Ultimii ani au reprezentat un test pentru mai mulți afaceriști importanți din Bistrița-Năsăud, care s-au trezit că business-urile le merg în cap. Afacerile le-au fost scoase la licitație de către lichidatorii judiciari, și-au fost cumpărate, cu prețuri mult sub piață de investitori din alte județe care vor să-și încerce norocul și să facă bani pe pământ bistrițean.
Ultima unitate de producție vândută de lichidatorul judiciar a fost fabrica de sârmă Dan Steel din Beclean. Aceasta a fost vândută cu 7,5 milioane de euro, deși prețul inițial cerut la prima licitație a fost de 29 de milioane de euro.
Fabrica a fost cumpărată la mai puțin de un sfert din valoare sa de Intertranscom Impex SRL, un producător de plasă sudată din Bacău. Noul proprietar vrea să reia producția întreruptă încă din anul 2022, când au fost dați afară 208 din cei 250 de angajați.
Fabrica de la Beclean a fost scoasă la licitație prima dată acum exact un an cu 29 de milioane de euro. Prețul a scăzut la aproape 26 de milioane de euro în aprilie, iar în toamnă deja se cereau doar 17 milioane de euro pe unitatea de producție.
Unitatea de producție este organizată în spații de producție separate pentru trefilare, zincarea sârmelor, confecționarea cuielor, plastifierea panourilor de gard și a confecționării gabioanelor, precum și clădiri destinate depozitării produselor, activităților auxiliare și administrative. Aceasta funcționează pe un teren de peste 40 de hectare și construcții care se întind pe o suprafață totală utilă de 75.460 de metri pătrați.
Tribunalul Bistrița-Năsăud a pronunțat falimentul producătorului Dan Steel în anul 2022, după doi ani de insolvență. Instanța a respins cererea de amânare formulată de Dan Steel și a respins planul de reorganizare propus de administratorul special al firmei.
Datoriile înregistrate de producătorul de sârmă sunt absolut istorice. Acestea ajung la 170 de milioane de lei. Peste 50 de companii și chiar instituții publice s-au înscris la masa credală. Printre cei care trebuie să își recupereze banii de la Dan Steel se numără OMW Petrom, Unicredit Bank SA, Aquabis, OTP Bank România, Garanti Bank, E.On Gaz sau Primăria Orașului Beclean.
În Coroana de Aur investește un maramureșean
În ultimele zile din 2023 a fost cumpărat și Hotel Coroana de Aur. Hotelul din centrul Bistriței a fost dat cu 4 milioane de euro, cu tot cu TVA. Prețul hotelului a scăzut cu jumătate de milion de euro de la prima licitație.
Acesta este compus din teren de 2.958 mp și construcție în regim de înălțime S+P+3E, cu o suprafață construită de 1.900 mp, desfășurată de 8.492,36 mp și utilă de 6.978 mp. Hotelul are 99 de camere, dintre care 58 de camere de 4 stele și 39 de camere de 3 stele. Are amenajat un apartament care a fost renovat, o zonă de recepție, restaurant, bar și spațiu pentru prepararea și servirea mesei, spălătorie, vestiar, camere personal, spații de depozitare și spații tehnice la subsol.
Pe hotelul din inima Bistriței mizează frații Moldovan, care dețin Crama Jelna, dar și maramureșeanul Florin Font. Aceasta nu este prima sa investiție în Bistrița-Năsăud. Florin Font a ridicat o clădire pe General Grigore Bălan, în care funcționează un magazin de haine, un supermarket, iar la ultimul etaj a deschis un local de fițe, cu „vedere” spre oraș.
Hotel Coroana de Aur este ultimul din portofoliul omului de afaceri Ioan Moldovan, care, după ce în 2019 și-a cerut insolvența firmelor sale, s-a apucat de vândut cam tot ce adunase din `90 încoace.
Abatorul lui Moldovan de la Măgheruș, cumpărat de un grup de afaceriști
Nu doar pe hotelul lui Moldovan au pus ochii investitorii străini, ci și pe abatorul său de la Șieu Măgheruș, care a fost cumpărat tot anul trecut de un grup de afaceriști. Prețul de pornire a licitației a trecut de 3 milioane de euro în prima fază, însă în final abatorul a fost vândut cu 1,8 milioane de euro.
Investitorii sunt Cosmin Moldovan, care conduce Moldovan Carmangerie din Cluj-Napoca, austriacul Samuel Widmer, care are o fermă de vaci Angus în Sibiu și Nagy Dionisie, un producător de cereale din Alba, cu o cifră de afaceri de 135 de milioane de euro.
SRL-ul prin care va fi administrat abatorul se numește Carna Carpatica. Societatea a fost înființată în 2016, însă n-a avut mare activitate până atunci. S-a reactivat în 2022 pentru a prelua abatorul de la Șieu-Măgheruș și-a mutat deja sediul în satul Podirei, comuna Șieu-Măgheruș. Potrivit proiectului depus la Agenția pentru Protecția Mediului, investitorii se pregătesc să mai bage aproape două milioane de euro în unitatea de la Șieu Măgheruș.
Abatorul se întinde pe 57.000 de metri pătrați. Accesul la abator se face chiar din DN17. Este compus din construcții industriale de tip hală și echipamente tehnologice. La licitație au fost scoase inclusiv mijloace de transport, mobilier sau aparatură de birotică. Abatorul a fost amenajat cu ajutorul fondurilor europene.
Abatorul din Șieu-Măgheruș are în dotare un pavilion administrativ, boxe de spălare dezinfecție, gospodărie de ape și stație tratare, abator, depozit răcit deșeuri, depozitare conținut stomacal, stație de epurare. Stația de epurare este în conservare, din cauza unor defecțiuni tehnice la echipamentele component ale liniilor de epurare. Momentan se utilizează bazine pentru stocarea apelor menajere și a celei tehnologice, care se vidanjează.
60 de entități așteaptă să-și recupereze banii de la Moldovan
La final de 2019, Ioan Moldovan a cerut insolvența pentru Combis, Agro-Invest Prod și Hotel Coroana de Aur SRL, optând pentru o cerere comună de intrare în insolvență. În anul 2022, firmele au intrat oficial în faliment, iar administratorul judiciar s-a apucat să vândă din bunuri.
La masa credală s-au înscris peste 60 de entități. Printre ele se numără și Oficiul Registrului Comerțului, Aquabis, Administrația Fondului pentru Mediu, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, Primăria Bistrița, Administrația Națională Apele Române sau Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bistrița-Năsăud.
Printre cei care speră să recupereze bani de la Ioan Moldovan se numără și mai multe bănci. Pe listă regăsim CEC Bank, Banca Transilvania sau Banca de Export – Import a României Eximbank. Culmea, pe lista de creditori apar și firme de-ale lui Moldovan. Astfel, Agro-Carn Food Company are de recuperat de la grupul de firme peste 10 milioane de lei.
Agro Invest Prod a fost împrumutată de Banca Transilvania cu 34,8 milioane de lei, Combis cu 14,2 milioane de lei și Hotel Coroana de Aur cu 28,4 milioane de lei. CEC Bank-ul a împrumutat firmele cu 6 milioane de lei.
Și firmele din grupul de insolvență au datorii una la alta. Combis și Hotel Coroana de Aur au de recuperat 14,4 milioane de lei și respectiv aproape un milion de lei de la Agro Invest Prod. Agro Invest Prod are de recuperat 11,3 milioane de lei de la Combis.
