Adrian Groșan este un personaj bine cunoscut în Bistrița-Năsăud, și nu numai, mai ales după ultima sa ispravă: traficul de droguri. Evident, în lumea interlopă, este de notorietate. Deși numele său a fost amestecat în numeroase scandaluri de ordin penal – tâlhării, furturi, trafic de droguri, amenințare ori șantaj, individul a scăpat printre degete procurorilor, cu sau fără voia lor. Surse Gazeta de Bistrița susțin că Groșan ar avea o anumită protecție prin zona DIICOT și servicii. El l-a pus pe tavă anchetatorilor pe fostul șef Antidrog, Liviu Șipoș, și recent a turnat la DIICOT Iași o rețea de contrabandă transfrontalieră, în care sunt implicați și niște interlopi din Beclean.
Adrian Groșan, fost Tarniță Levente Zoltan Adrian, fost Groșan Levente Zoltan Adrian, a fost și este implicat în multe dosare penale, majoritatea de tâlhării, în țară, dar și prin Ungaria. De multe ori, în dosarele de tâlhărie, alături de numele lui Groșan, apare un alt nume notoriu prin Bistrița: Vasile Ciasar.
Activitate infracțională de pe la 20 de ani
Activitatea infracțională a lui Adrian Groșan a început prin anii 2005-2006, când a fost condamnat la 1 an și 25 de zile de închisoare de Judecătoria Balș. Cel puțin asta reiese (fără a se menționa infracțiunea pentru care a fost condamnat) dintr-o motivare a unei sentințe penale a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în 2009, în care Adrian Groșan, pe atunci Tarniță Levente Zoltan Adrian, a fost condamnat 1 an și 6 luni de închisoare pentru conducere fără permis și uz de fals, după ce în 2007 a fost oprit de polițiști, cărora le-a prezentat un permis fals, pe numele unui cetățean maghiar.
Însă prima sentință pe fond din acest dosar a fost pronunțată de Judecătoria Beclean în 2008, când Groșan, pe atunci Tarniță, nu s-a prezentat în instanță fiindcă fusese predat autorităților judiciare din Ungaria, în baza unui mandat european de arestare. Acolo a fost reținut timp de două luni și, după ce a fost eliberat, s-a făcut nevăzut. De fapt, după ce a fost eliberat din arestul ungar, Groșan a revenit în țara, unde a rămas circa 6 luni, după care a plecat o vreme peste graniță. S-a întors iar abia după ce Judecătoria Beclean pronunțase condamnarea, pe care a atacat-o cu recurs la Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Acest dosar a ajuns la final în 2010, după ce Curtea de Apel Cluj a pronunțat sentința definitivă, menținând sentințele anterioare.
În aceeași perioadă, numele lui Groșan a fost implicat într-un jaf armat asupra unei case de schimb valutar de prin sud-vestul țării, după care o vreme a intrat, aparent, în silenzio stampa.
Anul 2016 îl aduce e scena politică, scena mică, în urma alegerilor locale reușind să prindă un mandat de consilier local în Uriu, din partea ALDE. Un an mai târziu rivalitatea dintre Groșan și primarul Petru Șerban se transformă în ditamai scandalul, după ce edilul îi demolează un bar construit fără acte. Scandalul s-a lăsat inclusiv cu plângeri penale la adresa lui Petru Șerban, inclusiv la DNA. În acea perioadă, se dădea băiat liniștit, Groșan era în atenția DIICOT, în condițiile în care bărbatul făcea des ieșiri în țările UE, în special în Olanda, Italia, dar și în Ungaria, și umbla vorba prin târg că se ocupă de trafic de droguri.
Numai că, până să-l prindă procurorii cu droguri, Groșan se alătură lui Ciasar și dau jafuri pe unde apucă. Evident, la oameni cu bani.
Implicat în jaful de la locuința lui Octavian Harșianu
Ciasar și Groșan sunt implicați, în toamna lui 2018, în jaful de la locuința omului de afaceri Octavian Harșianu, dosar care așteaptă să fie rezolvat de procurori.
Surse apropiate anchetei au declarat, recent, pentru Gazeta de Bistrița că, în acest moment, procurorii au ca făptași cerți pe Groșan, care este cel puțin complice, și pe Ciasar (care a declarat în fața procurorilor că Groșan a fost cu el în timpul jafului), urmând ca în curând să confirme, prin probe ADN, și pe cel de-al treilea făptaș, astfel că urmează ca până în vară, cel târziu în toamnă, să fie soluționat acest dosar.
Din cauza acestui dosar, se pare că interlopul s-ar fi supărat foarte tare pe doi polițiști, respectiv pe Paul Andreica și Alin Mureșan, și le-a făcut plângere penală pentru abuz în serviciu. Cum procurorii au clasat cauza, Groșan s-a adresat instanței formulând o plângere împotriva ordonanței procurorului, care însă a fost respinsă de judecători, în iunie 2021, ca neîntemeiată.
Tot în 2018, Groșan se pricopsește cu un dosar penal pentru lovire, după ce l-a bătut pe Hășmășan Emanuel, un fotbalist de la “Someşul Câţcău”. Groșan încheie un acord de recunoaștere a vinovăției și este condamnat cu amendă penală, în valoare de 12.000 lei.
Jaf în Ungaria! Autoritățile maghiare așteaptă să îl bage după gratii
În august 2021, autoritățile maghiare îl cereau pe Groșan pentru fapte de tâlhărie comise, în 2020, pe teritoriul Ungariei. Parteneri de fapte, Vasile Ciasar și Todica Alex-Mihai.
Pe mâna ungurilor a ajuns doar Todica, fiindcă, deși instanța a admis mandatele europene de arestare pentru toți cei trei făptași, în cazul lui Groșan și Ciasar s-a decis amânarea predării lor până la soluționarea mai multor dosare penale, aflat pe rolul instanțelor de judecată sau în anchetă la parchete – nr nr. 3396/3/2021, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, dosar nr. 1956/219/2021, aflat pe rolul Judecătoriei Dej, dosar nr. 1607/186/2017, aflat pe rolul Judecătoriei Beclean, dosar nr. 441/P/2019, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, dosar nr. 1087/P/2018, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa – Năsăud, dosar nr. 215/P2020, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej, dosar nr. 2097/P/2017, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistriţa şi a dosarului nr. 828/P/2020, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla (în cazul lui Groșan), respectiv nr.2028/242/2017 aflat pe rolul Judecătoriei Huedin; dosar penal nr. 441/P/2019, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău; dosarul penal nr.1087/P/2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud (în cazul lui Ciasar) – sau în cazul în care cei doi ar fi condamnați la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenţie, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen.
Groșan, Ciasar și Todica au fost acuzați de autoritățile maghiare de tâlhărie, lipsire de libertate și violare de domiciliu pe teritoriul Ungariei, fapte comise în perioada ianuarie-martie 2020. Cel puțin atât au probat anchetatorii maghiari.
Concret, pe 18 ianuarie 2020, cei trei au furat plăcuțele de înmatriculare de la două autoturisme, plăcuțe pe care le-au folosit în ziua următoare la comiterea unei tâlhării.
Astfel, Groșan, Todica și Ciasar au pătruns prin efracție într-o locuință din localitatea Debrecen, unde i-au așteptat pe proprietarii B. L. și soția sa. Când aceștia au sosit, potrivit anchetatorilor, atacatorii au susținut că sunt ofițeri de poliție și au solicitat valută, legând mâinile și picioarele victimelor și agresându-i pe cei doi soți. Agresorii au găsit o cutie cu bani cash în valoare de 32.500.000 forinți (aproximativ 90.280 euro), după care au fugit, lăsând victimele legate. Bărbatul a suferit leziuni ce au necesitat 8 zile pentru vindecare.
Câteva luni mai târziu, în seara zilei de 4 martie 2020, cei trei români, care din nou au susținut că sunt ofițeri de poliție, folosindu-se de obiecte ce semănau cu arme, au intrat într-o locuință din Kaba, unde i-a agresat agresându-i pe locatari, patru la număr, dintre care unul foarte în vârstă, legându-i și cerându-le banii. După ce au căutat în casă și în autovehicul, atacatorii au găsit 115.000 forinți (aproximativ 315 euro). Leziunile aduse persoanei vârstnice au necesitat mai mult de 8 zile pentru vindecare, în timp ce alte două victime au necesitat până în 8 zile.
E blat în cazul Șipoș?
În 2020, Groșan este implicat în cazul fostului șef de la Antidrog Cluj, Liviu Șipoș. Fostul polițist a fost acuzat de DIICOT că a pus la cale un șantaj în urma căruia spera să obțină 200.000 euro. Astfel, el i-ar fi cerut „locotenentului” său Adrian Groșan să se dea drept polițist Antidrog, care ar avea în lucru un dosar de trafic de droguri pe numele celebrului traficant de droguri Vladimir Sfârlea, zis Torino. Groșan s-ar fi conformat cererii și i-a cerut lui Torino 200.000 de euro “pentru a nu trimite dosarul penal procurorului de caz care ar fi urmat să dispună arestarea acestuia”. Cererea a fost însă însoțită de un pistol pus la tâmpla lui Torino. Surse Gazeta de Bistrița susțin însă că, Groșan ar fi fost blat cu Torino pentru a-l agăța pe Șipoș care voia să îl dea pe bune pe mâna polițiștilor de la Antidrog, în contextul în care atunci când i-a pus pistolul la tâmplă traficantului, Groșan i-ar fi dat termen o săptămână să adune banii, iar fapta s-ar fi petrecut undeva în noiembrie 2019, cu mai bine de jumătate de an ca Șipoș să fie arestat. Asta în condițiile în care Groșan ar fi fost interceptat de băieții de la SRI.
De cealaltă parte, Liviu Șipoș a susținut că nu îl cunoaște pe Groșan și nu este angajatul său, astfel că nu i-a dat vreun ordin de acest fel. Culmea este că, Sfârlea Torino a fost condamnat pentru traficarea a peste cinci tone de heroină în urma unui dosar penal la care chiar Liviu Șipoș a lucrat în perioada 2000-2003.
Șipoș s-a pensionat în anul 2005, însă el a continuat să facă ceea ce știa cel mai bine și a pus bazele unei agenții de detectivi particulari. Problemele au început în anul 2007, când Șipoș susține că a primit amenințări cu moartea și alte acte de violență care îl priveau pe el și pe membrii familiei sale, atât direct, pe telefonul acestuia, cât și prin intermediari.
Fostul șef al Serviciului Antidrog Cluj a sesizat organele abilitate în anul 2007, însă Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj i-a comunicat că se clasează cauza întrucât nu pot fi identificate persoanele care îi aduc amenințări. Văzând că autoritățile competente ale statului nu poate identifica și trage la răspundere penală persoanele care îi aduc amenințări, Șipoș a început să-i supravegheze pe Torino și pe ceilalți parteneri de afaceri ai fostului traficant de droguri. Liviu Șipoș a dezvăluit că Vladimir Sfîrlea Torino frecventa două grajduri din comuna Florești unde ar fi derulat o afacere cu mobilier. Însă, fostul șef al Serviciului Antidrog Cluj susține că în spatele afacerii planau o serie de aspecte care arătau că Torino ar fi revenit la vechile obiceiuri și ar fi pus bazele unei noi rețele de trafic de droguri alături de Carat Dumitrița, Marius Foghiș, Sfîrlea Valentin (fratele lui Torino), care a închiriat o autoutilitară pe care ar fi folosit-o pentru transportarea substanțelor interzise, și un ucrainean a cărui identitate nu a reușit să i-o stabilească. Mai mult, în acea locație nu ar fi fost nici urmă de mobilă, iar colaboratorii lui Torino se deplasau frecvent, după lăsarea serii, la grajdurile din Florești, se autoverificau intens, fapt care i-au confirmat bănuielile lui Liviu Șipoș.
Fostul polițist a reușit să stabilească traseul mașinilor cu ajutorul informațiilor furnizate de dispozitivele GPS pe care le instalase pe autoturismele respective. Așa cum am arătat mai sus, Șipoș susține că nu l-a șantajat niciodată pe Torino și chiar a pus la dispoziția fostului șef IPJ Cluj, Constantin Ilea și a polițistului de la Antidrog Cluj, Dragoș Călin Marc, o serie de date care aduc la lumină activitatea pe care a desfășurat-o grupul coordonat de Torino, însă cei doi polițiști nu i-au mai răspuns la apeluri lui Liviu Șipoș și la scurt timp acesta a fost arestat preventiv.
După descinderi, în vara lui 2020, Șipoș, dar și Groșan, alături de alături de alți patru indivizi, au fost arestați preventiv. Șipoș a ajuns după gratii, însă Groșan, în mod ciudat, o ștersese ca prin minune din țară cu puțin timp înainte de percheziții, arestarea preventivă fiind făcută în lipsă. A fost dat chiar în urmărire generală, însă preț de câteva luni el a stat bine mersi în Spania. Totodată, el a transmis instanței, prin avocatul său că nu poate veni la audieri întrucât sunt restricții de circulație din pricina pandemiei de COVID-19, ulterior fiind pus sub control judiciar.
Ar fi dat pe mâna DIICOT Iași niște interlopi din Beclean
Anul trecut, conform unor surse ale Gazeta de Bistrița, ar fi fost implicat într-un atac asupra unui tir care venea din exterior, ce aparține unei firme de transport a unui individ din Beclean, Dănilă Cătuna pe numele său. Undeva prin toamna anului trecut, bărbatul care se afla la volan aducea odată cu marfa și o sumă importantă de bani, circa 300.000 de euro, sumă care cică ar fi trebuit să ajungă în posesia unui clan de interlopi din București – clanul Ghenosu, conform surselor noastre, însă ar fi fost jefuit undeva în zona Timișoarei.
La scurt timp, cei Groșan și Cătuna s-ar fi întâlnit la o casă de schimb valutar din Cluj și în urma unui schimb de replici, printre care Groșan ar fi amintit de paguba suferită de Cătuna, s-au luat la bătaie. Ulterior, Cătuna ar fi depus plângere la poliție, pe care și-ar fi retras-o a doua zi. Numai că, supărarea nu i-a trecut ușor beclenarului și cum până atunci i-ar fi plătit lui Groșan o taxă de protecție, a sistat “plățile”.
Ca să nu rămână cu “datorii”, Groșan a vrut musai să se răzbune pe beclenar. Astfel, spun sursele noastre, l-ar fi înregistrat video pe unul dintre amicii lui Cătuna, care, consumator de droguri fiind și sub influența acestora, ar fi spus multe chestii cu privire la activitatea ilicită desfășurată prin firma lui Cătuna. Ulterior, Groșan s-ar fi dus ață la procurorii de la Bistrița, care însă i-ar fi dat cu flit, deoarece înregistrarea era făcută pe ascuns, deci ilegală și nefolositoare ca probă.
Groșan nu s-a lăsat cu una cu două și a luat legătura, susțin sursele noastre, cu un procuror de la DIICOT Iași, originar din Uriu, căruia i-a înmânat proba “incriminatoare”. Se pare că procurorii ieșeni îl aveau deja în vizor pe un cetățean turc care avea preocupări mafiote, astfel că, în octombrie anul trecut, au efectuat percheziții de amploare pe raza mai multor județe din țară – Bistrița Năsăud, Neamț, Dolj, Ilfov și Giurgiu – pentru constituirea unui grup infracțional organizat, spălarea banilor și contrabandă.
“În cauză, s-a reținut faptul că din anul 2021 și până în prezent, pe teritoriul României și al Marii Britanii s-a constituit un grup infracțional organizat cu scopul comiterii infracțiunilor de contrabandă cu țigarete și spălarea banilor proveniți din contrabandă cât și din alte infracțiuni comise de alte grupuri infracționale. Spălarea banilor s-a realizat prin transportarea unor sume foarte mari de bani, în numerar, de pe teritoriul Marii Britanii pe teritoriul României, printr-o serie de firme de transport bunuri și persoane. Angajații acestor firme preluau sumele de bani disimulate în bagaje și cu ajutorul personalului angajat din autovehicule, le transportau în România, de unde erau ridicate de către reprezentanți ai grupărilor care au comis infracțiunile, în mod direct sau prin intermediul unor cărăuși, din București sau din stații intermediare.
Sumele de bani obținute au fost parțial introduse în circuitul civil prin diferite metode de spălare a banilor și parțial transportate în spațiul extracomunitar, prin intermediul unei firme de transport persoane, precum și cu autoturisme.
Firmele de transport au perceput un comision din valoarea totală a banilor transportați, iar pentru a evita controlul autorităților statelor tranzitate, banii erau ascunși în locații special amenajate în acest sens din vehicule.
Cu aceleași mijloace de transport s-au realizat în mod organizat activități de contrabandă, angajații firmei facilitând călătorilor, ori aducând ei înșiși diferite cantități de aur ori alte produse, fără plata taxelor la intrarea în Uniunea Europeană.
Astfel, într-un autocar, au fost disimulate într-o componentă auto mai multe pungi ce conțineau 475 bijuterii din aur, în greutate totală de 1.591,79 grame, în valoare de aproximativ 400.000 de lei”, se arăta într-un comunicat al DIICOT Iași, din octombrie trecut.
În total au fost descoperite și ridicate în vederea indisponibilizării sumele de 104.530 euro, 273.274 lei, 18.284 USD, 300 lire turcesti, 109.167 lire sterline, 1.865 lire scoțiene, 10.000 forinți, 820 franci elvețieni, 1.850 dolari australieni, 300 dolari canadieni, 87.900 coroane norvegiene, 480 coroane suedeze, 4.650 coroane daneze, 5.000 coroane Cehia, 200 grivna și 50.000 ruble Belarus, 46 de lingouri de aur și argint, 2 saci și o geantă cu bijuterii de aur și argint, 20 de cutii cu ceasuri, 800 de cutii cu parfum, 246 monede, 2 stații de emisie-recepție, un pistol cu gaze, 2.800 de țigarete, portofele, brățări și curele contrafăcute, diverse sisteme informatice și medii de stocare.
Procurorii au formulat acuzații cu privire la 29 de persoane și au dispus măsura reținerii față de 6 inculpați și luarea măsurii controlului judiciar față de alți 9 inculpați.
Cei 6 reținuți au fost de altfel și arestați preventiv: Ion Mocanu (București), Marius-Orlando Simion, Uguz Allaadin, Daniel Cătuna (Bistrița-Năsăud), Dănilă Cătuna (Bistrița-Năsăud) și Paul Rebrișorean (Bistrița-Năsăud). La un moment dat a apărut pe listă un al 7-lea inculpat – Simion Marius-Orlando (Suceava), prin conexarea dosarului în care acesta era inculpat pentru același tip de infracțiuni, la dosarul celor 6 mai sus amintiți. În acest moment, toți sunt sub control judiciar, iar ancheta continuă.
Din cauza acestui dosar, a fost agățat un polițist de la IPJ BN, din cauza unui SMS trimis lui Cătuna, care a fost găsit în telefonul interlopului la perchezițiile informatice. Procurorii DIICOT Iași l-au acuzat pe polițist de favorizarea infractorului și au cerut instanței arestarea preventivă a acestuia, solicitare care a fost respinsă însă, judecătorii aplicând măsura controlului judiciar. Însă despre această parte din caz vom reveni într-o ediție viitoare.
În tot acest răstimp, procurorii DIICOT Cluj au fost cu ochii pe Groșan. Potrivit surselor noastre, ca să pună mâna pe el, s-a cerut instanței să aprobe mandat de interceptare a convorbirilor acestuia, dar nu sub tutela SRI. De aici se înțeleg multe, mai ales că procurorii antimafia clujeni îl aveau de multă vreme în vizor pe Groșan, asta în condițiile în care era de notorietate faptul că se ocupa de traficul de droguri de ani buni.
(VA URMA)
