Adela Golea, fosta șefă a UPU Cluj, condamnată pentru că le-a cerut medicilor să dea prioritate cazurilor grave şi nu beţivilor aduşi de poliţişti la Urgenţă. Motivarea judecătorului

Fosta șefă a Unităţii de Primiri Urgenţe (UPU), Adela Golea, a fost condamnată de Judecătoria Cluj la un an şi nouă luni de închisoare cu suspendare. Golea a fost acuzată de abuz în serviciu pentru că le-ar fi cerut angajaţilor să se ocupe în primul rând de pacienţii aflaţi într-o stare gravă şi abia apoi de șoferii băuți aduşi la spital de polițiști pentru a le fi recoltate probele biologice. Vă prezentăm motivarea condamnării fostei șefe a UPU, Adela Golea.

Faptele pentru care a fost condamnată Adela Golea s-au petrecut în urmă cu 3 ani, în perioada când aceasta era medic șef la Unitatea de Primiri Urgențe a spitalului din Cluj. Adela Golea ar fi cerut atunci personalului medical să preia cu prioritate pacienții veniți la urgență în stare gravă și nu cazurile de șoferi depistați cu alcoolemie de către polițiști. După ce au fost refuzați din cauza aglomerației, ofițerii au sesizat conducerea Poliției, care s-a adresat procurorului de serviciu. Conflictul a escaladat într-o plângere penală, în urma căreia Adela Golea a fost trimisă în judecată în anul 2018.  Adela Golea a fost condamnată la un an și 6 luni pentru instigare la abuz în serviciu și la 9 luni pentru instigare la favorizarea infractorului, iar în urma contopirii celor două pedepse a rezultat pedeapsa finală, de 1 an și 9 luni de închisoare, cu suspendarea executării pe o perioadă de încercare de 2 ani. Adela Golea trebuie să presteze și 60 de zile muncă în folosul comunității la Tribunalul Comercial sau la Primăria Cluj-Napoca. Sentința nu este definitivă.

În motivare, magistratul Mihai Ghica de la Judecătoria Cluj-Napoca arată că, potrivit unui răspuns al Direcției de Sănătate Publică a Județului Cluj, ”de circa 10 ani, în timpul nopţii, în afara programului normal de lucru, singura unitate medicală autorizată care preleva în concret probe biologice de la şoferi surprinşi în trafic sub influenţa băuturilor alcoolice neimplicaţi în accidente rutiere era SCJU… – Secţia UPU-SMURD”.

Pe scurt, judecătorul arată că Adela Golea, în calitate de șef al UPU, trebuia să asigure şi să răspundă de îndeplinirea promptă şi corectă a sarcinilor de muncă, inclusiv ale personalului aflat în subordinea sa, inclusiv de recoltarea sângelui la cererea poliției în vederea stabilirii alcoolemiei.

Adela Golea spune că a refuzat recoltarea probelor biologice de la şoferii băuţi care nu au fost implicaţi în accidente rutiere, prin dorinţa de a decongestiona activitatea din Serviciul de Urgenţă. A invocat atât blocarea activităţii din gardă, prin indisponibilizarea unui asistent şi a unui medic pentru o oră, cât şi prin participarea acestora la procesele din instanţă deschise de şoferi împotriva poliţiei. A elaborat acest ordin, fără un accept din partea forurilor superioare şi fără a aduce decizia la cunoştinţa poliţiştilor.

În motivare, judecătorul arată că ”dispoziţia dată de inculpată avea caracter pur administrativ, fiind precedată de o informare prealabilă a spitalului prin adresa înregistrată sub nr. …/04.10.2016 la SCJU…– Registratura Generală, neconstituind o propunere de avizare a unei proceduri de practică medicală sau un protocol de colaborare cu vreo altă instituţie”.

Adela Golea a încercat să prioritizeze activitatea UPU

Medicul şef de la UPU a anunţat în data de  4 octombrie 2016, un set de măsuri menit să slăbească presiunea asupra angajaţilor din urgenţă, dar înainte de a primi un răspuns, judecătorul arată că a aplicat decizia în data de 20 octombrie.

”Fără a aştepta primirea unui răspuns oficial la adresă (care după cum s-a arătat avea un scop informativ), în condiţiile în care nu se împlinise, oricum, nici măcar termenul general de 30 de zile prevăzut de lege în materia soluţionării petiţiilor (aplicabil în lipsa altor termene prevăzute în legislaţie), inculpata a trecut la implementare la data de 20.10.2016, elaborând o procedură/dispoziţie cu un conţinut similar adresei. Procedura era menită să reglementeze problema recoltării probelor biologice de la persoanele neimplicate în accidente rutiere, în sensul de a nu se mai recolta deloc probe biologice de la şoferi depistaţi în traficul rutier sub influenţa băuturilor alcoolice, neimplicaţi în accidente rutiere/victime ale unor asemenea accidente, indiferent dacă existau sau nu alte cazuri medicale urgente la nivelul UPU – formularul de Confirmare a Instruirii elaborat cu această ocazie.

Deşi avea cunoştinţă de existenţa dispoziţiei care se afla în afara legislaţiei în vigoare, conducerea Spitalului nu a intervenit în niciun mod pentru a stopa implementarea acesteia de către şeful de secţie care a emis-o, mai mult, a înaintat efectiv adresa emisă de inculpată către DSP.. şi DSU… – aspect care reiese din declaraţia managerului Spitalului, martorul Şușcă Petru şi declaraţia inculpatei Golea Adela”, se mai arată în motivare.

Practic, Adela Goldea a supus atenției „problemele administrative şi de asistenţă medicală de urgenţă apărute datorită reglementărilor locale şi legislative în ceea ce priveşte recoltarea alcoolemiei”, arătând că, potrivit art. 2, 16, 20 alin. (5) din OMS nr. 1192/2014, obligaţia personalului UPU era aceea de a recolta probe de sânge la cererea poliţiei exclusiv de la persoanele implicate în accidente de circulaţie rutieră.

În adresă se invoca faptul că „UPU întâmpină frecvent probleme de solicitare de alcoolemie la şoferi care nu au produs accidente (…), acestea neîncadrându-se în obligativitatea legală conform Ordinelor M.S.”. În consecinţă, inculpata a solicitat, „pentru fluiditatea actului medical şi datorită supraaglomerării din UPU ca trusele standard să fie la dispoziţia poliţistului rutier care să poată solicita în orice serviciu medical de gardă recoltarea alcoolemiei”. Totodată, în adresă s-a evidenţiat că „acest demers survine în urma reducerii frecvente a capacităţii de asistenţă medicală în urgenţă (…) prin trimiteri la înştiinţări de prezentare în calitate de martor în procese penale ale şoferilor opriţi în trafic, fără persoane vătămate (…). Deplasările la B…. scot personalul medical din dispozitiv cel puţin 36 de ore”.

În concluzie, s-a apreciat că potrivit „ legislaţiei M.S. obligaţia UPU este de a recolta la persoane vătămate din accidente rutiere sau implicate în această vătămare care necesită asistenţă medicală de urgenţă şi internare, celelalte categorii vă solicităm să fie rezolvate de IML/IPJ/ITM conform protocoalelor dintre dânşii”.

”Practic, prin adresă se preciza ferm, dar greşit, că UPU nu ar avea obligaţia de a recolta probe biologice în asemenea situaţii. Adresa şi conduita inculpatei ulterioară emiterii adresei reflectă că aceasta nu era o solicitare a unui răspuns din partea celor trei destinatari şi constituia o informare pentru ca destinatarii adresei să apeleze la alte soluţii pentru recoltarea de probe biologice de la şoferi surprinşi în trafic sub influenţa alcoolului, iar nu la serviciile medicale oferite de UPU. Mai mult, conţinutul adresei nu reflectă că inculpata G.A. a solicitat informaţii juridice sau efectuarea vreunui control de legalitate a demersului de către destinatari, arată judecătorul.

Contre între declarații

Judecătorul mai arată că atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței, Adela Golea a declarat că a elaborat respectivul formular cu asistenta responsabilă de ture și a asistentei șefe, însă afirmațiile Adelei au fost contrazise de una dintre martore care a precizat că nu a participat la elaborarea formularului.

”Martora a subliniat că în trecut (cu 2-3 ani înainte de momentul audierii) a fost într-adevăr implicată, la indicațiile inculpatei, în elaborarea unei proceduri rămase nefinalizate, însă aceasta viza stabilirea paşilor de urmat în cazul unor solicitări privind recoltarea de probe biologice de sânge de la şoferi, nicidecum un eventual refuz de prelevare a unor astfel de probe”, arată judecătorul.

În motivare se arată că ”independent de participarea altor persoane la elaborarea procedurii în discuție, esențial este faptul că, aşa cum rezultă din chiar declaraţiile inculpatei, decizia finală în privința conţinutului formularului i-a aparținut în totalitate. De asemenea, fiind întrebată, în contextul audierii în fața instanței, cine anume a stabilit forma finală a Formularului de Confirmare a Instruirii, inculpata a răspuns: „Eu, în calitate de şef de secție, era atribuția mea de serviciu, eu l-am întocmit și eu l-am avizat, eu am redactat forma finală și l-am avizat în calitate de șef de secție și l-am trimis la avizare””.

O altă martora a declarat că la nivelul secției au avut loc mai multe şedinţe organizate unde medicii au căzut de acord cu privire la luarea unei dispoziţii în sensul menţionat, respectiv pe fondul numărului tot mai mare de pacienţi şi al scandalurilor provocate fie de şoferii aduşi sub influenţa băuturilor alcoolice, fie de pacienţi care erau nemulţumiţi că trebuiau să aştepte mai mult, după şoferii prezentaţi de poliţie.

”Totuşi, nu medicii secţiei au stabilit modalitatea în care să fie luată o asemenea decizie, aceasta aparţinând inculpatei. Puteau fi găsite alte soluţii, solicitarea intervenţiei DSP pentru a face demersurile necesare (nu sub forma punerii în faţa faptului împlinit), modificarea legislaţiei în sensul prevederii desemnării unităţilor medicale autorizate de către DSP, iar nu interzicerea exercitării unei atribuţii stabilite de lege în sarcina personalului medical şi a unităţii medicale”, arată judecătorul.

Petru Șușcă o susține pe Adela Golea

Instanța observă că din coroborarea declarațiilor inculpatei cu prevederile Regulamentului Intern al SCJU se desprinde concluzia că pentru implementarea unei proceduri la nivelul UPU este necesară urmarea anumitor paşi. Astfel, după identificarea procedurii necesar a fi elaborate se impune consultarea documentelor medicale și legislative relevante şi se formează un colectiv de lucru. Procedura se discută în colectiv, se cere opinia colectivului, după care este aprobată de medicul şef de secţie şi trimisă pentru înregistrare şi avizare managerului unităţii medicale. Abia după avizare procedurile pot fi implementate la nivelul secției, cu formular de confirmare a instruirii care trebuie să prevadă şi lista cu personalul şi nu să aplice respectiva procedură.

”Cu toate acestea, atât din declarațiile inculpatei, cât şi din cea a martorului Şușcă Petru, managerul spitalului, rezultă că procedura din luna octombrie 2016 a fost considerată adoptată prin simplul fapt că a primit un număr de înregistrare la Registratura Generală a SCJU, fără vreun aviz suplimentar (prin faptul că a primit număr de înregistrare înseamnă că a fost şi acceptată – declaraţia inculpatei). De asemenea, cu ocazia audierii, martorul Şușcă Petru a arătat că nu ştie dacă procedura elaborată de către inculpată a fost cunoscută la nivelul spitalului sau doar la cel al secției de primiri urgențe”, se mai arată în motivare.

Martor: ”Ordinul spunea foarte clar să recoltăm probele doar de la victimele accidentelor rutiere”

Prin urmare, judecătorul consideră că procedura nu s-a încadrat în prevederile regulamentare, ”nefiind un protocol de practică medicală, care trebuia avizat de conducere, acesta fiind probabil şi motivul pentru care a fost doar înregistrat”.

O asistentă medicală, martoră în dosar, a declarat că în data de 21.10.2016, într-o zi de vineri, în jurul orei 07:00, aceasta a intrat în tură, primind formularul emis de către Adela Golea abia după câteva ore, prin mijlocirea asistentei şefe de secţie. Martora a precizat, în cursul urmăririi penale, că înainte de a lua la cunoştință de conţinutul formularului a recoltat probe de sânge de la numiţii S.T. şi O.A.C., la solicitarea organelor de poliție, însă în etapa judecății, aceasta nu își mai aducea aminte de aceste aspecte.

”Totodată, martora a arătat în mod consecvent că nu cunoaşte ca inculpata să fi organizat vreo şedinţă cu personalul UPU cu ocazia căreia să le aducă la cunoştinţă conţinutul formularului în discuție, nici vreo instruire sau informare prealabilă. De altfel, organizarea unei şedinţe ar fi fost fără finalitate, în contextul în care la UPU activitatea personalului se desfăşoară în ture de serviciu. Cu toate acestea, conform declarațiilor martorei, conţinutul formularului a fost neechivoc: „Ordinul spunea foarte clar să recoltăm probele biologice în vederea stabilirii alcoolemiei doar de la victimele accidentelor rutiere şi şoferii implicaţi în accidente rutiere”. În continuare, martora a relatat că, la ora 19:00, la predarea serviciului, i-a înmânat colegei sale, martora B.T.H., formularul în cauză, încunoştiinţând-o, totodată, şi despre conţinutul acestuia”, se arată în motivare.

Judecătorul spune că declarațiile acestei martore se coroborează cu declarațiile unei alte martore care a arătat că ”la momentul schimbului de tură, colega sa i-a comunicat verbal că, începând cu acea dată, nu se vor mai recolta probe biologice de la pacienţii neimplicaţi în accidente rutiere, iar ulterior aceasta a şi citit formularul, realizând că, potrivit acestuia, nu se vor mai face prelevări de probe biologice de la şoferii surprinşi în trafic sub influența alcoolului”.

Întâlnirea de la Prefectură

În 24 octombrie 2016 a avut loc o întâlnire la Prefectura Cluj, întâlnire la care au participat reprezentanți ai DSP Cluj, IPJ Cluj, IML Cluj și Adela Goldea. În urma acestei întâlniri, s-a găsit o soluție la problemele cu care se confruntă UPU, fiind stabilite şi alte unităţi medicale care să recolteze mostrele biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei în cazul şoferilor surprinşi în trafic de către organele de poliție.

”În prezent, nu dispoziţia inculpatei G.A. este cea în baza căreia nu se mai recoltează probe biologice la UPU de la Șoferi surprinși în trafic sub influenţa băuturilor alcoolice neimplicaţi în accidente rutiere (cum afirmă apărarea), ci decizia DSPJ”, arată judecătorul.

Ce au spus instituțiile și cadrele medicale

Ulterior, în 31 noiembrie 2016, Adina Golea a primit și un răspuns de la instituțiile de la care solicitase un răspuns privind recoltarea probelor de sânge la cererea poliției exclusiv la cazul persoanelor implicate în accidente rutiere,Departamentul pentru Situații de Urgență și MAI au răspuns următoarele:   „Recoltarea mostrelor de sânge pentru stabilirea alcoolemiei reprezintă o obligaţie profesională a cadrelor medicale din cadrul tuturor unităţilor sanitare, inclusiv a IML (…). Timpul în care se realizează recoltarea probelor biologice nu poate fi decis de agentul constatator sau de reprezentanţii Parchetului …., ci de către cadrele medicale, după îndeplinirea activităţilor medicale de urgenţă necesare, pentru intervenţia legată de îngrijirea şi tratarea bolnavilor”.

De asemenea, judecătorul arată că DSPJ a spus că U.P.U. avea obligaţia de prioritizare a cazurilor în funcţie de riscul vital, astfel că nu se putea invoca drept temei al dispoziţiei de refuz de recoltare faptul că poliţiştii ar fi insistat, faptul că ar fi îngreunat alte activităţi în cazuri grave.

”Oricum, declaraţiile cadrelor medicale audiate au reflectat faptul că se descurcau în ipoteze în care activitatea UPU era aglomerată, prioritizând cazurile în funcţie de gravitate, recoltările de probe biologice de la şoferi fiind luate ulterior.

La nemulţumirile inculpatei şi ale cadrelor medicale din subordine, referitoare la insistenţele poliţiştilor de a fi luaţi mai repede, scandaluri provocate la UPU de şoferi sub influenţa băuturilor alcoolice, trebuiau găsite alte remedii de ordin administrativ, în condiţiile legii.

Obligaţia de a fi audiat în calitate de martor în procesele penale este una legală, posibilitatea de refuz fiind strict limitată de legea procesual penală. Nemulţumirea inculpatei legată de scăderea capacităţii de asistenţă medicală în urgenţă ca urmare a prezentării angajaţilor UPU în calitate de martor în procesele penale privind pe şoferii opriţi în trafic nu putea în niciun caz să justifice o asemenea decizie, de neîndeplinire a unui atribuţii stabilite de lege în sarcina unităţii medicale”, se mai arată în motivare.

Atât managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, Petru Șușcă, cât și medicii șefi de secție din cadrul spitalului o susțin pe Adela Golea, afirmând că ”a luptat pentru fiecare pacient în parte, țintind binele acestuia”.