Problemele Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa nu se opresc la cele 40 de persoane care aşteaptă de ani de zile să îşi recupereze terenurile deţinute cândva de strămoşii lor. Potrivit ANAF, SCDP Bistriţa are datorii la bugetul de stat, instituţia executând silit staţiunea pentru recuperarea sumelor restante.
Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa s-a numărat printre instituţiile salvate în 2009 şi respectiv 2011, când au avut loc mai multe reorganizări şi s-au desfiinţat unităţile considerate neproductive. Deşi are personalitate juridică, staţiunea se subordonează Academiei de Şiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şiseşti”.
Finanţarea staţiunii de cercetare se realizează din venituri proprii, dar şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat. Deşi primeşte bani de la stat, mai exact din bugetul Ministerului Agriculturii, tot statul este cel care încearcă acum să-şi recupereze datoriile de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa are datorii la bugetul consolidat al statului, motiv pentru care ANAF a început deja procedura de executare silită.
Prima licitaţie a fost organizată în 26 noiembrie, preţul de pornire al acesteia fiind 250.404 lei. Cum nimeni nu s-a arătat interesat, ANAF a mai organizat două astfel de licitaţii, ultima desfăşurându-se chiar în prima lună a anului. Preţul de pornire al licitaţiei a scăzut de la 250.000 de lei la jumătate şi anume la 125.000 de lei.
ANAF a golit butoaiele staţiunii pomicole pentru recuperarea datoriei
Ce scoate la licitaţie ANAF? Instituţia s-a concentrat pe bunurile mobile ale Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, dar şi pe băuturile alcoolice produse. ANAF a scos la licitaţie trei autoturisme: o Skoda Octavia din 2003 pentru care cere 5.166 de lei, un Renault Megan din 2006 pentru care cere 7.937 lei şi o Dacie din 1999 pentru care cere 1.541 de lei. La cele trei autoturisme se mai adaugă în total aproape 4.500 de litri de ţuică de fructe, pentru care cere peste 110.000 de lei.
Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa nu este singura instituţie de acest fel cu datorii la stat. Potrivit listei de datornici publicate de ANAF, la sfârşitul lunii ianuarie se aflau în aceeaşi situaţie Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof, care aduna datorii de aproape 3 milioane de lei, Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Târgu Mureş, cu datorii de un milion de lei, Staţiunea de Dezvoltare Pomicolă Dolj cu datorii de 4 milioane de lei şi Staţiunea de Cercetare şi Producţie pentru Cultura Sfeclei de Zahăr care datorează statului un milion de lei.
În 45 de ani de funcţionare, staţiunea a adunat bunuri de milioane de lei
Ce scoate ANAF la licitaţie reprezintă doar o mică parte din bunurile staţiunii pomicole din Bistriţa. Inventarul realizat cu ocazia reorganizării din 2011, arată faptul că staţiunea deţine peste 15 imobile situate atât în Bistriţa, cât şi în Ciceu Mihăieşti. Acestea adăpostesc spaţiile de cazare pentru muncitori, magazii, depozite, laboratoare, silozuri sau ateliere. Valoarea clădirilor care au fost ridicate în perioada comunistă, între anii 1960-1980, trece de 1,2 milioane de lei. La acestea se adaugă şi instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii în valoare de două milioane de lei, precum şi mobilier, aparatură şi echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale în valoare de 70.000 de lei.
Staţiunea are în inventar aproape 300 de hectare de teren, însă utilizează doar 150 de hectare. Aceasta are peste 40 de angajaţi, dintre care 10 sunt cercetători şi asistenţi de cercetare. De-a lungul timpului, SCDP Bistriţa a creat 12 soiuri noi de pomi fructiferi şi 6 tipuri de portaltoi la măr, păr, prun, cireş şi vişin. De asemenea, la Bistriţa au fost întreprinse primele cercetări din ţară privind producerea de antiseruri virale pentru diagnosticul virusurilor la pomi fructiferi.
Staţiunea Pomicolă din Bistriţa – „pepiniera” Transilvaniei…doar pe hâtie
După ce a fost ignorată ani de zile, soarele părea să iasă şi pe strada staţiunii pomicole bistriţene. În 2013, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin anunţa că îşi doreşte material săditor românesc, motiv pentru care era dispus să investească în trei centre de cercetare. Era vorba despre staţiunea pomicolă din Bistriţa care să fie transformată într-o „pepinieră” a Transilvaniei, staţiunea din Argeş şi cea din Iaşi. Ministrul Agriculturii le-a cerut la acea vreme reprezentanţilor staţiunii un plan de acţiune.
Se pare că planul în cauză a fost realizat şi trimis ministerului, însă fără vreun rezultat concret, semn că de la vorbă la faptă este cale lungă.
40 de bistriţeni aşteaptă să-şi recupereze terenurile de ani buni
Datoriile la stat nu sunt singurele probleme cu care se confruntă staţiunea pomicolă. De ani buni, 40 de persoane se chinuie să-şi recupereze terenurile pe care funcţionează staţiunea, după cum a arătat şi Gazeta de Bistriţa în mai multe materiale.
Terenurile în cauză se întind pe peste 110 hectare şi sunt blocate atât din cauza legilor fondului funciar cât şi a greşelilor comise de autorităţi. Legea 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare este cea care-i împiedică pe aceşti oameni să fie puşi în posesia averilor. Această lege a permis trecerea suprafeţelor de teren care erau la dispoziţia staţiunilor pomicole din domeniul privat al statului în domeniul public. Legea 45/2009 spune că terenurile pe care îşi desfăşoară activitatea staţiunile de cercetare şi sunt în administrarea acestora fac parte din domeniul public şi nu pot fi scoase din proprietatea publică decât prin lege.
Una dintre moştenitoare, care trebuie să recupereze 8 hectare de teren care au aparţinut bunicului ei şi are în acest sens şi o sentinţă definitivă şi irevocabilă încă din anul 2010 a depus în vara anului trecut şi o plângere la DNA. Bistriţeanca s-a adresat DNA în numele mai multor familii din municipiu care aşteaptă de aproape 5 ani să intre în posesia terenurilor deţinând şi ei sentinţe definitive şi irevocabile.
