Proiectul care vizează construirea unei microhidrocentrale pe malul drept al râului Someş în oraşul Năsăud este plin de mari semne de întrebare. Iţele afacerii sunt foarte încurcate fiindcă în fond se discută de foarte mulţi bani care ar curge de pe urma acestei investiţii profitabile.
Până acum Gazeta de Bistriţa a scos la lumină o serie de aspecte care nu sunt tocmai în regulă în ceea ce priveşte proiectul ce aparţine SC Acord Impex SRL – firma care i-a aparţinut actualului primar al oraşului Năsăud, Mircea Romocea – începând de la schimbul de terenuri, avizul primit de la Apele Române şi până la concesionarea pragului de fund. Recent, publicaţia noastră a descoperit că acordul de mediu primit de Acord Impex SRL în 2009 nu mai este valabil în situaţia dată, fiindcă vorbim de soluţii tehnice diferite.
Până în 2009, firmele care doreau să investească în domeniul hidroenergetic, respectiv să construiască microhidrocentrale pe cursurile de apă, erau obligate să reînnoiască acordul de mediu o dată la doi ani în cazul în care investiţia nu era demarată. Din 2009 încoace, nu a mai fost cazul ca investitorii să bată la uşa agenţiilor de mediu întrucât odată obţinut acordul de mediu, acesta are valabilitate pe durată nedeterminată. Evident însă, cu respectarea condiţiilor impuse prin actul de reglementare.
Acordul de mediu obţinut în 2009
În ceea ce priveşte SC Acord Impex SRL, potrivit acordului de mediu obţinut în 2009 de la Agenţia de Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, lucrurile par să nu mai fie în regulă. Afirmaţia are la bază condiţiile impuse în documentul de reglementare emis de APM BN, de unde reiese că proiectul depus la acea dată de SC Acord Impex SRL viza ca investiţia să se deruleze pe ambele maluri ale Someşului, inclusiv în zona fostei uzine electrice a Năsăudului, ce se află pe terenul ce aparţine Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene.
„Realizarea acestui proiect se va face cu respectarea următoarelor condiţii:
- (…) Priza se va realiza în zona fostei prize de apă (neutilizabilă în prezent, fiind în stare avansată de degradare) utilizată pentru moară până la naţionalizare şi apoi la microhidrocentrală (N.R. – este vorba de clădirea în care a funcţionat fost uzină electrică a oraşului Năsăud, ce aparţine, ca de altfel şi terenul pe care este situată, Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene).
Amenajarea hidroenergetică este de tip derivaţie pe un sector de cca. 1,00 km, cu o cădere brută totală de 5 m şi este formată din:
– CAPTARE, care prevede realizarea unei prize de fund tiroleze, cu prag deversant de mică înălţime (<2m), iar platforma betonată ce fixează priza de captare stabilizează malurile versanţilor supuşi eroziunii naturale ale torenţilor (….)
– ADUCŢIUNE (2 conducte subpresiune, din PAFSIN), cu lungimea L=364 m pe MAL DREPT şi L= 383 m pe MALUL STÂNG, în dispoziţie îngropată şi semiîngropată faţă de teren, respectiv înglobată în beton pe zonele albiei minore a râului Someşul Mare (în soluţia constructivă nu se obturează valea);
– CENTRALA, construcţie supraterană cu infrastructură de beton armat monolit şi închideri de zidărie (cărămidă), canale de fugă deschise, cu pereţi de beton, (…).
– 2. Amplasamentul este situat în albia minoră şi pe MALURILE râului Someşul Mare, în SITUL NATURA 2000 SCI (Sit de Importanţă Comunitară) Someşul Mare Superior, instituit ca arie protejată (conform Ordinului MMDD nr. 1964/2008) pentru 4 specii de peşti: (…)”, stă scris în acordul de mediu obţinut de SC Acord Impex SRL în 2009.
În avizul Apelor Române, situaţia e diferită
În schimb datele problemei nu sunt similare în avizul de mediu modificator nr. 256 din 26.08.2013 obţinut de Acord Impex SRL.
Astfel, în documentaţia respectivă se precizează:
– „CAPTARE – corelată cu PRAGUL DE FUND EXISTENT (n. r. – cascada) pe r. Someşul Mare în intravilanul oraşului Năsăud, a căror culei pe ambele maluri se vor înălţa până la cota 328mdM,
– – prag de retenţie cu cota 327mdM, prevăzut cu deversor de tip rabatabil, amplasat pe fundaţiile existente, compus din două elemente despărţite de un pinten de beton (…..)
– ADUCŢIUNE – CANAL DESCHIS cu pereţi din beton şi secţiune dreptunghiulară cu lungime de 96,2 m, lăţime de 12 m, h min,=3,3 m. La 80 m de la intrarea apei în canal sunt amplasate două stavile (…), iar în amonte de acestea cu 5 m este amplasat un gol de preaplin (…).
– CENTRALA – amplasată la cota 323,4 mdM, pe MALUL DREPT al r. Someşul Mare, cu o cădere brută de 3,6 m (…)”, stă precizat în documentul emis de Apele Române – Administraţia Bazinală Someş-Tisa, în august 2013.
Sprijin la greu din partea primarului
Reamintim cititorilor noştri că toate demersurile întreprinse de SC Acord Impex SRL nu ar fi fost uşoare fără sprijinul puternic al primarului oraşului Năsăud, Mircea Romocea, care de altfel a deţinut până să fie ales în funcţie această firmă pe care a vândut-o unei rude al amicului său Ionel Horj.
Astfel, în FEBRUARIE 2013, aprobarea Consiliului Local Năsăud pentru un schimb de terenuri între primărie şi ruda prietenului său Horj, Ioan Rus – cel care deţine în prezent SC Acord Impex SRL. Este vorba de HCL nr. 25 din 28.02.2013. Mai precis, Rus deţinea o suprafaţă de teren de 1.554 metri pătraţi exact în zona în care primarul se laudă că vrea să facă parcul de agrement, iar prin hotărârea de consiliu a primit o suprafaţă de 2.200 m.p.
Terenul de 2.200 m.p. îi foloseşte lui Rus construirii microhidrocentralei.
În APRILIE 2013, Romocea promovează în Consiliul Local HCL nr.51/25.04.2013 prin care barajul (pragul de fund) este înscris în domeniul public al oraşului Năsăud.
În MAI 2013, Primăria Năsăud obţine o hotărâre de guvern – HG 314/29.05.2013 -, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 343/11.VI.2013, care vine să completeze o hotărâre mai veche din 2002, – nr. 905/2002 – privind atestarea domeniului public al judeţului Bistriţa-Năsăud, precum şi a municipiului, oraşelor şi comunelor din judeţul Bistriţa-Năsăud, unde Anexa nr. 4 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al oraşului Năsăud” este completată cu încă un bun: Barajul pentru acumularea apei pe râul Someşul Mare (prag de fund).
Pe 27 IUNIE 2013, legislativul local mai aprobă un proiect de hotărâre iniţiat de Romocea, denumit imobil construcţie „Baraj pentru acumularea apei (prag de fund)” în suprafaţa de 399 mp., situat pe malul drept al râului Someşul Mare în vederea realizării unei microhidrocentrale (MHC) şi totodată concesionarea barajului.
Pentru realizarea acestui MHC, Rus a primit, prin intermediul SC Acord Impex SRL, certificatul de urbanism – nr. 48 din 17.06.2013 – cu ZECE ZILE înainte de promovarea hotărârii de consiliu local.
În 26 AUGUST 2013, SC Acord Impex SRL obţine avizul modificator nr. 256 din 26.08.2013, eliberat de Apele Române – Administraţia Bazinală Someş-Tisa.
Cu dedicaţie
În hotărârea aprobată în luna iunie cu privire la concesionarea barajului, în text nu se precizează şi cine va fi concesionarul. Existau doar doi potenţiali investitori – SC Acord Impex SRL şi Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene, care deţine un certificat de urbanism în acest sens. Pentru UCGN lucrurile s-au cam oprit în acest punct fiindcă i s-au băgat beţe în roţi cu nemiluita.
Odată ce Mircea Romocea a obţinut aprobarea consilierilor locali, ca să păstreze aparenta legalitate, acesta lansează anunţul public pentru concesionarea pragului de fund de pe Someş, Cum la primele două strigări nu se prezintă mai mulţi ofertanţi, doar SC Acord Impex SRL, se trece la negociere directă.
Conform contractului încheiat între Primăria Năsăud şi SC Acord Impex SRL, redevenţa anuală pe care firma trebuie să o plătească administraţiei locale este una „FABULOASĂ” – 456 EURO/AN, respectiv 38 EURO/ LUNĂ. Adică vorbim mai precis de vreo 2.000 de lei anual, pe care SC Acord Impex SRL îi va plăti Primăriei Năsăud pentru concesiunea pragului de fund de pe Someş.
Parcurgând textul caietului cu pricina se poate constata că este cu „DEDICAŢIE”.
Suma pe care Acord Impex SRL o plăteşte sub formă de redevenţă administraţiei locale este suma minimă de la care ar fi trebuit pornită licitaţia pentru concesionarea pragului de fund, cum însă în final a avut loc o negociere directă aceasta nu a mai crescut.
Partea cu „dedicaţia” reiese însă din capitolul VII „Obligaţiile privind protecţia mediului” din caietul de sarcini întocmit de Primăria Năsăud, unde este stipulată O CONDIŢIE DE BAZĂ. Mai precis, cel care ar fi dorit să concesioneze pragul de fund, trebuia să prezinte AVIZUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR, emis de către Apele Române – ABAST. Or, la momentul respectiv cine avea deja un aviz de gospodărire a apelor emis de ABAST? Doar SC ACORD IMPEX SRL! În acest punct putem discuta despre încălcarea art. 13 din OUG 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune, articol în care sunt precizate principiile şi regulile generale pentru atribuirea unor astfel de contracte – transparenţa, TRATAMENTUL EGAL, proporţionalitatea, NEDISCRIMINAREA, LIBERA CONCURENŢĂ.
Mai mult decât atât, în capitolul VIII din acelaşi caiet de sarcini se spune că „pentru bunul care face obiectul prezentului caiet de sarcini nu se impun condiţii speciale, acesta nu se află în interiorul unei arii protejate (…)”.
Cu toate acestea, porţiunea cu pricina face parte din SIT NATURA 2000 şi vorbim mai precis de zona Văii Ilvelor – Someşul Mare până la confluenţa acestuia cu pârâul Valea Caselor din Năsăud. Or, pragul de fund se află situat aproape de limita oraşului Năsăud spre comuna Rebrişoara, deci în interiorul sitului.
