PD-L se pregăteşte să fraudeze alegerile europarlamentare. PSD a afirmatcă o mulţime de preşedinţi şi locţiitori ai secţiilor de votare din comune precum Chiuza, Coşbuc, Feldru, Leşu, Nimigea, etc., nu întrunesc condiţiile privitoare la profilul unui preşedinte de secţie de votare, nefiind nici jurişti şi neavând nici studii superioare, aşa cum o cere art. 14 din legea nr.332007. În plus, mulţi dintre aceşti membrii ai secţiilor de votare sunt rude ai unor demnitari PD-L din judeţ sau angajaţi în firmele rudelor acestora.

În susţinerea acestor afirmaţii, a venit înlocuirea, după doar trei zile, a 25 de preşedinţi şi locţiitori de secţii de votare, deşi potrivit declaraţiilor liderilor PSD BN, numărul era mult mai mare, de circa 50.

Mihai TRIŞCAŞ