Alți doi bistrițeni au dat-o în judecată pe Floare Gaftone, din cauză că nu pot intra în posesia autorizației de construire! Obiecțiile de legalitate invocate de secretarul municipiului, de noaptea minții

Alți doi bistrițeni au dat în judecată Primăria Bistrița, primarul, Serviciul urbanism și pe Floare Gaftone secretarul municipiului Bistrița, din cauză că nu li se emit autorizațiile pentru construirea a două blocuri în regim P+2E, pe Drumul Cetății. Cazul este oarecum similar cu cel al Happy Home Real Estate, Floare Gaftone semnând autorizațiile de construire, cu obiecții de legalitate, ceea ce duce la nulitatea respectivelor documente. Dosarul este înregistrat pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud.

Viorel și Maria Găzdac dețin pe Drumul cetății din Bistrița o suprafață de teren de 3.154 metri pătrați pe care vor să construiască două blocuri cu parter și două etaje. După ce municipalitatea le-a emis certificatul de urbanism necesar, cei doi bistrițeni și-au adunat avizele cerute prin documentele respective. Când le-au avut pe toate, au solicitat bineînţeles emiterea autorizațiilor de construire. La Serviciul Urbanism al primăriei nu au întâmpinat probleme, autorizația fiind semnată de către arhitectul șef al municipiului, Monica Pop. Însă, până să semneze și primarul Bistriței în funcție, respectiv Ioan Turc, actul cu pricina trebuia să primească undă verde și din partea Floarei Gaftone, secretarul municipiului. Numai că, domnia sa a băgat bățul prin gard, așa cum pare că obișnuiește în ultima vreme – a semnat documentul cu obiecții de legalitate.

Situație trasă la indigo cu dosarul Happy Home Real Estate

Una dintre obiecții face referire la lipsa “avizului tehnic final de la Aquabis”. În acest punct, situația este trasă la indigo cu cea din cazul Happy Home Real Estate SRL, fiindcă în zona în care soții Găzdac vor să construiască, nu există reţele de apă și canal, astfel că ele trebuie realizate în timpul sau imediat după realizarea construcţiei. Or, ca să realizeze construcţia, investitorul trebuie să deţină autorizaţia de construire. În plus, prin certificatul de urbanism emis de primărie, nu este menționată obținerea unui aviz anume în afara celor uzuale.

Tot în acest punct, Gaftone menționează că din documentația depusă de soții Găzdac lipsește soluția pentru executarea lucrărilor de racorduri și branșamente la rețelele publice de apă și canalizare, conform certificatului de urbanism.

Cere aviz de salubritate, nu contract

O altă obiecție de legalitate invocată de Floare Gaftone face referire la avizul de salubritate. Soții Găzdac au depus la dosar un contract de prestări servicii încheiat cu Supercom, prin care operatorul de salubritate se obligă să ridice deșeurile rezultate în urma lucrărilor de construire care vor fi efectuate pe terenul vizat pentru ridicarea celor două blocuri.

“Nu există aviz de salubritate. Contractul nr. (…) este un contract de prestări servicii pentru preluarea/transportul și depozitarea deşeurilor din construcţii/demolări și amenajări interioare, document ce nu are caracterul unui aviz, conform definiției stabilite la Anexa 2 la Legea nr. 50/1991, (…)

Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) care are caracter tehnic de obligativitate”, a notat Floare Gaftone.

O a treia obiecție se referă la faptul că nu ar fi respectat avizul Direcției de Servicii Publice, în care este menționat că se realizează un singur drum de acces auto înspre Drumul Cetății, stradă aflată în administrarea Primăriei Bistrița, iar din Planul de situație rezultă că accesul se realizează atât din strada Drumul Cetății, cât și din Strada Constantin Brâncoveanu.

De cealaltă parte, reclamanții arată că avizul mai sus menționat este respectat întru totul, întrucât înspre Drumul Cetății există doar un singur drum de acces auto. Nu există însă limitări sau condiționări cu privire la realizarea unor accese din alte străzi în incinta obiectivului propus.

Încurcă borcanele! Sunt două proiecte diferite

O altă obiecție de legalitate pe care Floare Gaftone o invocă este faptul că nu s-ar respecta prevederile certificatului de urbanism inițial obținut în 2021 de soții Găzdac.

“Nu se respectă prevederile Certificatului de urbanism nr. 72198/20.08.2021 emis în baza cererii nr. 72198/20.08.2021 având ca scop «completarea la solicitarea nr. 64740/23.07.2021 – construire locuințe colective cu spații comerciale», scop modificat de către beneficiar prin cererea 95900/03.11.2021 pentru certificat de urbanism în scopul «Construire două imobile D+P+2E+ER, funcțiune locuințe colective și amenajări interioare».

În Memoriul de Arhitectură se face precizarea că «un loc de parcare este pentru spațiul comercial». În titlul actului administrativ lipsește sintagma «cu spații comerciale»”, a notat secretarul Gaftone.

Însă pare că Floare Gaftone încurcă borcanele, fiindcă din lămuririle aduse de reclamanți reiese că cererea depusă pe data de 03.11.2021 face referire la construirea altor două blocuri, de ci sunt două obiective diferite.

“Parcurgând solicitarea scrisă la pct. 4, am constatat lipsa unei înțelegeri cu privire la solicitările depuse de către beneficiar la Primăria municipiului Bistrița, solicitări care vizează obiective diferite. Prin Cererea pentru emiterea certificatului de urbanism înregistrată la Primăria municipiului Bistrița cu nr. 63740/23.07.2021, completată prin cererea nr. 72198/20.08.2021 s-a solicitat emiterea unui certificat de urbanism în scopul «Construire două imobile cu destinația locuințe colective cu spații comerciale în regim de înălțime P+2E și amenajări exterioare», certificat emis potrivit scopului solicitat și înregistrat cu nr. 2101/01.11.2021.

La o dată ulterioară emiterii Certificatului de urbanism nr. 2102/72198/01.11.2021, prin cererea pentru emiterea Certificatului de urbanism nr. 95900 din 03.11.2021, s-a solicitat emiterea unui certificat de urbanism în scopul «Construire două imobile cu destinația locuințe colective în regim maxim de înălțime P+2E și amenajări exterioare» (n . r. – deci fără spații comerciale).

În cronologia operațiunilor făcute este ușor de constatat faptul că actul administrativ emis și eliberat la data de 01.11.2021, potrivit prevederilor legale, nu putea fi modificat printr-o cerere depusă la o dată ulterioară în data de 03.11.2021, cerere de sine stătătoare cu obiectiv și scop clar și nu înregistrată ca și completare sau modificare la o altă cerere. Menționăm faptul că beneficiarul nu a avut intenția de a modifica scopul pentru care a fost emis Certificatul de urbanism nr. 2102/72198/01.11.2021, nu a făcut nicio solicitare în acest sens, ci a dorit obținerea unui certificat de urbanism, act cu caracter informativ, pentru un alt obiectiv în condițiile și potrivit prevederilor legii.

Cu privire la «cele scrise în memoriul de arhitectură» precizăm faptul că imobilele sunt prevăzute cu locuri de parcare potrivit funcțiunii acestora”, arată reclamanții.

E un singur lot, nu mai multe

O a cincea obiecție de legalitate invocată de Gaftone vizează calea de acces în lungime de 178 m, despre care ea spune că nu este conform Anexei 4 – Accese carosabile, din GA nr. 525/1996, care prevede pentru accesele carosabile cu o lungime de 30m până la maxim 100m – minim 2 benzi (total 7 m) cu trotuar cel puțin pe o latură.

“Documentația nu cuprinde modul de amenajare a drumului, având în vedere că în Cartea Funciară destinația terenului este de LIVADĂ”, a mai precizat secretarului municipiului.

De cealaltă parte, reclamanții vin și arată că neconformitatea invocată reiese din confuzia aplicabilității prevederilor HGR 525/1996 în concordanță cu funcțiunea imobilelor și potrivit cu zonele pe care se aplică, fiindcă în cauză nu este vorba de loturi parcelate pe unul sau două rânduri, ci de un singur lot folosit în comun.

“Accesul la parcelă se face conform prevederilor PUG al municipiului Bistrița aprobat prin HCL nr. 136/2013, UTR 25, M1a, art. 8 – Circulații și accese, parcela având asigurat acces carosabil de 5,00, dintr-o circulație publică. Modalitatea realizării circulației și staționării pe parcelă este reglementată în DTAC, Memoriu de Arhitectură și Memoriu de Amenajări exterioare pe parcelă și detaliat în plasa A.03 – Plan de situație propus. (…)

Platformele circulației auto deservesc exclusiv cele două imobile”, precizează reclamanții, subliniind totodată că documentația a fost întocmită conform prevederilor legale.

Matematica e “grele”!

Ultima obiecție de legalitate, cea de a 6-a, invocată de Floare Gaftone, se referă la faptul că în situația dată nu a fost întocmit un Plan Urbanistic Zonal, conform Cap. I.4.3 din RLU – PUG, care prevede că “Loturile cu suprafaţa peste 3000 mp cu raportul laturilor peste 1/5 sau parcelări din care rezultă un număr mai mare de 4 parcele se vor elabora şi aproba documentaţii de tip P.U.Z.”. În plus ea face referire la certificatul de urbanism care de fapt nu a fost eliberat soților Găzdac în baza cererii depuse în data de 3 noiembrie 2021 și nu la certificatul de urbanism emis de municipalitatea două zile mai devreme, în data de 1 noiembrie, pentru care s-a cerut eliberarea autorizaţiei de construire.

Numai că, Gaftone se încurcă în calcule, fiindcă deși suprafața deținută de soții Găzdac este într-adevăr de peste 3.000 mp – 3.154 mp – raportul laturilor este de sun 1/5.

Astfel, una dintre lungimi este de 118,414 m, iar cea de a doua este de 122,423 m, în timp ce cele două lățimi sunt de 26 m, respectiv 26,572 m. La un calcul matematic simplu rezultă clar că lățimile sunt sub a cincea parte din lungimile terenului. Deci nu peste!  Și e doar o parcelă. Drept urmare nu e nevoie de PUZ, așa cum susține Floare Gaftone.

De altfel și instanța cerut, ca la următorul termen, stabilit în luna iunie, ca Floare Gaftone să vină personal în sala de judecată și să arate formula de calcul folosită.

VA URMA