Nu demult, în ţara Cantoanelor, Elveţia, a avut loc un referendum cu privire la permisiunea cetăţenilor români şi bulgari de a munci acolo.
Ceea ce m-a îndurerat este modul în care suntem noi românii percepuţi peste hotare.
Campania care a avut loc înainte de referendum a fost una extreme de dură, adversarii primirii românilor, dar şi a bulgarilor având, potrivit sondajelor, mare audienţă. Un partid populist a făcut propagandă pentru NU cu afişe xenofobe în care străinii "invadatori" sunt oi negre sau ciori. Românii sunt văzuţi ca hoţii, violatorii, criminalii, care vor să ocupe paşnica ţară a Cantoanelor şi să spulbere pacea locuitorilor de acolo.
O campanile la fel de dură împotriva românilor se duce şi în Italia. Problemele au început aici odată cu scandalul Mailat. Apoi au dat pe dinafară. La interval regulate de timp, în media italiană au fost prezentate fapte oribile ale unor conaţionali, fie ei şi de altă etnie.
Punctul culminant al urii italienilor faţă de români a fost atins recent când un senator şi ministru în acelaşi timp italian, Piergiorgio Stiffoni. Acesta şi-a scuipat ura faţă de români, afirmând că “românii nu sunt demni să rămână în Europa, iar specialitatea lor sunt violurile”. Alături de senatorul Stiffoni stă şi Rita Bernardini, politician radical, care, culmea este şi membru al comisiei de justiţie din Italia. Aceasta a făcut o “urare” de toată pomina italiencelor care sunt alături de români: “Mi-ar plăcea, doamnă dragă, ca într-o seară când te întorci acasă să fii violată si bătută până la sânge de o mulţime de români! Italiencele care sunt de partea românilor să spună apoi ce simt faţă de români”.
Din nefericire, noi românii am ajuns ciumaţii Europei, din cauza unor scursuri ale societăţii. Scursuri care nu lipsesc nici elveţienilor, nici italienilor şi nici oricărui alt popor european ori din altă ţară din lumea asta mare. Şi aşa cum se spune că răul este văzut întotdeauna mai bine decât binele, astfel că nici faptele bune ale românilor nu sunt văzute dincolo. Noi am ajuns să fim văzuţi ca fiind acei europeni jegoşi care vor să circule liber prin ţările Europei, care să dea în cap celorlalţi oameni paşnici, să-i fure, să-i ucidă, să le distrugă fericirea. Sau dacă nu se întâmplă astea, avem totuşi neobrăzarea să le furăm europenilor locurile de muncă.
Dacă unii oficiali europeni au curajul de a-şi exprima astfel de opinii xenofobe vizavi de români este şi din cauză că autorităţile române stau cu mâinile încrucişate şi dorm bine mersi. Foarte puţini au fost aceia care au avut forţa să spună lucrurilor pe nume şi să arate că nu toţi suntem ciumaţi. Dar până la poziţii oficiale tranşante mai este cale lungă.
Liana Mureşan
Hai sa mergem cu ciorile inainte sa ne facem de minune ca-n Italia . Ce frumos !?
Ai dreptate ! Lucrurile mai putin bune intra mai usor in memoria individului,comunitatii.Impactul de imagine a 2000 de imigranti din Romania ce muncesc cinstit intr-un oras din vest este mult mai mic decat a 20 de cersetori „romani”care patruleaza zona centrala a orasului. Eu traiesc de mai bine de 9 ani in vest si pot sa-ti spun ca imaginea noastra sa degradat continu.La inceput eram increzator,convins ca vom reusi sa dovedim contrariul a ceea ce credeau despre noi.Din pacate azi am ajuns sa ma indoiesc de mine insumi si asta fara sa fi abdicat la principii,ci datorita persuasiunii prin care, zi de zi ti se spune, ti se repeta ,cel fel de om este romanul si in final ajungi sa te intrebi:chiar sunt eu cel care cred ca-as fi ?
In tara romanul face cam ce vrea. In afara e mai greu, din ce in ce mai greu. Dar si cei care afara respecta legile (de frica, binenteles), cand se intorc au pretentii la „democratie”, fiecare cum o intelege. Gasiti un bun exemplu in acest sens aici: https://www.bistriteanul.ro/articol.php?id=1234428317223