Cele 9 persoane inculpate în cel de-al treilea dosar din seria “Mafia facturilor” au scăpat de rigorile legii, datorită intervenirii prescripţiei, după procese care s-au întins pe perioada a 9 ani. Este vorba despre Gheorghe Prindii, Farkas Janos, Alexe Marin, Adriana Filip, Lenuța Herța, Bănuș Adriana, Petru Fara, Liviu Jeler, Maria Mălăiescu, care au fost acuzați de obţinerea fără drept de rambursări de TVA sau complicitate la obţinerea fără drept de rambursări de TVA, și spălare de bani.
Mai mulţi oameni de afaceri din ţară au fost implicaţi într-o reţea mafiotă, o constituire de grup organizat pentru comiterea de infracţiuni. Capii grupului emiteau facturi pe numele unor societăţi care nu mai aveau activitate, cu sume mari de bani, către societăţi cu activitate restrânsă, care mai apoi fie dădeau faliment, fie erau „absorbite” prin fuziune de alte societăţi. În felul acesta, traseul facturilor şi al banilor era foarte greu de identificat, după care, firmele cereau rambursări de TVA pentru sume de ordinul milioanelor de euro.
Până acum două dosare din această serie de dosare s-au finalizat cu prescrierea faptelor, astfel că inculpații au scăpat basma curată.
Câteva nume, prezente în toate dosarele
Procurorii au dat de urma infractorilor în 2009, când o parte din grupul infracțional au fost reținuți.
Este vorba despre Epure Gabriel, din Dumitra, împreună cu Farkas Janos, Fustos Miklos Ianos, Ghiţă Huzum, Liviu Sorin Jeler, Constantin Mureşan şi Floare Oros, care au fost acuzați de procurorii DIICOT de evaziune fiscală.
Cei şapte erau proprietarii unor firme din Oradea, Dumitra, Harghita, Urziceni sau Dej.
În urma anchetei derulate cu privire la activitatea infracțională a membrilor grupării, procurorii DIICOT au constituit trei dosare penale, unul dintre acestea fiind trimis în judecată în 2011, în care cap de afiș au fost Farkas Janos, Gabriel Epure, Floare Oros, Mureşan Constantin, Fustoş Miklos, acuzați fiind de constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup, și înșelăciune. În 2018, inculpații au fost condamnați la pedepse cu suspendare, de câte 2 sau trei ani, însă un an mai tarziu, Curtea de Apel a constatat că a intervenit prescripția faptelor, astfel că toți au scăpat basma curată.
În 2014, procurorii au mai trimis în judecată două dosare. Într-unul au fost inculpați Farkas Janos, Epure Gabriel, Fustos Miklos, Jeler Liviu Sorin Huzum Ghiță, Voicilă Daniel Tudor, Pap Irimie, Jakab Tibor și Galamboși Claudiu, acuzați de constituire de grup infracțional organizat, evaziune fiscală, spălare de bani, trafic de influență, dare de mită, fals și uz de fals. Lista infracțiunilor este ceva mai lungă, astfel că le-am amintit pe cele mai importante
În acest dosar, instanța s-a pronunțat pe data de 23 martie, toți inculpații scăpând de pedepse, din cauza prescrierii faptelor.
Cel de-al treilea dosar, care a ajuns pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud tot în 2014, are drept “protagoniști” pe Gheorghe Prindii, Marin Alexe, Adriana Filip, Lenuța Herța, Bănuș Adriana, Fara Petru, Farkas Janos, Jeler Liviu Sorin, și Mălăiescu Maria pentru comiterea de infracţiuni similar ca și cele amintite mai sus.
Sentința ar fi trebuit pronunțată pe data de 16 martie, însă instanța amânat acest lucru lună de lună, până în data de 26 iunie.
Firme din Bistrița-Năsăud implicate în circuitele infracționale
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj care au instrumentat dosarul de spălare de bani, prima care a căzut în plasa procurorilor a fost Adriana Filip, administratorul unei firme din Reşiţa care a comis infracţiunea de evaziune fiscală, obţinere fără drept de rambursare de TVA, fals la legea contabilităţii, fapte constatate de procurorii din Reşiţa, care au dispus începerea urmăririi penale faţă de acesta. Drept urmare a acestor fapte comise de Adriana Filip, procurorii au decis extinderea cercetărilor penale.
Aşa s-a ajuns la Gheorghe Prindii, implicat în mai multe astfel de afaceri pe care le consemnează anchetatorii. Tot soiul de circuite fictive în multe oraşe din ţară. Între acestea Prindii apare într-un circuit fictiv comercial achiziţionând un produs numit folistop de la o firmă fantomă din Constanţa – SC PDL Papastar SRL – livrându-l mai departe către firmele lui Gheorghe Epure si Janos Farkas – SC Sasquatch SRL din Bistriţa, respectiv SC Akela Bom SRL cu sediul în Sângeorz Băi şi SC Timber Group SRL dintr-o comună a judeţului Arad.
În total este vorba de aproape 99.000 kg folistop, care a fost mai apoi livrată succesiv către SC Iridex Oil SRL (Giurgiu), SC Avenzio SRL (Caraş-Severin) şi SC Euro Mobil Trans SRL (Mureş), după care a fost exportată către o firmă inexistentă în realitate, din Monaco – F.G.K. Industry International LTD Monaco, prin depozitarul Hexa – Coop Szovetkezet din zona liberă Cegled – Ungaria. În urma acestor tranzacţii fictive s-au obţinut rambursări ilegale de TVA în sumă totală de 509.983 lei.
Din alte circuite fictive pe modelul celui amintit mai sus, în care sunt implicate alte firme şi mai apoi exporturi tot fictive, s-a obţinut alte rambursări ilegale de TVA de sute de mii de lei.
Salvați de prescripție
Pe parcursul întregului proces, inculpații au încercat să convingă instanța că sunt nevinovați, însă nu au reușit acest lucru, aspect care reiese din motivarea tribunalului bistrițean. Un lucru este sigur, anume acela că au scăpat de gratii datorită prescripției faptelor penale imputate de către procurori.
“S-a reţinut că din ansamblul probator rezultă că prin înregistrarea în evidenţele contabile a facturilor fiscale reprezentând achizițiile nereale de mărfuri şi apoi vânzarea nereală a acestora, inculpaţii au intenţionat să creeze TVA deductibilă pentru ultima societate comercială din circuit, cea care realiza exportul nereal şi solicita rambursarea soldului negativ generat de factura de achiziție (cu menţiunea că potrivit reglementărilor din acel moment, livrarea la export era scutită de taxa pe valoarea adăugată ce nu se mai colecta, însă cu drept de deducere a TVA aferent achiziţiei) şi nu au urmărit în mod neapărat să se sustragă de la plata obligaţiilor fiscale prin evidenţierea unor cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale.
Inculpaţii au înregistrat cheltuieli ce nu aveau la bază operaţiuni reale şi au înregistrat şi venituri corelative (aferente facturilor de vânzare către următoarea societate din circuitul comercial fictiv) care, de asemenea, nu erau reale. Din această împrejurare se dovedeşte adevărata intenţie a inculpaţilor, respectiv obţinerea fără drept a rambursărilor de TVA.
S-a mai reţinut că, potrivit cu actul de sesizare al instanţei, raportat la modul în care a fost concepută şi pusă în practică manopera infracţională, au existat indicii că inculpaţii s-au asociat în vederea obţinerii fără drept a rambursărilor de TVA, dar aceste indicii nu au putut fi însă materializate, în final, în probe certe de vinovăţie, pentru a se dovedi existenţa unei asocieri în sensul art. 8 alin. 2 din Legea nr. 241/2005.
De aceea, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpaţilor pentru infracţiunile de asociere în vederea obţinerii fără drept de rambursări de TVA prev. de art. 8 alin. 2 din Legea nr. 241/2005.
Modul în care inculpaţii au organizat circuitele comerciale fictive pentru livrarea mărfurilor obiect al acestei cauze – folistop, rulmenţi, mufe de cuplaj pentru instalaţii petroliere, proiecte de construcţii – exclude buna credinţă a acestora, astfel cum ei au invocat-o constant, în mod evident activitatea comercială fiind organizată în asemenea manieră încât să se obţină rambursarea frauduloasă de TVA.
S-a reţinut că nu poate fi acceptată ideea că inculpaţii s-au implicat în realizarea unei afaceri cu o substanţă despre care nu ştiau nimic doar pentru că aflaseră că este profitabilă.
Ori, faptul că substanţa folistop nu a existat a rezultat din cele menţionate anterior.
În contractele comerciale şi documentele contabile încheiate au fost trecute intenţionat valori ridicate, nereale, a acestei substanţe (de altfel şi a celorlalte mărfuri, obiect al cauzei), pentru ca rambursările de TVA să fie substanţiale. Marfa exportată sub denumirea de folistop avea valori exagerat de ridicate, pentru ca ulterior exportării să se revândă la valori de sute de ori mai mici( în concret de 325 de ori mai mici).
Se reţine o modalitate de circulaţie a mărfii cu denumirea de folistop din România în Ungaria şi apoi, înapoi în România şi apoi din nou în Ungaria, care este lipsită de vreun raţionament. S-a reţinut ca fiind relevantă şi împrejurarea că inculpaţii Prindii Gheorghe şi Marin Alexe, prin firmele pe care le administrau, se aflau şi la începutul şi la finele circuitelor cu produsul folistop, ca reprezentanţi ai Întreprinderea Mixtă Freealex SRL Republica Moldova. Beneficiarii externi nu au achitat contravaloarea mărfurilor livrate, inculpaţii intermediari în comerţul respectiv au achitat, eventual, sume modice/parţiale din preţul/avansul mărfii care li s-a livrat sau nu au achitat deloc vreo sumă din valoarea mărfii care li s-a livrat, iar ulterior nici nu au întreprins nici un fel de demersuri pentru recuperarea contravalorii produselor livrate.
Au recurs, însă la metoda încheierii unor protocoale de compensare pentru a stinge datoriile aparent create urmării livrării produsului cu denumirea de folistop. Pe de altă parte, potrivit propriilor susţineri, aparent inculpaţii s-au lansat în afacerea cu folistopul fără a manifesta o minimă diligenţă pentru reuşita ei, fără să cunoască date concrete/detalii referitoare la firmele furnizoare sau la firmele partenere din străinătate, fără să cunoască persoanele care reprezintă acele firme sau persoanele care în concret ar fi avut tangenţe cu reprezentanţii firmelor, detalii importante pentru cineva care dorea să-şi recupereze valoarea mărfurilor livrate şi să deruleze o activitate comercială profitabilă.
Unii dintre inculpaţi, potrivit declaraţiilor date au susţinut că au aflat despre afacere de pe internet sau că au intrat în afacere la sfatul sau îndemnul altor persoane sau altor inculpaţi. În concret, inculpaţii au solicitat rambursări de TVA sau au sprijinit activitatea altora în acest sens fără să achite marfa achiziţionată şi fără ca aceasta să fie achitată de cei cărora le-au livrat-o, de beneficiarii externi.
Societatea administrată de Prindii Gheorghe a fost implicată în aproape toate circuitele ce fac obiectul cauzei.
În privinţa faptelor care-l privesc pe inculpatul Farkas Janos, potrivit verificărilor efectuate de Interpol, firma Group MGR-Trading Limited (…) nu a avut nici o relaţie cu S.C. Sasquatch Impex SRL Şieu Odorhei şi s-a reţinut că trimiterea coletului conţinând proiecte de construcţii către Cipru a fost abandonată. De asemenea, firma către care s-a încercat „exportul” proiectelor de construcţii de firma administrată de Farkas Janos ,Manhattan Management Company Limited UK nu este înregistrată şi adresa indicată de documentele de export este inexistentă.
Modalitatea de lucru a inculpaţilor rezultă şi din împrejurarea că au folosit documente/facturi aparent emise de societăţi ai căror administratori nu ştiau despre tranzacţiile menţionate, chiar nedesfăşurând activitate în acea perioadă (…) şi care nu şi-au putut explica cum au ajuns facturile respective în posesia altor persoane, apreciind că le-au fost sustrase. Unii dintre inculpaţi au preferat „să cedeze” societăţile altor persoane, ca în cazul inculpatei Mălăiescu Maria, ea administrând în realitate respectiva societate. (…)
Faptul că marfa pretins tranzacţionată nu circula în realitate între societăţi, de fiecare dată, rezultă şi din declaraţia dată în instanţă de inculpata Mălăiescu Maria cu privire la livrarea rulmenţilor, aceasta precizând că iniţial nu a spus adevărul cu privire la existenţa şi livrarea rulmenţilor şi recunoscând că a semnat documentele puse la dispoziţie (…).
La data de 30.05.2006, cu factura seria ## VEI, nr. (…).05.2006, S.C. „Iridex Oil” SRL Giurgiu, reprezentată de Jeler Liviu, a livrat către S.C. „Pro Teplo” SRL Reşiţa, reprezentată de Ciucu Gheorghe, cantitatea de 20.000 kg „îngrăşământ foliar folistop”, cu preţul de 1.590.078 lei, din care TVA în sumă de 253.878 lei (…). (…). Apoi, S.C. „Pro Teplo” SRL Reşiţa a exportat cantitatea de 20.000 kg „îngrăşământ foliar folistop” către F.G.K. Industry International LTD (…), la preţul de 390.000 euro, conform facturii nr. 02/30.06.2006 şi DVE nr. I 5884/30.06.2006, prin acelaşi depozitar „Hexa-Coop Szovetkezet” din zona liberă Cegled – Ungaria (…). Recurgând la acelaşi mod de operare, ca şi în celelalte situaţii, au fost produse documente conform cărora produsul „Folistop” a fost vândut de F.G.K. Industry International LTD (…), către Panoramic Holding Corporation International (…), la preţul de 560 USD (…), care vinde marfa mai departe la Întreprinderea Mixtă „Freealex” SRL (…) cu 600 USD (…), în final, marfa fiind livrată la aceeaşi societate „Eufratesz K.F.T.” (…) – Ungaria cu 620 USD (…). Ca urmare a acestor operaţiuni S.C. „Pro Teplo” SRL Reşiţa, prin Ciucu Gheorghe, a solicitat şi a obţinut rambursarea TVA în sumă de 253.878 lei aferentă „exportului” de „folistop” în luna iunie 2006 (…), banii fiind imediat ridicaţi în numerar (…). Circuitul financiar este fictiv, fiind organizat în scopul creării de TVA deductibil, pentru S.C. „Pro Teplo” SRL, întrucât marfa, aparent cu valoare foarte mare, nu a fost plătită nici către furnizor şi nici de către beneficiarul extern, nefiind făcute demersuri pentru recuperarea creanţelor, modul de operare fiind acelaşi cu celelalte descrise”, se arată, printre altele, în motivarea instanței.
Trebuie să achite parte din prejudicii
Deși au scăpat de gratii, parte dintre inculpații din dosar nu au scăpat și de plata de despăgubiri civile către Statul Român prin ANAF.
Astfel, Adriana Filip este obligată de instanță să plătească 249.242 lei şi accesoriile la această sumă, calculate până la data achitării integrale a prejudiciului, Lenuța Herța – 253.954 lei şi accesoriile la această sumă, calculate până la data achitării integrale a prejudiciului, în timp ce Petru Fara are de achitat 102.448 lei şi accesoriile la această sumă, calculate până la data achitării integrale a prejudiciului.
Sentința nu este definitivă și a fost atacată la Curtea de Apel Cluj.
