Au trecut și alegerile locale de anul acesta, iar la toamnă cei ieșiți din urne își vor prelua mandatele. Scrutinul acesta este clar unul cu multe probleme, ținând cont de situația de la nivel național. Au curs contestațiile și acuzațiile de fraudă, cererile de renumărare a voturilor, cărora doar în mică parte li s-au dat curs… La fel și în Bistrița-Năsăud… Drept urmare, vom cunoaște doar pe ici pe colo, cât de corecte au fost aceste alegeri locale. Trebuie însă, să vedem și ce a dus la astfel de rezultate, cum au știut partidele și candidații să se promoveze în campania electorală și nu numai. Bineînțeles că ne vom rezuma la județul Bistrița-Năsăud, care după aceste alegeri s-a colorat aproape total în roșu.
Nu o dată am spus că un politician trebuie să se promoveze în ochii electoratului în intervalul scurs între două scrutine, nu doar în campania electorală care precedă alegerile. Pentru că altfel, nu ai cum să ajungi la inima și mintea alegătorului, fără să vii cu idei proiecte sau chiar critici atunci când este cazul. Într-un cuvânt să ții legătura cu oamenii, dacă vrei să le câștigi votul din 4 în 4 ani, și evident, în cazul în care ai ajuns în funcția dorită, să și faci ceva pentru ei pentru a le îmbunătăți viața, fiindcă vorba zboară…, faptele rămân…
Fiindcă au trecut alegerile locale, încercăm să facem o analiză a factorilor care au adus unor victoria și altora înfrângerea. Nu vom intra adânc în teritoriu, cu ne vom mărgini la felul în care liderii celor două mai importante și reprezentative formaţiuni politice din județ – PSD și PNL – și-au condus oștile.
Nu vom comenta însă rezultatul de la municipiu pentru funcția de primar, în condițiile în care renumărarea voturilor nu a fost admisă de Biroul Electoral Județean și astfel nu vom știi niciodată cine este pe bune câștigătorul acestui scrutin. PNL spune că al său candidat a obținut mai multe voturi, iar de cealaltă parte PSD susține contrariul.
PSD BN cu răbdare și o strategie bună a recâștigat „teritoriile” pierdute anterior
De ce a reușit PSD Bistrița-Năsăud să câștige atât de multe voturi, atât pentru funcțiile de primar, președinte de Consiliu Județean, consilieri locali și județeni? Rezumatul e unul simplu: este o organizație extrem de disciplinată, cu o locomotivă de forță: Radu Moldovan. Din 2020 încoace, pe lângă echipa veche – primari, consilieri locali și județeni, deputați, Moldovan a știut să atragă în partid alți oameni, unii veniți din alte formațiuni politice – politicieni mai vechi sau mai noi, care au știut cum să atragă obțină voturi pentru noul lor partid -, alții, care chiar nu au avut de a face cu politica până la înregimentarea în PSD, sunt bine înfipți în societate – medici, avocați, juriști, ingineri, etc. Și aceștia sunt doar vectorii de imagine a partidului, care au dat bine în ochii electoratului, dar care au urmărit un scop: acela de a urca în ierarhia politică și, eventual, de a prinde la un moment dat o funcție ori un post călduț printr-o instituție publică. Fiindcă, nu-i așa, activismul politic este la un moment dat răsplătit într-un fel sau altul.
Un alt motiv pentru care au urcat cei din PSD în preferințele electoratului sunt și, fel că unora le place sau nu, proiectele implementate în timp, nu doar în ultimii 4 ani, de mulți dintre primarii PSD, pe fonduri europene (cele mai multe) ori din fonduri locale, investiții care au dat bine și care pe mulți i-a menținut în funcții multe mandate. Și nu trebuie să îl uităm pe Radu Moldovan, care în cei 12 ani de până acum la șefia Consiliului Județean a atras destul de mulți bani în județ și a știut mai ales să-și promoveze proiectele, astfel încât să intre bine în memoria electoratului.
Clar nu trebuie să uităm că s-au folosit și de binefacerile venite de la nivel național pentru alegătorul amărât de viața de zi cu zi: creșteri de salarii, creșteri de pensii, așa zisele plafonări ale prețurilor la energie și gaze, ori ale adaosului comercial la alimentele de bază, care însă nu au făcut altceva decât să scadă vertiginos puterea de cumpărare a românilor. Dar deh, pentru omul de rând a contat că “ne-a dat” și nu a mai contat cu câți bani a rămas de fapt în buzunare și nici cu câți vor mai rămâne de la anul după ce taxele impozitele, prețurile vor sări în înaltul cerului.
Ceea ce trebuie punctat este faptul că armata PSD a știut să se organizeze foarte bine în această campanie electorală, a invadat pur și simplu localităţile, zi de zi, și s-a dus muncă de convingere cu alegătorii. Nu mai vorbim de promovarea, bine gândită și coordonată, de pe rețelele sociale sau în media, indiferent că vorbim de presa scrisă, audio sau video – tv ori podcast-uri. Au fost peste tot și s-au susținut unii pe alții.
Și lăsând la o parte suspiciunile de posibile fraude, rezultatele se văd clar.
Asul din mâneca lui Moldovan a fost însă Gabriel Lazany, managerul Spitalului Județean de Urgență. Sub umbrela PSD și condus de mânuță de Moldovan, Lazany i-a surprins pe bistrițeni cu câteva proiecte noi de anvergură, bine primite de electorat. Cu un spital bine pus la punct, dezvoltat și extins în ultimii ani, Gabriel Lazany a fost bine promovat de partid în ultimii ani, astfel că în momentul în care a devenit candidatul PSD pentru funcția de primar, imaginea acestuia era una foarte bună în ochii bistrițenilor. Și aici balanța a fost înclinată mult și de organizația municipală condusă de săgeata lui Radu Moldovan, și vorbim de Daniel Suciu, care și-a mărit mult echipa.
PNL BN, dezorganizare și prea multe bisericuțe
De cealaltă parte, PNL a încasat o înfrângere usturătoare: au pierdut multe primării și mandate de consilieri locali și județeni. Iar Bistrița a fost bomboana extrem de amară pentru liberalii din Bistrița-Năsăud, în condițiile în care aici erau siguri de victorie. Au pierdut și Consiliul Județean, care însă a fost o redută greu de cucerit pentru PNL.
Ce a dus la un astfel de rezultat dezastruos? În primul rând, lipsa de unitate de aici din județ. Una mult mai accentuată față de vremurile când liberalii din Bistrița-Năsăud erau conduși de Ioan Țintean. Deci nu vorbim de noul PNL când liberalii s-au amestecat cu pedeliștii, iar mai apoi nu au știut ei care sunt mai deștepți și mai puternici și au creat în sânul organizației “n” bisericuțe, care nu au făcut altceva decât să erodeze temelia încă de pe vremea în care au fost copreședinți Stelian Dolha și Ioan Oltean.
Avem acum o organizație județeană condusă de Ioan Turc, care în afară de faptul că are întotdeauna cuvântul/cuvintele în buzunarul de la piept, nu a fost suficient de aplicat pe linie politică și a dat dovadă de lipsă de organizare. Nu a știut să țină legătura cu oamenii de teritoriu, cu primarii săi – mulți s-au plâns că i-a uitat – și nici nu și-a adus aproape organizația municipală. Și nici nu a știut sau nu a fost în stare să aducă membri noi de forță în organizație. S-a înconjurat de câțiva consilieri, care în marea lor majoritate nu l-au ajutat deloc, ba chiar i-au stricat imaginea, și cam atât.
Acum pentru alegerile din 9 iunie, au fost scoși de la naftalină câțiva liberali care în ultimii ani au fost total inactivi, iar oamenii din județ și din municipiu i-au cam uitat. Da, este foarte adevărat, Ioan Turc a avut treabă multă la Primăria Bistrița din 2020 încoace, sau mai bine spus din 2022 încoace, de când a dat peste cap întregul oraș, motiv pentru care a primit din partea multor cetățeni o bulină neagră, chit că acum Bistrița arată bine. Însă asta nu justifică lipsa de coordonare a organizației județene, aspect care a dăunat atât lui cât și candidaților care au intrat acum în cursa electorală.
Cât despre campania electorală în sine, a fost una destul de slăbuță, atât la nivel de municipiu, cât și în teritoriu. Conducerea PNL s-a limitat la a-și “susţine” verbal candidații, iar în emisiunile electorale cei care au intrat în cursa pentru funcțiile de primari au fost însoțiți cel mai adesea de Diana Morar ori de candidatul la președinția Consiliului Județean – Robert Sighiartău. Ioan Turc și-a dus campania pentru municipiu ca un lup singuratic, adeseori, limitându-se la a-și promova investițiile realizate în municipiu. În ce privește echipa sa de candidați pentru Consiliul local… a fost slab vizibilă.
Dar să mergem și la deputatul Robert Sighiartău, cel care în această campanie electorală l-a înfruntat, pe bune, pe tătucul Radu Moldovan. Deși a pierdut cursa, putem spune că numărul de voturi obținute de candidatul liberal nu sunt deloc de neglijat și a dovedit încă o dată că poate fi o forță în PNL. Asta cu toate că din 2020 încoace, bistrițenii nu i-au prea văzut fața și nu i-au auzit vocea decât eventual la televizor.
Mult mai organizat decât Turc, Sighiartău a fost prezent în teritoriu zilnic și a reușită să recupereze punctele pierdute prin absență. A venit cu proiecte, mult necesare județului, însă punctate doar în linii generale. A avut și avantajul că i-a ajutat pe unii primari pentru a-și implementa proiectele și pentru a obține finanțări pentru localitățile pe care le conduc.
În plus, nu a dat înapoi în a-l “pălmui” pe Radu Moldovan și a scoate la iveală niște probleme existente la nivel de județ. Și să nu uităm, mulți bistrițeni își aduc aminte de el ca politicianul care l-a înfruntat pe Dragnea.
În balanță a atârnat greu și echipa sa de candidați pentru funcțiile de consilieri județeni, per general oameni tineri, unii cu state vechi în partid, alții nou veniți.
Per general, Robert Sighiartău a avut o comunicare și o promovare bună din punct de vedere electoral, atât în mod direct în teritoriu, față în față cu alegătorii, cât și pe rețelele sociale și în media.
Un aspect foarte important care acum i-a costat enorm pe liberali, este alianța cu PSD la nivel național.
foarte corect !
Motto:
„Fiecare pasăre pe limba ei piere”
(Proverbe românești)
Nici nu mai contează Județul Bistrița-Năsăud care oricum a fost si rămâne un județ rosu. Mai surprinzător este faptul că în urma alegerilor locale din 9 iunie, 2024 harta României s-a înrosit din nou masiv, după la precedentele alegeri din anul 2020 atmosfera era mai respirabilă.
Tot răul vine de la aceşti imbecili care ne guvernează cum ar spune André Santini în cartea sa intitulată „Ces imbéciles qui nous gouvernent: manuel lucide et autocritique à l’usage des hommes politiques”.
Numai că la guvernare se ajunge în urma unor alegeri democratice. Codul Electoral din România prevede că alegerile se desfăşoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului. De asemenea, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi, indiferent de rasă, sex, naţionalitate, origine etnică, limbă vorbită, religie, afiliere politică, origine socială, în condiţiile legii. Totul e ca aceste principii să fie respectate. Altfel ajungem la constatarea lui George Orwell, potrivit căruia „Un popor care alege politicieni corupţi, impostori, hoţi şi trădători, nu este victimă, ci complice.”
Din păcate la noi s-a mers mereu pe principiu de a alege „răul mai mic”. Cel mai elocvent exemplu s-a întâmplat în anul 2014 cu alegerea în primul mandat al presedintelui Klaus Iohannis, care după realegerea sa din anul 2019 pentru al doilea mandat a devenit „răul cel mare”.
Totul a inceput in noiembrie, 2021 când Iohannis din comoditate, in loc sa medieze refacerea coaliției de guvernare PNL – USR – UDMR, a adus PSD la guvernare in alianta cu PNL, desi unii liberali precum Dan Motreanu a explicat că nu vede diferenţa dintre această aliantă cu PSD şi vechiul USL- un proiect făcut în opoziție pentru a fi votaţi sau nu, dar în niciun caz construit după ce şi- au aruncat reciproc vorbe grele. Dan Motreanu a spus și că după ruperea USL, mai bine de 7 ani, PNL a încercat se se desprindă de acel proiect: ”Majoritatea votantului PNL este anti-PSD, iar acum ne propuneţi să ne intoarcem din nou in braţe la PSD şi astfel să existe posibilitatea de a pierde o întreagă generaţie de votanţi PNL”.
Asadar, Klaus Iohannis este cel care, pentru linistea lui la Cotroceni, a adus PSD la Guvernare, desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD, ceea ce a dus la ruperea partidului, prin care adevăratii liberali au părăsit partidul si au infiintat o noua formatiune „FortaDreptei” care militeaza pentru o guvernare liberală de dreapta.
Argumentul invocat pentru realizarea coalitiei dintre PNL și PSD era „stabilitatea guvernării”, dar până la urmă s-a dovedit că in loc de stabilitate s-a ajuns la stagnare. Astfel, s-a convenit ca primul-ministru și alte câteva ministere importante să fie schimbate la fiecare 1 an și jumătate. Prima dată a fost numit premier liberalul Nicolae Ciucă iar guvernul său a fost investit pe 25 noiembrie, 2021. După ce acesta a dormit in cizmele statului timp de 1 an și jumătate, pe 12 iunie 2023, Nicolae Ciucă și-a depus mandatul de prim-ministru si a urmat rotativa pe 15 iunie 2023, cand Marcel Ciolacu a fost învestit de către parlament în funcția de prim-ministru.
In loc să se concentreze pe realizarea reformelor prevăzute in programul de guvernare, cele două partide s-au ocupat mai mult de tot felul de manevre nedemocratice prin lipsa de coerenţă a deciziilor ceea ce a reprezentat o frână in dezvoltarea economică a ţării. Astfel au mai trecut 4 ani degeaba in care cei doi lideri ai colaltiei au fost mai preocupati de amânarea reformelor atât de necesare economiei si astfel am ajuns in anul 2024 cu un nou ciclu de alegeri si cu o ţară înglodată in datorii.
Ba mai mult, liberalii cu Ciucă plantat de Iohannis la vârful PNL nu-şi mai respectă nici propriile principii.
Deviza PNL „PRIN NOI ÎNȘINE!” a fost încălcată, desi la sedinta de la Sinaia din noiembrie, 2023 liberalii au votat în unanimitate să nu facă alianţă electorală cu PSD şi să meargă pe listă proprie la alegerile din 2024.
Nicolae Ciucă spunea atunci că in cadrul sedintei de la Sinaia conducerea PNL a analizat trei scenarii privind alegerile din anul 2024 si anume: participarea pe listă proprie, o alianţă cu PSD sau o coaliţie de dreapta mai largă. La finalul sedintei, acelasi Ciucă anunta triumfal că PNL a ales calea “prin noi înşine” în alegerile din 2024, respectiv să meargă pe listă proprie şi să nu facă alianţă cu PSD. Votul a fost dat în unanimitate în şedinţa conducerii partidului. Un vot fără nici o valoare, atâta vreme cât la actualele alegeri europarlamentare liberalii au urcat in remorca PSD , candidând pe listă comună in loc să meargă prin ei înşişi asa cum au stabilit la Sinaia.
Păcat că liberalii n-au învătat nimic din greselile trecutului cu USL si s-au lăsat împinsi de Iohannis si Ciucă in remorca PSD-istă.
In campania pentru alegerile locale din 9 iunie, 2024 PNL si PSD aflate in monstruoasa coalitie de guvernare, au atacat furibund USR demonizându-i pe candidatii din Alianța Dreapta Unită. Cu toate astea marii perdanți au fost cei din PNL
De data asta , după votul din 9 iunie PSD a obținut controlul în 25 de județe, în timp ce PNL a câștigat numai 12 județe. Social-democrații au câștigat în plus cinci Consilii Județene detinule de liberali si anume: Timiș, Vrancea, Caraș-Severin, Maramureș, Neamț și Suceava.
Ba mai mult Județul Timis a fost vândut ca la piață PSD-ului, după ce presedintele CJ si liderul liberalilor din Timiș, Alin Nica, a fost demis, deoarece s-a opus alianței cu PSD. In dorința coalitiei PSD-PNL de a-l înlătura pe Dominic Fritz de la primăria Timișoara, Nicolae Ciucă a negociat cu Marcel Ciolacu să sustină candidatura liberaluluil Nicolae Robu la primărie, la schimb cu candidatura PSD-istului Alfred Simonis la Consiliul Judetean, sacrificându-l pe liberalul Alin Nica.
(Vezi: https://financialintelligence.ro/alin-nica-demiterea-de-la-sefia-organiz…)
Asadar, socoteala de acasă nu se potriveste cu cea din târg. Si astfel, Dominic Fritz a fost reales primar la Timișoara iar Alfred Simonis presedinte CJ Timiș. Si astfel Nicolae Ciucă a rămas cu buza umflată după ce i-a făcut cadou PSD-ului presedentia CJ Timiș.
In loc să se trezească la realitate si să-si asume esecul, PNL vrea să meargă cu Nicolae Ciucă la alegerile prezidentiale, desi înafară de faptul că este un slab politician si un prost comunicator, mai are si o mare problemă legată de plagiatul tezei sale de doctorat :
(Vezi: https://www.edupedu.ro/tag/plagiat-nicolae-ciuca/)