Adevărul despre groapa de gunoi de la Tărpiu! Greşelile de proiectare ale primei celule, scoase la iveală. Celula 2 nu este dorită de localnici

Probleme cu carul la depozitul ecologic de la Tărpiu. Administraţia judeţeană se pregăteşte să atribuie contractul pentru întocmirea proiectului tehnico-economic şi a detaliilor de execuţie plus încă o serie de documentaţii necesare realizării unui by-pass pluvial pe platforma de compost şi montarea de vane pentru evacuarea controlată şi în siguranţă a levigatului din celula 1 de la Centrul de Management Integral al Deşeurilor (CMID) de la Tărpiu. Din expertiza tehnică, dar şi din caietul de sarcini avizat de administratorul judeţului, Florin Moldovan, reiese că sistemul existent în acest moment la Tărpiu este practic o bombă cu ceas şi există riscul ca în orice secundă să se producă un dezastru ecologic. Pe de altă parte, autorităţile judeţene se pregătesc să construiască cea de a doua celulă pentru depozitarea deşeurilor, în mijlocul unei păduri din apropierea primei celule.Planul nu este trecut cu vederea de membrii Partidului Verde, dar nici de localnicii din Tărpiu care sunt îngroziţi de efectele existenţei primei celule – miros îngrozitor şi ciorile care, atrase de resturile menajere, au dat atacul la culturile agricole din imediata apropiere.

Administraţia judeţeană se pregăteşte să atribuie direct contractul pentru întocmirea proiectului tehnico-economic şi a detaliilor de execuţie plus încă o serie de documentaţii necesare realizării unui by-pass pluvial pe platforma de compost şi montarea de vane pentru evacuarea controlată şi în siguranţă a levigatului din celula 1 de la Centrul de Management Integral al Deşeurilor (CMID) de la Tăpiu. În acest sens a fost lansat, zilele trecute, anunţul pentru licitaţie, astfel că în acest moment se aşteaptă oferte, termenul limită fiind data de 6 iulie. Valoarea contractului nu este extrem de mare, aceasta ridicându-se la 6.000 lei, fără TVA.

Expert tehnic: Proiectanţii iniţiali nu au făcut o vizită la faţa locului

Din caietul de sarcini, precum şi din expertiza tehnică reies însă probleme existente la CMID Tărpiu, în condiţiile în care efectele proiectului defectuos s-au văzut deja în vara anului trecut, când în două rânduri levigatul a poluat zona. Dacă atunci autorităţile au dat-o cotită, fără să spună lucrurilor pe nume în mod public, în documentele postate pe portalul judeţului în dreptul anunţului de licitaţie aspectele neconforme sunt recunoscute negru pe alb.

„Proiectul iniţial a fost elaborat de un consorţiu de 3 firme, care după modul de lucru NU AU FĂCUT O VIZITĂ LA FAŢA LOCULUI. Proiectul iniţial presupunea construirea depozitului de deşeuri pe o suprafaţă plană, după începerea construcţiei , în anul 2010, s-a realizat proiectul tehnic, adaptat la teren şi s-a realizat proiectul tehnic, în urma vizitei la faţa locului s-a constatat că depozitul este în pantă atât în profil longitudinal (est-vest) sau direcţia aval-amonte, cât şi în profil transversal sud-nord. Din cauza acestor diferenţe de nivel pe toate direcţiile levigatul nu se generează pe toată suprafaţa depozitului ci doar în zonele joase unde datorită pantelor se acumulează. Tot din cauza acestor diferenţe de nivel umiditatea nu se menţine constantă şi de aceea nu se generează levigat pe toată suprafaţa depozitului. În acest sens, filtrele şi drenurile din colţul sud-estic, dar mai ales cele din colţul nord-estic sunt mult mai solicitate decât cele din partea de vest (amonte) a depozitului care aproape nu generează deloc levigat.

În anul 2011 a fost reziliat Contractul de Asistenţă Tehnică a Proiectului pe perioada execuţiei lucrărilor încheiate între Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi proiectantul iniţial şi s-a încheiat un nou contract de asistenţă tehnică şi proiectare cu un nou consultant Argif Proiect SRL. Acest lucru s-a făcut după pornirea lucrărilor de execuţie. Noul proiectant a sesizat o parte din deficienţele proiectului iniţial, care au devenit evidente odată cu începerea operării sistemului şi împreună cu ceilalţi reprezentanţi a încercat să le remedieze.

În acest moment datorită diferenţelor de nivel, căminele: LS 3 – aflat în partea sudică (colţ sud-est) şi LS 17 – situat pe latura nordică, LS 18 – situat în colţul nord-estic care are o cotă de nivel mai mică decât LS 17, aceste cămine sunt situate la un nivel mai mic decât cota levigatului care se adună în depozit. Din acest motiv sistemul este pus sub presiune, existând riscul (ceea ce s-a şi întâmplat) ca apa să refuleze din cămine rezultând poluarea mediului (cotele din exterior unde sunt montate căminele sunt mai mici decât cotele din interiorul depozitelor). Pentru a controla debitul levigatului s-a găsit o soluţie provizorie de montare cu stop-balon a căminelor. Din cauza sistemului constructiv a acestor echipamente riscul ca acestea să cedeze sub presiune este foarte ridicat, după cum s-a menţionat stop-balonul din căminul LS 18 a cedat provocând daune” a arătat expertul tehnic în cadrul expertizei efectuate la CMID Tărpiu, recomandarea acestuia fiind montarea unui by-pass pluviual pentru a deversa apele meteorice direct în emisar pentru perioadele în care nu se realizează compost pe platforma de compost, precum şi îmbunătăţirea căminelor depozitului, în speţă fiind vorba de cele cu probleme amintite mai sus.

Modificări cu dedicaţie pentru celula 2

Acestea nu sunt însă singurele probleme de la CMID Tărpiu, întrucât administraţia judeţeană se pregăteşte să construiască şi cea de a doua celulă pentru depozitarea gunoaielor din Bistriţa-Năsăud, în condiţiile în care prima celulă este aproape plină. Fiindcă nu a găsit alte soluţii pentru amplasarea celulei 2, CJ BN a pus ochii pe o pădure din vecinătatea primei celule, în amonte, unde ar exista o suprafaţă plană, care s-ar preta fără probleme la realizarea noii gropi de gunoi. Numai că s-a ivit o problemă, şi una mare de tot, fiind vorba de faptul că nu poate fi scoasă din fondul forestier nici o suprafaţă de pădure pentru amplasarea vreunui depozit de deşeuri. Dar cum zidurile sunt făcute să fie sărite, administraţia judeţeană a apelat la conducerea PSD pentru a-i da o mână de ajutor. Şi cum era pe tapet un proiect de modificare a Codului Silvic, nu a fost prea greu de a mai introduce o modificare în plus. Aşa… ca pentru Bistriţa-Năsăud.

Faptul că s-au făcut intervenţii pentru a se ţine cont şi de problema de la Tărpiu a fost recunoscut chiar de Radu Moldovan, preşedintele CJ BN, în cadrul unei şedinţe a legislativului judeţean din luna martie.

„Împreună cu colegii din consiliu am început să facem demersuri pentru începerea construcţiei celulei a doua ca să ne încadrăm în termene… am văzut neplăcerile create pentru populaţia din zonă vizavi de mirosuri şi alte lucruri care se produc datorită existenţei celulei acolo. Am făcut cu colegii de la direcţia Tehnică şi o propunere către Ministerul Apelor şi Pădurilor care să completeze legea Codului Silvic unde era prevăzută posibilitatea de a scoate din Fondul Silvic anumite suprafeţe de pădure pentru lucrările de interes regional în ce priveşte reţelele de gaz, electricitate şi aşa mai departe. I-am rugat să completeze şi cu proiectele legate de deşeuri! Am fost cu primarul din Dumitra şi am văzut în vecinătatea celulei noastre o zonă plată, într-o pădure unde am putea să avem perdea forestieră de 10-15 metri şi celula să fie construită în interior, sigur respectând Codul Silvic, plantând o altă suprafaţă de pădure în altă parte”, a declarat Radu Moldovan.

Urmarea s-a văzut odată ce proiectul, iniţiat de PSD sub pretextul crizei lemnelor de foc, a ajuns în urmă cu două săptămâni pe masa senatorilor, spre aprobare.

Proiectul de lege a trecut de Senat, şi mai apoi şi de Camera Deputaţilor, în procedură de urgenţă.

Modificările aduse sunt însă controversate, iar printre acestea se numără şi simplificarea procedurii de trecere a pădurilor aflate în fondul forestier naţional în subordinea autorităţilor locale şi introducerea posibilităţii de transformare a acestora în depozite de deşeuri.

Astfel, articolul 37 din Codul Silvic prevede la alineatul (1), litera e), faptul că:

„Pot fi scoasedefinitiv din fondul forestier naţional, doar cu condiţia compensării acestora, fără reducerea suprafeţei fondului forestier şi cu plata anticipată a obligaţiilor băneşti, numai terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de lucrări şi obiective:

1. e) surse şi reţele de apă şi de canalizare, surse şi reţele de energie din resurse convenţionale sau regenerabile, reţele şi sisteme de comunicaţii, drumuri de interes judeţean şi local, parcuri recreative, parcuri tematice şi/sau educaţionale, precum şi lucrări şi/sau construcţii hidrotehnice şi de piscicultură”.

Conform modificărilor aduse de iniţiatori, alineatul cu pricina are următorul conţinut:

„surse şi reţele de apă şi de canalizare, inclusiv ape minerale, surse şi reţele de energie din resurse convenţionale sau regenerabile, reţele şi sisteme de comunicaţii, drumuri de interes judeţean şi local, parcuri recreative, parcuri tematice şi/sau educaţionale, situri arheologice înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, monumente istorice, CENTRE DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR, precum şi lucrări şi/sau construcţii hidrotehnice şi de piscicultură”

Pe lângă faptul că are acum posibilitatea să scoată definitiv şi fără bătăi mari de cap suprafaţa de pădure necesară realizării celei de-a doua celule a depozitului ecologic de la Tărpiu, administraţia judeţeană bistriţeană nu este obligată, conform prevederilor deja existente în Codul Silvic, să dea în schimbul suprafeţei de pădure un teren de 3 ori mai mare şi de 5 ori mai valoros, ci unul „cel puţin egal ca valoare şi ca suprafaţă” pentru a transforma pădurea vizată în depozit de deşeuri.

Verzii bistriţeni şi localnici nu mai vor gunoaie la Tărpiu

Membrii Partidului Verde din Bistriţa-Năsăud au reacţionat cu privire la modificările aduse la Codul Silvic şi, chiar în ziua în care acestea au fost adoptate şi în Camera Deputaţilor, au convocat mass-media bistriţeană la o conferinţă de presă.

Verzii au ţinut cu tot dinadinsul să arate că la depozitul ecologic de la Tărpiu nu este nimic ecologic, deoarece chiar dacă de un an de zile nu mai curge levigat din groapa de gunoi, mirosul este unul insuportabil, iar oamenii din sat se plâng că se îmbolnăvesc din cauza mirosului, dar şi al problemelor cauzate de gunoaiele lăsate descoperite, ca să nu mai vorbim de ciorile care le invadează şi le distrugculturile.

„Nu este doar o problemă a judeţului Bistriţa-Năsăud. Este o problemă care va afecta întreaga ţară, peste tot unde sunt proiectate sisteme de management integrat al deşeurilor. La Bistriţa, din păcate, avem un exemplu de proastă practică, de gestionare defectuoasă încă de la început, de la colectare şi până la sortare şi depozitare. (…) Să facem depozite în pădure, asta nu putem să o acceptăm. Niciodată un depozit cu dimensiunile pentru sutele de mii de tine de deşeuri colectate aşa cum sunt colectate şi depozitate aşa cum sunt depozitate, nu pot să fie exemple de bună practică. Doamna Doina Pană spunea zilele trecute cu cincism: „Ştiţi Domnilor, şi gunoaiele costă!”. Vorbim despre construcţia celei de-a doua celule. (…) Această lege este una cu dedicaţie”, a conchis Lucian Moldovan, vicepreşedintele Partidului Verde Bistriţa-Năsăud.

„Consider că doamna (n. r. – Doina Pană) pur şi simplu a dat cu tifla în munca sa, în toţi anii când a gândit Radarul Pădurii. Să vii tu să distrugi opera, care oricum nu duce la mari satisfacţii. Mi se pare de-a dreptul cinic, ridicol!”, a declarat un alt reprezentant al Partidului Verde, Marius Bălan.

Localnicii sunt şi ei nemulţumiţi, aşa cum am precizat mai sus, oamenii fiind vădit deranjaţi atât de mirosul insuportabil generat de gunoaiele depozitate în prima celulă, cât şi de ciorile care le atacă culturile agricole. În atare condiţii nu vor nici în ruptul capului o nouă celulă, mai ales în mijlocul unei păduri, lucru care presupune defrişarea unui număr însemnat de arbori.

„Nicidecum! Păi dacă ne mai ia şi oxigenul din pădurea aceea, suntem gata. Uitaţi-vă împrejur. Mirosul vine oricum, aerul circulă. Mai mult, din cauza gunoaielor, ciorile ne atacă culturile. Eu am semănat a doua oară terenul, uitaţi-vă cum arată. Nu ne despăgubeşte nimeni, nici nu ştim unde să ne adresăm. Am spus la primărie, dar eu ştiu…”, spune Florica Muti, o localnică din Tărpiu.

Alţi doi tărpieni, oamenii de peste 70 de ani, se plâng tot din cauza ciorilor.

„ E dezastru, uitaţi cum miroase. Groaznic!. Acum avem probleme şi cu ciorile. Suntem bolnavi şi bătrâni. Am lucrat pământul, l-am semănat, l-am erbicidat, l-am îngrijit şi uite cum arată. Asta (n. r. – groapa) s-o ducă unde-or şti şi să nu mai facă alta aici. Toată lume e necăjită din cauza mirosului şi ciorilor astea”, spun bătrânii.