Astronauții sunt o pacoste pentru orice angajator. În primul rând, costă o grămadă de bani: o simplă deplasare pe orbită, în interes de serviciu, presupune o cheltuială de câteva zeci de milioane de euro sau dolari. Apoi, astronauții sunt teribil de pretențioși – au constant nevoie de apă, mâncare și, mai ales, de oxigen ca să-și facă treaba. Cu toate acestea, sunt la mare căutare. Recent, Agenția Spațială Europeană (ESA) a scos la concurs câteva astfel de posturi, competiție în care s-au înscris peste 22.000 de candidați, printre care se numără și 255 de români. Prima etapă va fi una de triere a CV-urilor candidaților, după care, în această lună, vor începe testele psihologice, primele dintr-o serie lungă de probe. Digi24.ro a încercat să afle de la reprezentanții români din ESA și Agenția Spațială Română, dar și de la cosmonautul Dumitru Prunariu ce anume te „califică” pentru a deveni un astronaut și ce șanse are România să trimită un al doilea om în spațiu în următorii ani.
Concurența este una foarte mare: 22.589 de candidați din 25 de țări „se bat” practic pentru „4-6 locuri de astronauți de carieră”.
În prezent, Agenția Spațială Europeană are angajați șapte astronauți „cu carte de muncă”: doi italieni, doi germani, un danez, un francez și un britanic. Astfel, ESA își propune, practic, să „pensioneze” o bună parte dintre aceștia și să-i înlocuiască cu unii noi.
În plus, ESA dorește să constituie în premieră o rezervă „extinsă” de circa 40-50 de persoane, gata oricând a deveni astronauți, la nevoie.
„Vor avea o rezervă, ca să nu-i mai coste altă selecție în viitor”, a explicat, pentru digi24.ro, cosmonautul român, Dumitru Prunariu. „Din cei 22.000, vor fi foarte mulți care vor fi apți să zboare în Cosmos. Vor avea o rezervă caldă, dar fiecare își va vedea de treabă la locul lui de muncă și dacă, va mai avea nevoie vreodată ESA de 2-3-4 astronauți în plus, îi va chema pe aceștia, nu o să mai facă o nouă selecție”.
Cu alte cuvinte, ESA își creează o „bază de date” cu persoane apte oricând să devină astronaut, odată ce au trecut toate testele și examenele.
În total, conform estimărilor, vorbim de circa 50-60 de astfel de persoane (astronauții care vor fi angajați de ESA, plus cei din „rezerva caldă”).
Prima probă: Verificarea CV-urilor. „La această filtrare, vor dispărea foarte mulți”
După finalizarea procesului de înscriere, urmează prima etapă eliminatorie, cea de „screening”, în care dosarele candidaților sunt atent verificate.
„ESA va filtra aceste CV-uri și dosare”, a declarat Flaviu Răducanu, vicepreședinte al ESA Board of Human Spaceflight and Robotic Space Exploration.
„Există un barem de dosar: se verifică dacă acesta răspunde criteriilor de profesionalism și sănătate ale ESA, de exemplu dacă respectivii candidați au certificat de sănătate specifică unui pilot clasa a II-a”, a spus Răducanu.
Fără un astfel de certificat (care în România poate fi obținut de la un cabinet atestat de Autoritatea Aeronautică Română), dosarul candidatului e respins din start.
De asemenea, în selecția pentru viitorii astronauți ai Agenției Spațiale Europene, sunt căutați absolvenții de „științe exacte” (inginerie, biologie, chimie, medicină etc.).
„Astronautul ESA are, ca destinație, stația spațială. Ce e stația spațială? Un mare laborator unde sunt trimise aparate care sunt testate. Astronautul are două joburi: întreținerea stației și experimentele: biologie moleculară, crescut șoareci, verificarea imponderabilității, etc. E un profil destul de complicat”
„Așteptarea e ca la această filtrare vor dispărea foarte mulți”, a mai spus reprezentantul român în ESA. „Prima filtrare va fi foarte puternică. După aia intră în testarea normală ESA”.
Conform lui Dumitru Prunariu, din cei 22.000 de candidați înscriși, doar aproximativ 1.500 vor fi admiși pentru următoarele faze de selecție.
Testarea „normală” ESA: Viitori astronauți trebuie să știe să înoate și să aibă carnet de conducere. Și să fie dispuși să învețe rusa de la zero
Odată periate CV-urile și dosarele, candidații rămași în cursă intră în faza 1 de testare pentru ocuparea funcției de astronaut, care va consta în teste psihologice, care presupun testare cognitivă, motrice, tehnică și de personalitate.
Faza a doua de testare presupune testare psihometrică, exerciții de grup și individuale și teste practice.
În faza a treia, abilitățile fizice și mentale ale candidaților sunt măsurate în raport cu standardele medicale internaționale pentru misiunile spațiale.
Cei care rămân în competiție după trecerea cu succes a tuturor testelor psihologice și medicale, vor intra în două runde de interviuri. În etapa finală, ei se pot aștepta chiar la un interviu cu directorul general ESA.
În cadrul testelor, candidații trebuie să știe să înoate, întrucât printre probe va fi și una de înot.
„Înotul e obligatoriu, din moment ce Pământul e acoperit în proporție de 66% de ape”, a spus Flaviu Răducanu, referindu-se la posibilitatea ca astronautul să amerizeze dar și la pregătirile pe care candidații-astronauți le fac în bazin, pentru a simula condițiile de micro-gravitație.
Alte cerințe obligatorii pentru candidați: să aibă permis de conducere, vedere perfectă (20/20, inclusiv cu corecții, deși în acest caz candidații vor putea fi supuși la teste suplimentare). De asemenea, candidații trebuie să știe limba engleză. În privința limbei ruse (limbă „obligatorie” pe Stația Spațială), cunoașterea ei reprezintă un avantaj, dar oricum, odată admiși, candidații vor învăța rusa de la zero, odată cu începerea pregătirii de bază.
Testele medicale și de fitness. „Astronautul modern nu mai trebuie să fie o copie a pilotului de vânătoare, de pe vremea lui Gagarin”
Viitorii astronauți trebuie să aibă o sănătate de fier și condiție fizică ireproșabilă, chiar dacă aceste lucruri nu înseamnă să aibă condiţia fzică a unui atlet olimpic ori a unui pilot de vânătoare.
„S-au schimbat datele de pe vremea lui Gagarin”, a spus Răducanu. „Pe vremea lui Gagarin, astronautul trebuia să fie o copie a pilotului de vânătoare. Un tip scund, care să încapă în MiG dar, mai ales, să reziste la G-uri. Trebuia să ai nervi de fier într-o perioadă în care mai curând aveai evenimente în aer decât misiuni reușite”.
„Nivelul de risc față de acum 40-50 de ani sigur a scăzut”, a declarat Marius-Ioan Piso. „Când a zburat Prunariu, Atunci avea 10% șanse să dispară în următoarele câteva zile. Acum șansele sunt mai mici”, a spus șeful ROSA.
Explicația: în timpul Războiului Rece, astronautul/cosmonautul era, în primul rând, o unealtă propagandistică.
„Scopul de a face ceva, acolo, în spațiu, era secundar”, a precizat Răducanu. „Acuma, e muncă de făcut. A scăzut mult accentul pus pe condiția fizică. Trebuie să reziste la accelerații de 3-4 G, cât e în timpul lansării. Acum, condițiile sunt ceva mai relaxate”, a spus reprezentantul român în ESA.
Ce șanse au candidații din România care au aplicat pentru acest job?
De la zborul lui Dumitru Prunariu în cadrul misiunii Soiuz, din mai 1981 e prima oară, în acești 40 de ani, când România are o șansă de a trimite un om în spațiu.
„Numărul de locuri de mic. Vreo 10. Se face un corp de back-up destul de mare, de 40-50, probabil că vor fi 1-2 români selectați”, a declarat, pentru digi24.ro, Marius-Ioan Piso, președintele și directorul Agenției Spațiale Române (ROSA).
„Dar e cvasisigur că selecția se face tot pe baza procentajelor pe care le are fiecare stat la Agenția Spațială Europeană. Noi (România) avem 1,15%. Procentajele au proporționalitate cu venitul național. Sunt țările mari și tot ele vor conta”, a spus șeful ROSA.
Dacă un român se va „califica” pe un post de astronaut ESA, el va fi considerat, totuși, „astronaut european”.
„Niciun astronaut nu are naționalitate. Toți vor avea pe costum steagul ESA”, a spus Răducanu.
Astronauții cu dizabilități. De ce au fost incluși în selecția ESA și care va fi rolul lor pentru viitoarele misiuni spațiale
În competiție au fost incluși, în premieră, și 257 de candidați cu „dizabilități”, din care 10 sunt români (opt bărbați și două femei).
În ceea ce privește dizabilitățile, vicepreședintele ESA Board of Human Spaceflight and Robotic Space Exploration, crede că va fi vorba, cel mai probabil, de persoane care au suferit amputări.
„Probabil ei nu vor ajunge în spațiu, dar vor fi folosiți pentru experiențe – cum ar trebui să fie costumul dacă astronautul e amputat de la gambă. Cum poate executa operațiuni de rutină (folositul ciocanului, strâns șuruburi), cum pășești sau cum te miști în imponderabilitate, ce antrenamente specifice trebuie să faci pentru a face asta în condițiile în care nu ai un picior etc. Dacă din aceste studii o să iasă fum alb, vor putea intra în rezevă.”, a spus Flaviu Răducanu.
Selecția viitoarei clase de astronauți și astronauți de rezervă ai Agenției Spațiale Europene va fi anunțată în octombrie 2022, după care aceștia vor intra într-un nou program intensiv de pregătire și antrenamente de cel puțin un an de zile.
ESA are în componenţă 22 de state membre, din care 19 fac parte din UE: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Elveţia, Norvegia şi UK. De asemenea, Canada, Letonia şi Lituania sunt membri-asociaţi. ESA şi UE au semnat un acord de cooperare.
