Nu este o noutate faptul ca 2016 a repreentat pentru MAI, anul in care s-au pensionat cei mai multi angajati. Judetul Bistrita-Nasaud se afla si el printre cele fruntase la capitolul ”politisti executati”.
Sefii de structuri s-au inghesuit sa-si ia concediile de odihna nu intre mijlocul lui iulie si Adormirea Maicii Domnului, atunci cand era „bataia pestelui” pentru a prinde o vacanta de vis, ci de-abia in septembrie. O luna despre care se spune ca va fi decisiva pentru declansarea unui „tsunami” de schimbari la varful serviciilor. Sau din contra, o luna care, daca va trece cu bine,va linisti mult spiritele atat de agitate de pana acum, caci pana la alegerile parlamentare de la sfarsitul anului nu se va mai petrece nimic spectaculos.
Deci, cu o incapatanare demna de o cauza mai buna, foarte multi dintre mai-marii serviciilor nu fac decat sa traga de timp, pentru a vedea „ce-o fi scris” si pentru ei. Insa, pe langa smecheria deja ieftina cu concediul, puzderie de generali, mai ales din Serviciul de Protectie si Paza, Serviciul de Transmisiuni Speciale si Directia de Informatii a Armatei au recurs si la o alta cacealma, in incercarea disperata de a-si juca o ultima carte si a-si pune astfel posturile de conducere la adapost. Astfel ca acestia au devenit pur si simplu „pensionari fantoma”, dupa ce in vara si-au depus chipurile actele de pensie, dar doar pentru a-si calcula proiectiile, cei de la resurse umane avand misiunea secreta de a nu da drumul efectiv la dosare pana ce nu primesc incuviintarea sefilor.
Competitia si autoeliminarea
Politica strutului nu mai este una considerata salvatoare pentru cei care isi facusera un adevarat tel in viata, pentru a-si pastra pozitiile de conducere, din bagarea capului in pamant in momentele turbulente, in care nu se stie ce tabara politica va castiga Puterea, cel putin pana la trecerea pericolului. De asemenea, la ce lupte de gherila fratricide se dau acum in interiorul sistemului, prea putini dintre generalii si chestorii patriei „se mai risca” sa faca pe „cameleonii”, pentru ca ar trebui sa fie prea smecheri pentru a-si permite, acum, un astfel de joc duplicitar. Asa ca multi ar prefera sa intre cu totul in pamant, ca ramele, si sa se tarasca, neobservate de nimeni, pana ce se va decide daca se declanseaza „cutremurul” de la varful sistemului, sau totul nu a fost decat un foc de paie. Ce-i, drept insa , facand pe „ramele” exista si riscul ca ditamai sefii sa fie striviti din nepasarea celor care lupta pentru preluarea controlului, devenind astfel victime colaterale.
La „ai mari” e pe invers
Culmea este insa ca, in aceasta perioada in care „pensiile de onoare” au descongestionat organigramnele de comanda a nenumarate structuri intr-un mod fara precedent in intreaga istorie a sistemului, la Serviciul Roman de Informatii si Serviciul de Informatii Externe lucrurile stau cu totul altfel. Astfel ca, la SRI si SIE cel putin, se pare ca „retragerile” strategice, pensionarile si intrarile intempestive in rezerva nu doar ca nu sunt sprijinite, dar nici nu sunt vazute cu ochi buni. Numai ca, buna sau rea, situatia de la SRI mai ales este una singulara, pentru ca la alte structuri mai toata lumea de la conducere ar „dezerta” in masa daca ar putea. Iar aceasta pasivitate uluitoare, intr-o vreme in care nu mai este niciun secret ca serviciile romanesti sunt prinse ca intr-o menghina intre interesele externe ale rusilor, europenilor si americanilor, nu poate decat sa ridice mari semne de intrebare despre cum „fabrica de generali” care a functionat pe stoc atata amar de vreme a produs asemenea „rebuturi”.
Comisarul.ro
