Alimentele s-au scumpit cu 462,85% în 10 ani

Mâncarea şi costurile ei reprezintă una dintre principalele frământări ale oamenilor, în ultimul deceniu preţul alimentelor de bază a evoluat astfel: în anul 1999 carnea de porc costa 3,6 lei – în 2009 costă 17,99 lei; carnea de pui se găsea la 2,8 lei, în anul 1999, iar în 2009 este 7,67 lei, ouăle erau comercializate la preţul de 0,09 lei, în prezent costul acestora a crescut până la 0,47 lei. O mare creştere se poate observa şi la ulei, zahăr, pâine, miere şi brânză, iar un alt exemplu poate fi preţul cartofilor care se găseau pe piaţă, în 1999, la 0,31 de lei, iar în 2009 a crescut cu 0,94 lei, ajungând la preţul de 1,25 lei.

Legumele şi fructele au înregistrat şi ele la rândul lor o creştere considerabilă în decursul acestor ani, printre ele numărându-se şi roşiile, ardeii, castraveţii, morcovii etc. O creştere accelerată a avut şi preţul vinetelor care în 1999 erau estimate la preţul de 0, 40 lei, şi au ajuns în 2009 la 9 lei; cireşele au înregistrat o creştere de la 1,04 lei la 12 de lei, iar piersicile de la 0,88 lei la 15 lei.

Până la Paşte, mâncarea se va scumpi cu 10%

Alimentele se vor scumpi cu până la 10% la începutul lunii aprilie, din cauza deprecierii leului, România fiind dependentă într-o proporţie semnificativă de importuri, este de părere Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA). O posibilitate este ca majorarea contribuţiei la asigurările sociale să se resimtă în creşterea preţului produselor alimentare.

La sfârşitul lunii februarie Dragoş Frumosul a mai precizat că, în mod normal, producătorii ar fi trebuit să scumpească mâncarea până acum, dacă ţinem cont că numai în ultimele trei luni, leul a pierdut aproape 13% în faţa euro. Însă, nimeni nu s-a încumetat să o facă, dat fiind contextul economic dificil. Până la Paşte, însă, producătorii vor urca preţurile, pentru că deja merg pe marje minime de profit.
Având în vedere avertizările existente, românii vor plăti mai mult nu numai pentru carnea de porc, care provine din import în proporţie de 70%, dar şi pentru mezelurile fabricate în România, care înglobează carne, condimente şi membrane, toate cumpărate din alte ţări. De obicei, o depreciere de 20% a monedei naţionale contribuie cu 10-15% la creşterea preţului mezelurilor, în funcţie de compoziţie.
Şi zahărul se numără printre categoriile care se vor scumpi, din cauza dependenţei de importuri. În jur de 330.000 de tone de zahăr brut sunt aduse din alte ţări, la un consum anual de 500.000-550.000 tone. De altfel, produsele dulci scot anual din buzunarele românilor sume consistente, numai vânzările de ciocolată atingând 468 milioane de lei în 2008, dintr-un total de 1,17 miliarde de lei, la nivelul întregii pieţe.

Numărul împrumuturilor este în scădere

Cu veniturile diminuate, românii nu vor mai avea acelaşi apetit pentru credite ca în anii trecuţi, mai ales că nici condiţiile oferite de bănci nu sunt favorabile. Analiştii sunt de părere că oamenii sunt ezitanţi atunci când vine vorba despre un împrumut, când există perspective sumbre în privinţa locului de muncă şi a contextului economic general. Anul trecut, pe fondul crizei internaţionale, soldul creditelor acordate de bănci firmelor şi populaţiei a avansat cu 33,7%, faţă de 60,4%, în 2007, potrivit datelor publicate de BNR. Temperarea creditului neguvernamental a început cu luna octombrie şi a continuat până la sfârşitul anului. Acum, analiştii consideră normală această încetinire, care este mult mai bună pentru economie.
Până la sfârşitul acestui an, este probabil ca creditarea să crească cu 10 – 15%, datorită reducerii suplimentare a cererii de credite ipotecare, anticipată de bănci pentru ultimul trimestru al acestui an, pe fondul unei probabile înăspriri viitoare, atât a standardelor, cât şi a termenilor de creditare. Totuşi, această evoluţie ar putea fi influenţată de modificarea Regulamentului privind creditarea din anul 2008, care a relaxat normele prudenţiale în cazul creditului ipotecar, date obţinute în urma unui sondaj publicat de BNR. Instituţiile de credit anticipează continuarea corecţiei preţurilor locuinţelor în primul trimestru, dar şi a scăderii cererii pentru toate tipurile de credite de consum.

Falimente şi şomaj: prezente în 2009

Anul acesta cureaua este strânsă şi nu continuă să fie strânsă doar de populaţie, ci şi de micii producători din industria alimentară.

Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, este de părere că 70% dintre producători ar putea să dispară până la sfârşitul acestui an, printre categoriile cele mai expuse falimentului şi dispariţiei numărându-se micii procesatori din industria cărnii, producătorii de conserve de legume şi fructe, dar şi industria dulciurilor în care multinaţionalele au deja cote majoritare din piaţă. În final, industria alimentară va fi dominată de marile companii multinaţionale, care îşi permit să meargă în pierdere sau să-şi reducă marjele de profit într-un an dificil. Situaţia este clarificată de investiţiile necesare care au fost efectuate la începutul activităţii şi astfel firmele cu credite şi fără fonduri suficiente vor fi doar o amintire, criza economico–financiară eliminându-le.

Şomajul şi preţurile alimentelor, cele mai grave efecte ale crizei

Şomajul şi preţul alimentelor sunt cele mai îngrijorătoare efecte ale crizei, în opinia consumatorilor, potrivit unui studiu realizat lunar de compania de cercetare Unlock, în parteneriat cu Civitas Global Ketchum România. Consumatorii percep mai puternic efectele crizei asupra evoluţiei preţurilor la carburanţi şi alimente, pentru că acestea sunt legate direct cu puterea de cumpărare şi preocupările zilnice. Deoarece un român care are un salariu pe lună ce nu depăşeşte cu mult salariul minim pe economie, trebuie să îşi gestioneze cu atenţie proprii banii, luând în considerare cheltuielile întâmpinate lună de lună, cum ar fi plata facturilor, mâncarea, sau dacă mai are nevoie de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Însă, problema nu se încheie aici. Numărul cheltuielilor în plus poate fi mare şi probabil – exemplu sunt cheltuielile cu sau pentru familie, cele generate de problemele de sănătate, ori cheltuielile pe care le presupune un concediu, fără a mai lua în considerare că orice om ar avea nevoie şi de o vacanţă, măcar o dată la şase luni, dar pentru românul de rând este un lux prea mare două vacanţe decente pe an.

Astfel, numărul persoanelor care sunt de părere că România este în recesiune a crescut semnificativ în decursul unui scurt timp, de la 30% la sfârşitul anului 2008, la 41% la începutul anului 2009. În schimb, s-a redus numărul celor care consideră că economia stagnează sau că înregistrează o creştere moderată.

În continuă scădere se află încrederea consumatorilor în principalele sectoare ale economiei, însă comunicaţiile, turismul şi educaţia se menţin în topul celor mai bine cotate domenii.

Pesimismul s-a instalat în mintea consumatorilor, în ceea ce priveşte evoluţia în acest an a veniturilor personale.

Delia Hriţuleac