Plenul Senatului a stabilit că accesul la date personale se face numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului.
Propunerea legislativă, agreată la Cotroceni în luna mai de liderii partidelor politice parlamentare, este semnată de senatorii Vasile Blaga (PNL) şi Gabriel Oprea (UNPR) şi deputaţii Daniel Constantin (ALDE), Alina Gorghiu (PNL), Kelemen Hunor (UDMR), Varujan Pambuccian – (minorităţi) şi Victor Ponta (PSD).
„La solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal”, se arată în propunerea legislativă.
De asemenea, cererile, respectiv răspunsurile, dacă sunt transmise în format electronic, trebuie să aibă semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.
„Instanţele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării sau, după caz, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive”, mai stipulează propunerea legislativă.
De asemenea, proiectul prevede că datele de trafic referitoare la abonaţi şi la utilizatori, prelucrate şi stocate de furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului, trebuie să fie şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de 3 ani de la data efectuării comunicării, cu excepţia câtorva situaţii.
Senatul, care a aprobat actul normativ cu 91 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 5 abţineri, a fost prima Cameră sesizată, proiectul urmând să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional.
