Adăpostul pentru câini al Primăriei Bistriţa – lagăr de exterminare

A discuta despre situaţia câinilor vagabonzi, în general, sau despre a celor aflaţi în adăpostul pentru câini al Primăriei Bistriţa, în particular, în condiţiile în care şi unii semeni de-ai noştri sunt în aceeaşi situaţie, poate părea o împietate. Însă, nu este vina câinilor că sunt pe străzi, nu este vina câinilor că nu îi ia nimeni de acolo, nu este vina câinilor că se îmulţesc, nu este vina câinilor că îi pe atacă oameni. Nu este, de asemenea, vina lor că unii oamenii îi adoptă şi apoi le dau, din nou, drumul pe străzi. Vina ne aparţine în totalitate nouă, oamenilor, pentru că nu ştim să gestionăm această problemă.

Semnale de alarmă

După instalarea noii administraţii în clădirea din Piaţa Centrală nr.6 se părea că un nou suflu va veni în activitatea Primăriei Bistriţa, dar speranţele sunt deşarte şi încep să moară. Înclin să-i dau dreptate unui mucalit care spunea, vis-a-vis de schimbarea survenită în urma alegerilor din vara anului 2008, că am scăpat de dracu, dar am dat de taică-său. Desigur, în sens figurativ. O fi aşa sau nu o fi aşa, timpul va decide acest lucru şi bineînţeles şi oamenii din Bistriţa.

Adăpostul pentru câini al Primăriei Bistriţa este situat pe Drumul Tărpiului şi este în administrarea Biroului Cimitire, Ecarisaj, având şef pe Dorel Cilean. Iniţial, au fost amenajate 10 boxe duble, într-o construcţie mai veche, iar ulterior s-au mai adăugat 14 boxe simple într-un spaţiu nou. Demersul nostru jurnalistic a fost generat de mai multe semnale de alarmă primite de la un număr însemnat de iubitori de animale, care s-au arătat extrem de revoltaţi de situaţia existentă la adăpostul pentru câini din Drumul Tărpiului.

 

Aceştia ne-au semnalat că în perioada Sărbătorilor de iarnă, câinii aflaţi în adăpost, culeşi de pe străzile din Bistriţa, au fost pur şi simplu uitaţi, premeditat sau nu, de cei care trebuiau să aibă grijă de ei şi au fost lăsaţi, practic, să moară. Nu a fost stabilit un grafic de serviciu cu persoanele de la ecarisaj, care măcar o dată pe zi să treacă pe la adăpost, pentru a vedea ce se întâmplă, dacă animalele au sau nu mâncare şi apă. Zece zile, în perioada respectivă, practic aceşti câini au fost abandonaţi şi lăsaţi să moară. Fără intervenţia a două voluntare de la "Animatera", o asociaţie care se ocupă de câinii vagabonzi din Bistriţa, şi a altor iubitori de animale, soarta câinilor din adăpost ar fi fost pecetluită.

Cei îndrituiţi, orbi şi surzi

45 de câini, înghesuiţi în boxele neîncăpătoare, au fost lăsaţi să moară de foame şi de sete, zile întregi, pentru că nimeni dintre cei îndrituiţi nu s-a interesat de soarta acestora şi de condiţiile în care sunt ţinuţi. Şi nu este de mirare faptul că în perioada respectivă sau prăpădit cinci câini – doi adulţi şi trei pui – fiind găsiţi ţepeni în boxe.
La ora actuală adăpostul este suprapopulat, câinii nu beneficiază de nicio îngrijire veterinară, iar la aducerea în adăpost nu sunt deparazitaţi şi vaccinaţi, conform legii. Acest aspect este de înţeles, dar nu de scuzat. În condiţiile în care nu există un medic veterinar care să acorde asistenţă de specialitate, adăpostul nu este autorizat din punct de vedere medical-veterinar. Situaţia, însă, nu îi deranjează pe cei de la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa alimentelor Bistriţa-Năsăud (DSVSA BN), dar nici pe responsabilii din Primăria Bistriţa, unde se pare că există un medic veterinar, cu atribuţii de control la adăpostul pentru câini. Singurul lucru care îi deranjează pe cei de la DSVSA BN sunt voluntarele de la "Animatera" şi faptul că acestea, încercând să ia apă de la instituţia respectivă pentru a astâmpăra setea câinilor, au fost refuzate, spunându-li-se că apa este scumpă, că ei doar o plătesc.

Se pare că la un moment dat a existat un medic veterinar care a asigurat asistenţă de specialitate pentru animalele existente în adăpost, dar după ce nu a mai fost plătit, acesta a refuzat să mai presteze vreo activitate în acest sens.

Ideea care vine din partea Primăriei Bistriţa, bineînţeles că nimeni nu o spune explicit, dar judecând după condiţiile din adăpost şi după îngrijirile acordate, ar fi că toţi câinii ar trebui omorâţi.

Mizerie de nedescris

Din dorinţa de a verifica cele semnalate, am făcut o vizită la adăpostul în cauză, iar cele constatate la faţa locului întrec orice închipuire. Câinii aflaţi în adăpostul Primăriei Bistriţa din Drumul Tărpiului sunt condamnaţi să moară. Există acolo o mizerie greu de descris, boxele sunt infecte, de zile întregi dejecţiile animalelor nu au fost îndepărtate, iar mâncarea şi apa sunt amestecate cu acestea. În legătură cu lipsa de apă – robinetul din incinta adăpostului era îngheţat. Soluţia a fost găsită de şeful de la ecarisaj, Dorel Cilean, care a spus voluntarelor de la "Animatera" că, dacă vor să aducă apă la câini, pot s-o facă de la capela cimitirului din vecinătate.

Voluntarele de la „Animatera” şi-au exprimat temerea că după apariţia acestui material, drept represalii, cei de la Primăria Bistriţa le vor interzice să mai desfăşoare activităţi la adăpost, în primul rând pentru a nu mai vedea ce se întâmplă acolo.

De foame, se mănâncă între ei

Oripilată, una dintre voluntare ne-a povestit despre un caz de canibalism care s-a petrecut în incinta adăpostului. Cei de la ecarisaj au prins un câine în oraş. După ce l-au anesteziat, l-au adus la adăpost şi l-au aruncat într-o boxă alături de alţi câini. Nerevenindu-şi din anestezie, un alt câine din boxă a început să-l mănânce.

 

Intenţionat, arată voluntarele de la "Animatera", în boxe se introduc mai mulţi câni, ca să ajungă să se sfâşie şi să se omoare între ei. Mâncarea, puţină din punct de vedere cantitativ, este aruncată în boxe printre fecale şi urină, iar acolo, pentru a ajunge la ea, se dau lupte crâncene – cei puternici şi-o adjudecă, iar cei slabi sau răniţi riscă să moară prin inaniţie. Fără nicio exagerare, aceşti câini, în număr de 45, sunt condamnaţi premeditat la exterminare.

Odată cu instalarea gerului, singura sursă de apă, fiind neprotejată, a îngheţat. Salvarea acestor animale a fost posibilă doar datorită intervenţiei unor membre ale unui ONG, "Animatera" şi în special a două voluntare inimoase, Elena Pop şi Rozina Bachner, dar şi a altor persoane iubitoare de câini, şocate de situaţia existentă.

Salvarea a venit de la „Animatera”

Conform celor două voluntare de la "Animatera", fiecărui animal aflat în adăpost ar trebui să i se dea zilnic 300 de grame de granule şi apă. De asemenea, în fiecare zi, în boxele animalelor trebuie să se facă curăţenie şi să fie îndepărtate dejecţiile etc. Fără intervenţia Elenei Pop şi a colegei ei, Rozina Bachner, cei 45 de câini aflaţi în adăpost ar fi fost condamnaţi la moarte. Alături de mai multe persoane care locuiesc în imediata apropiere a adăpostului, dar şi de altele care locuiesc în alte zone, au cărat sute de litri de apă de la capela cimitirului aflată în apropiere, pentru a potoli setea câinilor şi au cumpărat şi le-au dat de mâncare.

Din discuţiile purtate cu cele două femei de ispravă, care practic au salvat viaţa câinilor aflaţi în adăpost, am aflat că în Bistriţa există o singur asociaţie de acest gen – "Animatera" -care se ocupă de câinii vagabonzi. Singura sursă pentru a proteja câinii a rezultat din cei 2% din impozitul pe venit, după care au umblat pe la diferite firme şi au reuşit să îi convingă pe oameni ca aceşti bani să fie daţi Asociaţiei "Animatera", pentru îngrijirea acestor animale.

În decurs de doi ani de zile au reuşit să strângă circa 10.000 de lei, cheltuiţi ulterior pentru achiziţionarea de hrană şi de diferite vase de plastic pentru apă şi mâncare, absolut obligatorii potrivit legii. De asemenea, au fost cumpărate din banii de la asociaţie, butoaie de plastic de 20 l pentru păstrarea apei, iar peste betonul îngheţat din boxe au fost instalate grătare de lemn din şpaleţi, peste care au pus bucăţi de mochetă, pentru ca animalele să fie cât de cât ferite de dejecţii. În incinta adăpostului nu există curent electric, înafara unei încăperi în care îşi petrec timpul angajaţii de la ecarisaj. Au constatat, însă, că din hrana cumpărată, sacii cu granule, dispar anumite cantităţi. Investigaţiile făcute au dus la concluzia că de sustragerea hranei nu ar fi străini cei de la ecarisaj, care o vând pentru a-şi cumpăra băutură. Nu de puţine ori dintr-o încăpere aflată în incinta adăpostului se aud zgomote specifice unui local aflat pe str. Titulescu, din Bistriţa.

Omorâţi cu premeditare

Referitor la poziţia vechiului edil, Vasile Moldovan, faţă de situaţia de la dăpost, cele două voluntare spun că acesta era de părere că de câini nu ar trebui să se ocupe persoane cu suflet, cu dragoste de animale. Ovidiu Creţu, actualul primar al municipiului Bistriţa, deşi este declarat iubitor de câini, a afirmat că îi pare rău că legea nu mai prevede eutanasierea câinilor. Mai mult, Creţu a mai făcut o propunere celor de la "Animatera" – dacă vor să aibă grijă de adăpostul pentru câini, îl primesc fără nicio problemă, dar fără niciun fel de fonduri. Desigur, propunerea a fost numai o glumă a primarului. Din spusele celor două voluntare am mai reţinut că în perioada 2000-2008, la adăpostul din Drumul Tărpiului au fost omorâţi premeditat sute de câini, prin înfometare, lipsă de apă şi neacordarea unor îngrijiri veterinare minime.
Situaţia de astăzi nu este departe de cea descrisă de Elena Pop şi Rozina Bachner, din perioda 2000-2008. Prin înfometare şi lipsă de apă, câinii din adăpostul Primăriei Bistriţa, din Drumul Tărpiului, sunt condamnaţi premeditat la exterminare.

Lege şi proiecte de viitor

Protecţia animalelor în România este legiferată de Legea 205 din 2004, completată ulterior cu Legea 9 din 2008. La articolul 3 din această Lege se prevede că deţinătorii de animale au obligaţia de a asigura aplicarea normelor sanitar veterinare şi de zooigienă privind adăpostirea, hrănirea, îngrijirea, protecţia şi bunăstarea animalelor. De asemenea, la articolul 4 se prevede ca proprietarii de animale să aibă un comportament lipsit de brutalitate, iar articolul 5 prevede interzicerea relelor tratamente şi cruzimi.

Dacă această lege ar fi aplicată, având în vedere situaţia de la adăpostul pentru câini din Drumul Tărpiului, anumiţi responsabili din Primăria Bistriţa ar beneficia sigur de dosare penale pentru rele tratamente aplicate animalelor.

Dar viitorul este luminos dacă este să ne luăm după spusele primarului Ovidiu Creţu, deşi după cum singur afirmă, va urma o perioadă foarte grea, inclusiv pentru oameni. Potrivit acestuia, Primăria Bistriţa intenţionează să construiască un nou adăpost pentru câinii vagabonzi. Pentru aceasta a iniţiat în luna octombrie un proiect de hotărâre în care era prevăzută alocarea din bugetul local a sumei de un milion de euro, fără TVA. Consilierii locali, în cadrul unei şedinţe extraordinare, au adoptat proiectul legat de indicatorii tehnico-economici privind construirea adăpostului respectiv, dar suma a fost redusă la mai puţin de jumătate din ceea ce a fost iniţial propus. Reducerea spectaculoasă a sumei prevăzute în proiectul iniţiat de primar a fost explicată într-un mod extrem de elegant de preşedintele de şedinţă ca fiind "o eroare materială evidentă". Noul adăpost, care nu se ştie când se va da în folosinţă, era prevăzut a avea, pe circa 2.000 mp, 120 de boxe, potrivit proiectului primarului. Acesta va fi construit pe strada Simpozionului, la nr.2. În final, suma alocată va fi de 40.500 euro, iar adăpostul va avea o suprafaţă de 417 mp, cu 120 de boxe din plasă sudată, cu dimensiuni de 1,20 m x 1,60 m şi înălţime 1,90 m.

Suntem de acord cu spusele domnului primar Ovidiu Creţu, şi anume că, gradul de civilizaţie a unei societăţi se măsoară inclusiv prin nivelul respectului omului faţă de animale. Dar acest lucru ar trebui să fie valabil şi la adăpostul pentru câini din Drumul Tărpiului, aflat în păstorirea Primăriei Bistriţa.

Zaharia Cotoc