Acuzat că strică mulţi bani pe florile din sensuri, Creţu dă replica

Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, ţine morţiş ca oraşul pe care îl conduce să fie unul cât mai verde. El a dat dispoziţie angajaţilor de la sere să planteze pe raza oraşului peste 100.000 de fire din cele mai frumoase flori şi să le îngrijească cum ştiu ei mai bine.
Sensurile giratorii se numără printre locaţiile unde au fost sădite cele mai multe flori, de la petunii şi până la salvii.

Bistriţenii sunt încântaţi de felul în care arată oraşul, însă există şi voci care spun că municipalitatea cheltuieşte prea mulţi bani pentru acest lucru şi că schimbă florile la câteva zile, chiar dacă nu sunt ofilite.
Un exemplu în acest sens a fost dat de o bistriţeancă pe site-ul www.domnuleprimar.ro. Femeia s-a plâns edilului că în sensul giratoriu de la Poşta Veche florile sunt schimbate săptămânal, chiar dacă sunt în stare bună, şi că nu înţelege de ce angajatele de la sere sunt puse la muncă inutil.
Primarul neagă cele spuse de bistriţeancă în sesizare şi, în plus, vine cu explicaţii plauzibile pentru a o lămuri că lucrurile nu stau aşa cum crede ea. Creţu nu ratează nici ocazia de a-i „critica” pe cei care rup sau calcă florile de pe raza municipiului, fie ei câini sau oameni.

Supărată foc pe primar

La fel ca în fiecare an, vremea caldă i-a scos pe angajaţii Primăriei Bistriţa la muncă pe străzi. Printre activităţile zilnice pe care aceştia le întreprind se numără toaletarea copacilor, tunsul ierbii şi udatul celor peste 100.000 de fire de flori plantate pe spaţiile verzi şi sensurile giratorii din oraş (n . r. – petunii, panseluţe, salvii, trandafiri, etc.).
Dacă unii bistriţeni sunt mulţumiţi că oraşul arată bine, alţii sunt de părere că se cheltuieşte prea mult pentru asta. O bistriţeancă i-a cerut primarului Ovidiu Creţu, prin intermediul site-ului www.domnuleprimar.ro, explicaţii vis-a-vis de faptul că în sensul de la Poşta Veche se schimbă prea des florile.
„Sunt sigură ca nu sunt singura persoană din oraşul Bistriţa care a observat ce se întâmplă cu sensurile giratorii. Mi se pare că se cheltuie prea mulţi bani. Nu înţeleg de ce trebuie schimbate florile din sensuri o dată pe săptămână? De exemplu în sensul de la Poşta Veche acum trei săptămâni erau floricele mov, apoi au fost schimbate cu unele roşii iar acum sunt alte flori! Ţin să precizez că nici primele flori şi nici celelalte nu erau ofilite sau să aibă altceva. Aşa că nu înţeleg de ce se face cheltuiala respectivă cu florile şi le puneţi pe doamne să muncească degeaba! Sensul arată foarte bine cu floricelele mov! După părerea mea sunt cheltuieli făcute degeaba”, spune femeia.

Creţu răspunde acuzaţiilor

Creţu nu se lasă mai prejos şi îi dă femeii replica, explicându-i că în niciun caz lucrurile nu stau aşa cum sunt descrise şi că marea majoritate a locuitorilor oraşului apreciază preocuparea primăriei pentru aspectul spaţiilor verzi şi a rondourilor.
„Este un fapt cunoscut că în spaţiile verzi urbane din zonele cu clima temperat-continentală, plantele bienale se plantează toamna, iar cele anuale primăvara. Acele «floricele mov» erau bienale şi au fost plantate în luna octombrie 2010. Ele şi-au terminat faza de înflorire în cursul lunii mai a acestui an şi au fost schimbate cu plante anuale, care vor rămâne înflorite până la primele brume din toamna următoare. În niciun caz nu se schimbă în fiecare săptămână! În «sensul de la Poşta Veche» nu sunt flori ci trandafiri plantaţi încă din 2009, iar pe insulele de dirijare a traficului au fost plantate plante anuale (Begonia sempervirens) care, din păcate, doar în acest caz particular, au fost afectate la circa 10 zile după plantare de un fenomen meteorologic extrem (despre care toată lumea a vorbit în acele zile), respectiv temperaturi nocturne de -2C. Prin urmare «floricelele roşii» din acea intersecţie nu au rezistat şi au fost înlocuite. În caz contrar, probabil ne-aţi fi reproşat că nu ne interesează aspectul oraşului”, explică primarul.
Edilul mai spune că într-adevăr există situaţii când trebuie înlocuite plantele, „ele fiind distruse în majoritatea cazurilor de oameni cu şi fără maşini sau de câini fără stăpân şi foarte rar de fenomene meteo”.
Cât despre bugetul alocat achiziţionării florilor, purtătorul de cuvânt al Primăriei Bistriţa, Mihai Ruşti, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa că acesta nu poate fi stabilit cu exactitate.
„O parte dintre florile pe care le plantăm provin din serele noastre, iar restul le cumpărăm de la diverşi producători. Plantele sunt achiziţionate din bugetul Direcţiei de Servicii Publice, secţiunea Spaţii Verzi. Dacă în 2010, pentru spaţiile verzi a fost alocată suma de 2,3 milioane de lei, în 2011, bugetul este de doar 1 milion de lei”, a precizat Ruşti.

Bistriţa, oraş verde

În speranţa că bistriţenii vor respira un aer cât mai curat, primarul Ovidiu Creţu a pus la cale fel şi fel de demersuri în acest sens. Unul dintre ele este concursul „Bistriţa – oraş verde, Bistriţa – oraş curat”, în cadrul căruia sunt premiaţi cei mai gospodari locuitori ai oraşului.
Scopul acestui concurs, care se desfăşoară în fiecare an pe parcursul mai multor luni, este de a încuraja şi răsplăti eforturile pe care le fac cei care, prin modul în care şi-au îngrijit grădinile din jurul caselor, spaţiile verzi care înconjură blocurile sau şi-au transformat balcoanele în adevărate grădini suspendate au, cu adevărat, motive de mândrie.
Conform regulamentului, sunt premiaţi ocupanţii locurilor I, II şi III ai celor trei secţiuni: „Cea mai frumoasă grădină cu flori aferentă caselor de locuit”; „Cea mai frumoasă grădină cu flori aferentă blocurilor de locuit” şi „Cel mai frumos balcon cu flori”. Nota finală pentru fiecare participant este compusă în proporţie de 75 la sută din nota acordată de fiecare membru al comisiei, desemnată de către Consiliul Local, şi în proporţie de 25 la sută de “nota cetăţeanului”, calculată în baza numărului de voturi online pe care le-au primit participanţii pe site-ul primăriei. Cei clasaţi pe locul I câştigă drept premiu suma de 500 de lei, cei de pe locul II 250 de lei şi cei de pe locul III 150 de lei.
Deoarece la ora actuală bistriţenii beneficiază de doar 15,98 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, edilul a iniţiat un proiect prin intermediul căruia suprafaţa să crească la 20 de metri pătraţi, intitulat „Reabilitare şi extindere 13,5 ha spaţii verzi publice în zona Independenţei Sud şi Nord”, pe care l-a depus la Administraţia Fondului pentru Mediu în vederea obţinerii finanţării europene.
Demersul are ca scop reabilitarea şi modernizarea unei suprafeţe verzi de 8,5 hectare, extinderea spaţiilor verzi amenajate în zona Independenţei Nord şi Sud cu cinci hectare, reabilitarea a şapte locuri de joacă pentru copii, precum şi crearea a încă două. Astfel, odată ce proiectul va fi semnat şi vor demara lucrările, dorinţa edilului se va împlini.
În 2009, Primăria Bistriţa a câştigat Premiul „Primăria Verde”, o răsplată pentru grija acordată spaţiilor verzi atât de autorităţi, cât şi de cetăţeni.

Iulia Bartha