La începutul acestei luni, șeful DNA, procurorul sălăjean Crin Bologa, a prezentat bilanțul instituției pe anul trecut. În anul 2022, DNA a înregistrat cel mai mare număr de cauze cu soluții de trimitere în judecată (prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției) de când a fost înființată. În același timp, anul trecut judecătorii au dispus restituirea a mai multor dosare pentru refacerea cercetării. LA DNA Cluj, cel mai important caz trimis în judecată a fost cel al fostului șef al IPJ Cluj, Mircea Rus, trimis în judecată pentru corupție.
Direcția Națională Anticorupție și-a prezentat la începutul acestei luni bilanțul pe anul trecut. Potrivit datelor, DNA a înregistrat cel mai mare număr de cauze cu soluții de trimitere în judecată (prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției) de când a fost înființată.
Cele mai multe dosare – 404 – cu soluții de trimitere în judecată (190 de rechizitorii și 214 acorduri de recunoaștere a vinovăției) de la înființarea Direcției Naționale Anticorupție.
Mai mulți inculpați trimiși în judecată – 779 de inculpați – din care 252 persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante. Cu titlu exemplificativ, au fost trimiși în judecată 11 demnitari dintre care amintim doi miniștri, patru parlamentari, un prefect, un subsecretar de stat, etc. ceea ce arată o concentrare pe dosare complexe, de corupție la nivel înalt, specifice competenței Direcției Naționale Anticorupție.
Scăderea procentului de achitări la 11% dacă nu luăm în considerare achitările dispuse ca urmare a deciziilor Curții Constituționale cu efect de dezincriminare și a celor determinate de lipsa de pericol social concret.
În cursul urmăririi penale, procurorii au dispus în anul 2022 (conform datei înscrise în Ordonanța prin care s-a aplicat măsura, în fiecare cauză) – măsuri asigurătorii în sumă de peste 461 milioane de euro (față de circa 131 milioane euro în anul 2021), cuantumul prejudiciului estimat în toate dosarele în lucru la finele anului 2022 fiind de peste 4,2 miliarde de euro (comparativ cu peste 1,6 miliarde de euro în anul 2021).
De asemenea, instanțele de judecată au pronunțat 287 hotărâri penale de condamnare față de un număr de 439 inculpați.
În același timp, numărul de inculpați achitați definitiv anul trecut, din totalul inculpaților trimiși în judecată în aceeași perioada, a crescut față de anul precedent, de la 21% în 2021 la 24% în 2022.
Dacă anii 2020 și 2021 au cunoscut câte trei soluții de restituire a dosarelor pentru completarea sau refacerea cercetărilor, numărul lor a crescut de aproape patru ori, anul 2022 fiind marcat de 11 restituiri.
Pentru anul trecut, pedepsele cu executare sunt într-un procent de 14% comparativ cu 20%, câte au fost date în 2021. În schimb, condamnările cu suspendare sunt mai vizibile în totalul pedepselor definitive pronunțate de instanțe în dosarele DNA, procentajul lor avansând de la 70% în 2021 la 75% în 2022.
Mircea Rus, șeful IPJ Cluj – jackpot -ul DNA Cluj pe anul trecut
DNA Cluj urmează să își prezinte bilanțul, însă până când se va întâmpla acest lucru vă prezentăm câteva din cazurile interesante la care au lucrat procurorii. Unele au ajuns la sertar, altele au fost trimise în justiție.
Unul dintre dosarele ”răsunătoare” trimise în judecată a fost cel al fostului șef al IPJ Cluj, Mircea Rus. Dosarul este unul sensibil mai ales pentru că unul dintre polițiștii martori în dosar s-a sinucis spre finele anului trecut. Alături de Mircea rus au fost trimiși în judecată și alți polițiști din IPJ Cluj.
Un alt dosar la care au lucrat procurorii clujeni a fost cel în care Mihaela Sidău, unul dintre managerii proiectului stațiilor de biciclete self-service, a fost trimisă în judecată pentru corupție. Judecătorilor le-a luat atât de mult să judece până când a intervenit prescripția.
Un alt dosar care, de data asta, a fost ”mazilit” până să vadă ”lumina” instanțelor a fost cel al unor defrișări masive de pădure din zona Maramureșului.
Șeful DNA Cluj, procurorul Ionuț Vasile, a avut pe masă toate dovezile necesare pentru a trimite în judecată un dosar în care o pădure de peste 100 de hectare a fost tăiată ilegal și vândută la Schweighofer. În plângerile făcute de partea vătămată, Crin Gălățeanu, au fost indicate probe care arătau cum de la pădurari până la șefii Gărzii Forestiere Cluj, nimeni nu a auzit drujbele și huruitul camioanelor care au scos sute de vagoane de lemne din pădurile din aria Ocolului Silvic Borșa. În lista celor acuzați s-au regăsit nume grele din Direcția Silvică Maramureș, șeful Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Ștețco sau fostul ministru al Mediului, Ioan Deneș. Șeful DNA Cluj, procurorul Ionuț Vasile, a decis ca o parte din cercetare, cea privitoare la pădurarii care au dat o mână de ajutor hoților de lemne, să fie disjunsă către procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeul de Sus. Acuzațiile aduse împotriva șefilor din Direcția silvică Maramureș, a Gărzii Forestiere Cluj sau fostului ministru al Mediului au fost ”tocate mărunt” și clasate.
Tot anul acesta, un alt dosar răsunător al DNA Cluj, numit în presă ”Țeapa Tower”, s-a finalizat cu achitări date de judecătorii clujeni. Mihai Chezan, acuzat de aproximativ 100 de clujeni de înșelăciuni imobiliare, a fost achitat.
Cine conduce DNA
Șeful Direcției Naționale Anticorupție, Crin Bologa, a fost consacrat dictonul ”Bună dimineața, vodka taie greața!”. După ce absolvit Facultatea de Drept din cadrul UBB, în 1995 și-a început cariera de procuror. A finalizat două mandate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj (2013-2016 și 2016-2019) și din 2020 a devenit șeful DNA.
Până să ajungă în această funcție, Bologa a poposit și pe conducerea DNA Cluj.
În 2018, Bologa declara pentru ziarul Adevărul că cel mai greu caz pe care l-a instrumentat vreodată a fost o crimă petrecută în 2003, culmea, de numele său, fiind legat şi un alt dosar de omor, singurul cu autor necunoscut aflat în evidenţele Parchetului Sălaj, în care autorul nu a fost nici până astăzi prins.
El a fost acuzat în presă că a îngropat un dosar al afaceristului Arpad Zoltan Paszkany, în urma unor suspiciuni privind documente falsificate şi în urma unor alte scandaluri cu fosta procuroare DNA, Elena Botezan.
