Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene (UCGN) şi-a schimbat conducerea. În urmă cu aproximativ o săptămână şi jumătate au avut loc alegeri, întrucât mandatul vechii conduceri a Uniunii a ajuns la final. Scrutinul nu a fost unul lipsit de discuţii şi tensiuni, şi există chiar acuzaţii de presiuni politice asupra unor membri ai UCGN pentru ca noul preşedinte să fie „cine trebuie”.
În cursa pentru funcţia de preşedinte de preşedinte s-au înscris doi candidaţi – Gheorghe Onul, primarul comunei Salva şi totodată reprezentantul acestei localităţi în UCGN, şi jurnalista Florica Dura, reprezentanta localităţii Sântioana.
Interesele sunt foarte mari în ceea ce priveşte mânuirea fondurilor şi a averii de care dispune la acest moment Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene. Când e vorba de a obţine nişte facilităţi din partea UCGN, nimeni nu a pus problema dacă este sau nu adevărata succesoare a Asociaţiei „Administraţia Fondurilor Grănicereşti Năsăudene care a fost desfiinţată şi lichidată de regimul comunist în anul 1957. Când însă vine vorba de retrocedări, unele personaje vin mai nou şi arată cu degetul actuala Uniune şi susţin, având mai mult interese pur personale la bază şi nu binele comunităţii, că aceasta nu ar fi succesoarea de drept a vechii Asociaţii Grănicereşti, fondată în secolul XVIII.
Asociaţia a fost proprietara şi administratoarea întregii averi grănicereşti dobândite în perioada Regimentului de graniţă năsăudean (1763 – 1851) şi ulterior până în anul 1948, bunuri înscrise sub nume diferite în cartea funciară.
Componenţa UCGN
Actuala Uniune, succesoarea fostei Asociaţii Grănicereşti, este compusă din 44 de LOCALITĂŢI, foste comune grănicereşti. Trebuie să menţionăm în mod expres că localităţile membre ale UCGN nu se confundă cu actualele comune (unităţi administrativ teritoriale), deşi în unele cazuri numele coincid. Astfel cele 44 de comune foste grănicereşti sunt: Aluniş (fosta Găureni), Bichigiu (acum sat care face parte din comuna Telciu), Bistriţa-Bârgăului, Budacul de Sus (sat ce aparţine acum de comuna Dumitriţa), Coşbuc (fostă Hordou), Feldru, Gledin (acum sat aparţinător comunei Monor), Ilva Mare (cu Lunca Ilvei), Ilva Mică, Josenii Bârgăului, Leşu, Maieru, Măgura Ilvei, Mărişelu, Mijlocenii Bârgăului (acum sat aparţinător comunei Josenii Bârgăului), Mititei (acum sat aparţinător comunei Nimigea), Monor, Mureşenii Bârgăului, Năsăud, Nepos (fostă Vărarea, acum sat aparţinător comunei Feldru), Parva (fostă Lunca Vinului), Poiana Ilvei (fostă Sâniosif), Poienile Zagrei (acum sat aparţinător comunei Zagra), Prundu Bârgăului, Ragla (acum sat aparţinător comunei Dumitriţa), Rebra, Rebrişoara, Rodna, Romuli (fostă Strâmba), Runcu Salvei, Rusul Bârgăului (acum sat aparţinător comunei Josenii Bârgăului), Salva, Sântioana (acum sat aparţinător comunei Mărişelu), Sângeorz-Băi, Susenii Bârgăului (acum sat aparţinător comunei Prundu Bârgăului), Şanţ, Şieuţ, Telciu, Tiha Bârgăului şi Zagra.
Fiecare din localităţile menţionate, cândva comune grănicereşti, are câte un reprezentant în UCGN.
Interesele de grup vor dispariţia UCGN
Nu demult, UCGN a fost ţinta unor atacuri în presa locală, când o publicaţie online a încercat să zguduie din răsputeri conducerea Uniunii al cărui mandat a ajuns recent la final. În spatele atacului furibund stau câteva personaje asupra cărora vom reveni la momentul oportun. Realitatea este însă că această conducere care tocmai a fost schimbată şi-a adus din plin contribuţia, în limita posibilităţilor evident, la educaţia elevilor şi studenţilor ce provin din familii originare din fostele comune grănicereşti, prin intermediul burselor acordate acestora.
Faptul că UCGN a solicitat să îi fie retrocedate o seri de imobile care au aparţinut foste Asociaţii Grănicereşti, dar şi din cauză că anumite obiective deja retrocedate stau ca un spin în ochii unor interesaţi fiindcă nu pot pune mâna cu lejeritate pe acestea, au dus la presiuni tot mai mari. Momentul oportun de a avea cale liberă şi de a jongla cu bunurile Uniunii a apărut în momentul în care trebuia aleasă noua garnitură de conducere. Dacă până acum la cârma UCGN a fost inginerul Mihai Mureşan, care este totodată şi şeful Ocolului Silvic Someş-Tisa, având drept sprijin pe juristul Pompei Raus (fost preşedinte al Judecătoriei Năsăud), acum noul preşedinte al Uniunii este primarul comunei Salva (totodată reprezentat al acestei localităţi), Gheorghe Onul. Deşi discutăm de preşedinţia unei asociaţii non-guvernamentale şi apolitice, în speţa dată interesele cam bat cap în cap – adică şi preşedinte şi primar. În calitate de preşedinte al UCGN trebuie, teoretic, să aperi interesele asociaţiei pe care o conduci, în schimb în calitate de primar eşti nevoit să aperi interesele comunităţii de care ai fost ales în funcţie. Or, cele două funcţii sunt în totală contradicţie, fiindcă nu poţi să stai simultan şi de o parte a baricadei şi de cealaltă în anumite momente.
Acuzaţii de presiuni politice
Jurnalista Florica Dura a obţinut doar 13 voturi din cele 38 exprimate, însă conform declaraţiilor acesteia date Gazetei de Bistriţa, lucrurile nu sunt tocmai clare. Florica Dura este hotărâtă să conteste votul, întrucât, spune ea, s-a votat la comandă. Ba mai mult decât atât, dintre membrii de drept au fost câţiva lipsă, iar cei care le-au ţinut locul şi au făcut act de prezenţă nu ar fi avut voie să îşi exprime votul în Adunarea Generală a UCGN. Totodată, conform Ziarul BN, „potrivit mai multor delegaţi, asupra unor primari şi nu numai s-au făcut presiuni şi a fost utilizat şantajul politic, pentru ca primarul de Salva, Gheorghe Onul, membru PSD, să totalizeze un număr confortabil de voturi, astfel încât interesele Uniunii Comunelor Grănicereşti să fie aservite partidului aflat la guvernare, respectiv PSD”.
Ceea ce s-a întâmplat acolo este întărit şi de luarea de cuvânt în plenul Adunării Generale a UCGN, de către primarul din Runcu Salvei, Anchidim Pavelea (membru PDL), care printre altele a afirmat şi el în mod deschis că presiunile au fost făcute din partea PSD, fără însă a nominaliza pe cineva anume.
„După părerea mea, un primar are foarte multă activitate la primărie. Nu poate să facă faţă şi la Comunele Grănicereşti şi la primărie. Asta este părerea mea personală în calitate de primar al unei comunităţi mici. Eu aş fi vrut să candideze o persoană care a lucrat la Uniunea Comunelor Grănicereşti, şi mă refer la domnul Dumitru Mureşan, dar s-au făcut presiuni asupra lui să nu îşi depună candidatura, întrucât ei sunt partidul de guvernământ şi trebuie să aibă om politic pus la această conducere. În anii trecuţi, când eram noi la guvernare nu s-a pus problema să ne punem noi PDL-ul om la conducere. A fost ales domnul Mihai Mureşan (n. r. – care deţine şi funcţia de consilier judeţean din partea PSD) şi a fost foarte bine. (…) Astăzi am fost ameninţat ca să nu vorbesc, fiindcă voi fi pus la punct”, a spus primarul Anchidim Pavelea în plenul Adunării Generale în momentul depunerii candidaturilor.