Adevărul zace „îngropat” la Tărpiu. Consiliul Judeţean caută încă teren pentru a doua groapă de gunoi

Problema extinderii spațiului de depozitare a gunoiului din județul Bistrița-Năsăud a devenit una cât se poate de serioasă și de urgentă. În condițiile în care locuitorii din localitatea Tărpiu nici nu mai vor să audă de deșeuri în satul lor, sarcina celor de la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud nu este însă una deloc ușoară.

Consiliul Județean, proprietarul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) Tărpiu, se află în acest moment într-o situație fără ieșire în privința extinderii gropii de gunoi. Prima celulă de depozitare, așa cum Gazeta de Bistrița a semnalat deja în mai multe rânduri, este pe punctul de a se umple mult mai repede decât se preconizase inițial, iar variante viabile privind viitoarea locație nu se întrevăd încă.

Accidente de mediu, la care vom reveni

După protestele locuitorilor din această vară, în care oamenii au venit în fața porților de intrare de la CMID Tărpiu și au cerut închiderea gropii de gunoi din sat, autoritățile județene s-au pus în sfârșit mișcare. Manifestația de protest a venit la scurt timp după ce un grav accident de mediu s-a produs în luna iulie când, după o perioadă de ploi abundente, s-a constatat decesul unei mari cantități de faună piscicolă în apele râului Șieu. Una din cauzele bănuite a sta la baza acestui incident a fost chiar groapa de gunoi de la Tărpiu, respectiv o posibilă deversare de levigat în apele unui afluent al râului Șieu, pârâul Roșua.

Ancheta celor de la Garda de Mediu și Sistemul de Gospodărire al Apelor nu a confirmat, dar nici nu a infirmat de o manieră convingătoare că nu aceasta ar fi cauza poluării. Nemulțumirile sătenilor sunt însă mai vechi și sunt legate și de alte aspecte care le fac viața grea odată cu darea în folosință a depozitului: mirosul insuportabil din zonă în anumite perioade, poluarea terenului din imediata vecinătate a gropii și, nu în ultimul rând, pericolul continuu ce planează asupra Tărpiului că oricând, în condiții atmosferice nefavorabile, se poate produce un nou accident. Lucru care, spun oamenii, s-a mai întâmplat, dar nimeni nu a dat importanța cuvenită la momentul respectiv.

De altfel, un alt incident, minor de această dată, a mai avut loc în această toamnă, pe data de 29 septembrie când, dintr-o greșeală umană (ori cauză de natură „tehnică”?), stația de epurare a apelor a rămas fără alimentare electrică, punând din nou în pericol zona. Dar despre aceasta vom vorbi puțin mai târziu…

Alegerea terenului nu s-a bazat pe un studiu geologic

Revenind la extinderea gropii trebuie spus că, așa cum au comunicat deja și Consiliul Județean Bistrița-Năsăud dar și operatorul care administrează centrul, societatea Vitalia Servicii Pentru Mediu – Tratarea Deșeurilor S.R.L., aceasta trebuie realizată cât mai rapid.

„În conformitate cu prevederile Caietului de sarcini, parte a Contractului de Concesiune nr.34 din 04.01.2013, lucrările pentru construirea unei noi celule de depozitare vor demara după ce gradul de umplere a primei celule va fi de 80% din capacitatea de depozitare. În prezent, gradul de umplere a celulei numărul 1 este de 56%. Se intenționează achiziționarea unui nou teren, în vederea construirii următoarelor celule de depozitare”, se arată într-un răspuns remis redacției Gazeta de Bistrița de către operator.

Aparent, intenția de a cumpăra un nou teren pentru extinderea gropii ar veni cumva în întâmpinarea doleanței cetățenilor dacă acest lucru s-ar face așa cum au solicitat ei, adică nu în localitatea lor.

”Noi am cerut ca noua celulă de depozitare să fie la o distanță de cel puțin 20 de kilometri depărtare de sat”, spune Daniel Nimigean, unul din liderii protestatarilor din această vară, din Tărpiu.

”Într-o discuție pe care am avut-o cu vicepreședintele Consiliul Județean, Ioan Țintean (care este și șeful Comisiei de monitorizare a contractului de concesiune, constituită la nivelul CJ BN după protestele de la Tărpiu – n. red.), dânsul a râs, pur și simplu, când a auzit aceasta, spunând că este imposibil datorită investițiilor care deja există în locul respectiv”, a mai precizat Nimigean.

Spuneam că doar aparent intenția de a achiziționa un nou teren vine ca urmare a doleanțelor locuitorilor și din alte motive, despre care Gazeta de Bistrița a mai scris. În realitate, terenul pe care s-a construit centrul are un statut juridic incert: terenul este încadrat ca și categorie de folosință pășune, nu există un Plan Urbanistic Zonal, un hectar și jumătate din suprafață a fost luat „cu japca” de la un alt proprietar, persoană fizică, și nicidecum UAT Dumitra (există deja un al doilea proces pe rol la instanța de judecată pe această temă).

Mai mult, din informațiile noastre, suprafața disponibilă din totalul de aproape 17 hectare pe care s-a construit centrul este necorespunzătoare unor noi construcții, terenul fiind instabil. Faptul s-a constatat ulterior demarării lucrărilor de execuție, la Tărpiu neefectuându-se un studiu geologic al terenului nici măcar ulterior fazei de proiectare!

Iar acum vine surpriza…

Țintean spune că nu s-a discutat de o nouă locație…

Întrebat de Gazeta de Bistrița care sunt variantele pentru construcția unei noi gropi de depozitare a gunoiului, vicepreședintele Consiliului Județean, Ioan Țintean, spune – nici mai mult, nici mai puțin – că nu există alte variante decât… actualul teren! Și asta în condițiile în care deja din vară se vehicula ideea, chiar la nivelul Consiliului Județean, a unei noi locații în pădurea din apropiere ori, așa cum confirmă și Vitalia, achiziția unui nou teren.

„În ceea ce privește construcția celei de-a doua celule de depozitare a gunoiului nu am avansat deocamdată. Să vedem finalizat raportul Comisiei de monitorizare a Consiliului Județean și după aceea ne vom ocupa de această problemă”, spune acum vicepreședintele Țintean.

„Nu a venit încă nimeni cu nicio ofertă. Nu poate fi vorba despre Ocolul Silvic în niciun caz, pentru că regimul silvic știți ce regim are. Nu am discutat deloc această chestiune. Deocamdată știm ce avem în „grădină”, avem celula a doua și a treia despre care am mai vorbit, în amonte de celula 1, și altă variantă nu avem ca să putem spune că am deschis o altă discuție. Dacă vom deschide o astfel de discuție cu cineva, va existența transparență și vom face public acest lucru imediat”, a mai precizat el.

…dar oamenii susțin contrariul!

Ori astfel de discuții au fost deja deschise. În două direcții chiar: una cu privire la achiziționarea unui teren de la un cunoscut om de afaceri din Năsăud, proprietar al unei suprafețe de teren mai mari în zona Tărpiu, respectiv Nicolae Grozav; iar a doua cu Ocolul Silvic din localitate, în eventualitatea unui teren la schimb cu o suprafață de pădure din apropiere!

„În urmă cu două săptămâni, când am fost acasă (20 / 21 septembrie – n. red.) mi-a spus domnul Țintean, într-o discuție pe care am avut-o cu el, că a încercat să cumpere de la oameni teren, dar nu vinde nimeni. Ar fi fost cineva care ar fi vrut să vândă, e vorba de Nicolae Grozav, care are un teren mai mare, de circa 100 de hectare acolo, dar se pare că s-a răzgândit. Din câte am înțeles eu, Grozav ar fi primit un preț bun, de 10.000 de euro pe hectar. Domnul Ioan Țintean mi-a spus atunci că ultimul lucru la care se lucra, acum două săptămâni, era cu privire la o locație în pădure, unde ar fi ajuns la un acord cu Ocolul Silvic să le dea câteva hectare pentru următoarea celulă. Condiția ar fi să pună la dispoziție Consiliul Județean aceeași suprafață de teren pe care să o împădurească”, a declarat pentru Gazeta de Bistrița, Daniel Nimigean, localnic din Tărpiu.

Actualul teren o poate lua între timp la vale

Situația pare fără ieșire în aceste condiții pentru Consiliul Județean. Locuitorii din zonă nu mai vor să vândă teren, oricât li s-ar oferi. Omul de afaceri din Năsăud s-a răzgândit, chiar dacă a primit o ofertă de 10.000 de euro la hectar și, după informațiile Gazeta de Bistrița, chiar şi facilități pentru restul suprafeței, respectiv racordare la rețeaua de apă și de energie electrică. Ocolul Silvic, conform celor precizate chiar de către vicepreședintele CJ, este o variantă care nu poate fi luată în calcul. Iar terenul concesionat de la UAT Dumitra o poate lua oricând la vale!

„Din cele spuse mie de către vicepreședintele Consiliului Județean, ei ar avea varianta să facă următoarea celulă mai sus de prima, în actuala locație, dar nu e posibil din punct de vedere tehnic pentru că terenul este foarte alunecos. Ar trebui stabilizat cu niște piloni de beton, la o adâncime de 30 de metri, care sunt însă foarte costisitori și ar lua ani de zile până s-ar putea realiza o astfel de construcție”, a mai declarat Daniel Nimigean, după întâlnirea cu vicepreședintele Țintean.

Un accident minor, cu o conductă spartă. Cineva, totuşi, mai știe ce este sub groapă

Acum să revenim la incidentul din data de 29 septembrie, despre care pomeneam la început. La data respectivă, Gazeta de Bistrița semnala producerea unei poluări accidentale cu legivat, de proporție redusă, la CMID Tărpiu. Incidentul a fost constatat și confirmat de către autoritățile de mediu, operatorul Vitalia Servicii Pentru Mediu – Tratarea Deșeurilor fiind amendat atât de către Garda de Mediu cât și de către Sistemul de Gospodărire a Apelor.

Iată cum explică, pentru Gazeta de Bistriţa, acest incident societatea Vitalia:

„În data de 29 septembrie a avut loc un incident minor, din cauza întreruperii accidentale a alimentării cu energie electrică, ceea ce a determinat oprirea pompelor care asigură transportul apelor menajere către stația de epurare. Apele menajere colectate de la clădirea administrativă și atelierul auto sunt pompate tot în stația de epurare, în vederea tratării acestora. Astfel, din căminele în care se află aceste pompe, s-au deversat cantități mici de ape murdare, ape care s-au infiltrat în pământ și au pătruns în conducta de colectare a apelor pluviale (care s-a demonstrat ulterior că era spartă) și au ajuns în canalul de gardă de pe partea nordică, în spatele clădirii administrative”.

Cu alte cuvinte, o conductă spartă, care a fost ulterior înlocuită. Amănuntul poate părea nesemnificativ la prima vedere. El este însă foarte important confirmând bănuiala care exista deja, cum că firma Vitalia a preluat de fapt un obiectiv în administrare neștiind cum a fost construit și ce infrastructură are. Singurii care știu ce se află sub groapa de gunoi, respectiv în partea de infrastructură subterană, sunt firmele de proiectare și de execuție. De altfel cei care au procedat și la înlocuirea conductei sparte, pe data de 29 septembrie, respectiv societatea Iridex.

„Măsurile care s-au luat în vederea restabilirii situației au fost că s-au efectuat săpături în vederea identificării conductei de colectare ape pluviale, s-a identificat zona spartă și s-a realizat înlocuirea tronsonului de conductă deteriorată”, mai spune operatorul Vitalia.

Ce nu spune încă nimeni este dacă s-au efectuat verificări și la conducta principală care transportă levigatul ce se scurge din groapă către stația de epurare.

A cui este responsabilitatea?

Firma Vitalia precizează că pentru reducerea riscurilor și gestionarea controlată a levigatului din celula 1 de depozitare, Consiliul Județean a demarat deja o procedură în vederea montării unui sistem nou de vane pe drenurile colectoare de levigat, înlocuindu-se astfel obturatoarele pneumatice (o soluție temporară propusă de proiectant). Cu privire la accidentul de la finele lui septembrie, reprezentanții Vitalia spun că s-au luat măsuri imediate de pornire a pompelor din cămine și că s-a creat un dig pentru stoparea scurgerilor de ape murdare.

„Apele adunate s-au pompat în autocisternă și s-au transportat în corpul celulei de depozitare deșeuri, așa încât în pârâul Roșua nu au ajuns ape murdare. Ulterior, canalul de gardă a fost curățat. În prezența reprezentanților SGA, s-au recoltat probe atât din canalul de gardă situat în cadrul CMID, amonte și aval de confluență al canalului de gardă cu pârâul Roșua, în zona podului rutier de la Blăjenii de Jos, cât și din râul Șieu, în amonte și aval de confluența cu pârâul Roșua. În urma rezultatelor probelor prelevate și analizate a reieșit faptul că apele murdare nu au ajuns în pârâul Roșua și nu au produs modificări ale calității apei din pârâu”, mai precizează Vitalia.

Ori în atare condiții ne putem întreba, dacă poluare nu a fost, de ce amenzile? Și dacă se confirmă că de vină a fost o conductă spartă, ce nu a fost instalată de către operator ci de către o altă firmă, respectiv Iridex, a cui este de fapt responsabilitatea?

Raport al Comisiei CJ: „greşeală fie de proiectare, fie de execuţie”

Aceeași întrebare se pare că și-a mai pus-o însă cineva. Și aici revenim la Comisia de monitorizare constituită la nivelul administrației județene.

În urmă cu două săptămâni, după redactarea primului raport al Comisiei, vicepreședintele Țintean anunța că va urma în scurt timp finalizarea acestuia, după ce comisiile de specialitate ale CJ își vor fi exprimat punctul de vedere. Cu ocazia ședinței de consiliu din urmă cu două săptămâni, un membru al comisiei declara public, preluat de mass-media bistrițeană, că „a fost fie o greșeală de proiectare, fie una de execuție”.

Afirmația aparține consilierului județean Ciprian Ceclan, membru al comisiei, ce a ținut să își informeze colegii despre una dintre marile probleme ale poluării accidentale care a avut loc în vară! Adică în luna iulie, când cu poluarea râului Șieu: „A fost fie o greșeală de proiectare, fie una de execuție a primei celule de la groapa de la Tărpiu. Un colț este mult mai jos. Când am fost noi, avea vreo 60 cm nivelul levigatului. Dacă nu ar fi fost această problemă cred că nivelul levigatului ar fi fost de 5 cm”.

Declarația vine să contrazică ceea ce susțin autoritățile de mediu, așa cum pomeneam mai devreme, dar și ceea ce spune, de această dată cu privire la accidentul din luna iulie, inclusiv operatorul Vitalia:

„În ceea ce privește incidentul din vară, reprezentanții SGA au prelevat probe atât din canalul de gardă al CMID, din pârâul Roșua amonte și aval de confluența cu canalul de gardă, podul rutier de la Blăjenii de Jos, cât și din râul Șieu în amonte și aval de confluența cu pârâul Roșua. Din buletinele de analiză, s-a demonstrat faptul că apele care se deversează din incinta CMID în pârâu, nu au produs modificări ale calității apei nici în pârâul Roșua și nici în râul Șieu”, se arată în răspunsul Vitalia către Gazeta de Bistrița.

Interesul public impune maximă transparenţă

Până la apariția versiunii finale a raportului Comisiei de la CJ, despre care vicepreședintele Țintean spunea că, indiferent de rapoartele comisiilor de specialitate, nu va „retracta” nimic din cele scrise deja (?!), așteptăm și noi lămuriri cu privire la cele semnalate mai sus. Și reamintim Consiliului Județean Bistrița-Năsăud că publicația Gazeta de Bistrița a înaintat o solicitare scrisă instituției, de a face publice o serie de documente care au stat la baza realizării proiectului CMID Tărpiu. Poate acum, în numele transparenței clamate, și în al doisprezecelea ceas, ar fi cazul să se facă lumină. Nu de alta, dar se pare că lucrurile nu stau deloc pe roze în ceea ce privește groapa de gunoi a județului Bistrița-Năsăud.