Abuzuri crase ale municipalităţii bistriţene! Creţu ţine cu dinţii de un imobil de pe str. Zimbrului şi nu vrea să-l retrocedeze proprietarilor de drept

O femeie din comuna Rodna, Maria Boldiş, în vârstă de 80 de ani, se luptă de 15 ani cu Primăria Bistriţa pentru a intra în posesia a două imobile, de fapt o casă şi teren aferent de 990 mp.plus încă un teren de 302 m.p., situate pe strada Zimbrului, în care astăzi funcţionează o grădiniţă. Deşi femeia alături de alte încă câteva rude au demonstrat cu acte şi extrase de carte funciară că sunt moştenitorii legali ai foştilor proprietari, primarul Ovidiu Creţu, în stilu-i caracteristic, ţine cu dinţii de cele două terenuri şi clădirea respectivă. Adevărul este că valoarea imobilelor nu este de ici de acolo, întrucât acestea au fost evaluate, încă de când era primar al Bistriţei Vasile Moldovan, la 3 miliarde de lei.

Practic, primarul le recunoaşte calitatea de moştenitori, drept dovadă fiind faptul că i-a „îndreptat” pe aceştia să solicite ANRP-ului despăgubiri. Agenţia statului răspunde clar şi succint, ÎN DOUĂ RÂNDURI, că atât timp cât bunul EXISTĂ, el trebuie retrocedat în NATURĂ. Ovidiu Creţu însă, nu cedează. Concluzia este una singură: Rea-credinţă şi mai ales abuz în funcţie în dauna intereselor persoanelor!

Cazul este unul halucinant în condiţiile în care Maria Boldiş se luptă practic cu morile de vânt. Nimeni din Primăria Bistriţa, şi mai ales primarul Ovidiu Creţu, nu îi respectă măcar acum femeii şi rudelor sale dreptul de proprietate, edilul arătând astfel un dispreţ cras faţă de lege.

Asta în timp ce, alte imobile din Bistriţa, dar şi din ţară, în care au funcţionat instituţii ale statului, au fost retrocedate fără prea multe comentarii. Un exemplu elocvent este fostul sediu al Inspectoratului Şcolar Bistriţa-Năsăud, care se află taman peste drum de casa şi terenul revendicate de Maria Boldiş şi rudele sale. De asemenea, a fost retocedat şi clădirea în care funcţionează Colegiul naţional Liviu Rebreanu, către Biserica Evanghelică. Şi exemplele pot continua.

Respingeri încă de pe vremea lui Moldovan

Imobilele revendicate de Maria Boldiş au fost luate cu japca de statul comunist, în 1950, de la PfaundlerOttmar şi soţia acestuia Graf Katalin Matild, fără a li se acorda acestora vreun bănuţ drept despăgubire.

PfaundlerOttmar şi Pfaundler (născută Graf) Katalin Matild (ambii născuţi în secolul XIX) au avut un fiu – Pfaundler Arnold Ottmar. Din căsătoria acestuia din urmă cu Susana au rezultat 5 copii, cei care astăzi revendică Zimbrului, printre care şi Maria Boldiş.

Li s-a recunoscut doar jumătate din dreptul de proprietate, după BUNIC!Lipsea certificatul de deces al bunicii

În anul 2002, Maria Boldiş, în numele ei şi a rudelor sale, a notificat Primăria Bistriţa cu privire la restituirea în natură a imobilului construcţie şi teren situat pe strada Zimbrului nr. 19,însă doi ani mai târziu municipalitatea bistriţeană, la cârma căreia se afla Vasile Moldovan, le respinge cererea. Se acceptă însă acordarea de despăgubiri, dar numai pentru jumătate de proprietate, adică doar pentru partea după PfaundlerOttmar, al cărui certificat de deces a fost depus la dosar. Deşi Pfaundler Katalin Matilda fost soţia lui PfaundlerOttmar, municipalitatea nu a recunoscut acest fapt fără vreun document la dosar. Şi asta deoarece într-o sentinţă civilă din 2003, instanţa nu amintise şi de Katalin Matild, ci doar de Ottmar.

Asta cu toate cu toate că atât Maria Boldiş, cât şi rudele sale, erau moştenitoarele lui Pfaundler Arnold Ottmar, fiul lui PfaundlerOttmar, calităţi recunoscute de instanţă în acelaşi an 2003. Primăria a ţinut cont însă de bunici şi nu de tatăl moştenitorilor.

Cum Maria Boldiş nu a găsit nicăieri certificatul de deces şi nici nu ştia data exactă a morţii bunicii sale, în 2006, a fost nevoită să ceară instanţei să se pronunţe asupra acestui lucru. Noaptea minţii, timp de 2 ani, Katalin MatildPfaundler a fost declarată dispărută, deşi femeia se născuse în 1879, deci acest lucru se întâmpla la 125 de ani de la naşterea ei.

Maria Boldiş a reuşit să obţină declararea morţii bunici sale, însă mult prea târziu pentru plângerile pe care le depusese în instanţă în care ataca actele primarului Vasile Moldovan.

Hărţuiţi între primărie şi ANRP! Între timp alte imobile au fost retrocedate fără comentarii

În anii care au urmat femeia a depus anual contestaţii peste contestaţii, însă degeaba. În 2009, pe când la conducerea Primăriei Bistriţa a ajuns Ovidiu Creţu, Maria Boldiş a depus o nouă notificare în speranţa că va găsi mai multă înţelegere la noul primar. Nici pomeneală însă! Ovidiu Creţu menţine ultima dispoziţie din 2007 a antecesorului său Vasile Moldovanşi îi expediază pe toţi la Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a li se acorda compensaţii financiare pentru imobilele naţionalizate, deşi între timp apăruse Legea 247/2005 care stipula retrocedarea bunurilor în natură către moştenitori i care au depus documentele necesare în acest sens, în termen. De altfel, toate normele legale apărute după 2005 prevăd restituirea proprietăţilor în natură dacă ele există.

Mai mult, în 2010, an în care Maria Boldiş voia să predea misiunea de recuperare a bunurilor revendicat de pe teritoriul Bistriţei unei alte rude a sale mult mai tânără, Leontin Cotu. Bărbatul face şi el demersuri către municipalitate, dar şi în instanţă însă tot fără rost.

Acestuia, primarul îi dă, în 2010, un răspuns sec, în care îşi motiva refuzul de a le restitui moştenitorilor lui Pflaunder prin faptul că la acel moment unităţile de învăţământ sunt exceptate retrocedărilor. Asta în condiţiile în care alte imobile, în care funcţionau tot unităţi de învăţământ, au fost retrocedate şi în anii anteriori, dar şi în anii următori de municipalitate, tot în baza unor sentinţe judecătoreşti prin care revendicatorilor li s-a recunoscut calitatea de moştenitori. Printre acestea se află chiar Colegiul Naţional Liviu Rebreanu, care a fost retrocedat efectiv în anul 2007 de municipalitatea bistriţeană.

În ceea ce priveşte terenul de 302 m.p., Maria Boldiş a fost de acord să îi fie dat un alt teren în compensare, însă primarul îi trimite un răspuns şi de altfel face şi un anunţ în care precizează că „Municipiul Bistriţa nu deţine bunuri şi servicii care să poată fi date în compensare în temeiul Legii nr. 10/2001, republicată cu modificările şi completările ulterioare. În situaţia în care, pe măsura aplicării Legii 10 nr. 10/2001, se vor identifica şi disponibiliza bunuri ce ar putea fi oferite în compensare, se va proceda la întocmirea listei şi afişarea acesteia la sediul primăriei municipiului Bistriţa”. Identificarea şi disponibilizarea se vor produce atunci când primarului îi vor creşte probabil alte terenuri fix în curtea casei domniei sale, am completa noi, într-un cuvânt moştenitorii unor proprietăţi care nu au intrat în posesia bunurilor revendicate pot să aştepte mult şi bine.

După 5 ani de stat pe rafturile Agenţiei, în 2014, dosarul Mariei Boldiş şi rudelor sale primeşte şi un răspuns: bunurile trebuiau să le fie restituite în NATURĂ, fiindcă acestea EXISTAU, conform Legii 368/2013.

Maria Boldiş reia demersurile după ce primeşte răspunsul ANRP, depune noi notificări către municipalitatea condusă de Ovidiu Creţu, însă cum este un război al surzilor, nimici nu se aude la nivelul primarului. Edilul nu vrea şi pace!

Anul acesta, în vară, femeia a trimis o nouă notificare Primăriei Bistriţa prin care cerea restituirea bunurilor revendicate de pe strada Zimbrului. Primarul îi răspunde însă zilele trecute în aceeaşi notă.

„Menţinerea dispoziţiei nr. 975/11.05.2007 a primarului municipiului Bistriţa (n. r. – Vasile Moldovan) şi retransmiterea dosarului către ANRP (???!!!) în vederea continuării procedurii de stabilire şi acordare a măsurilor compensatorii, în natură (???!!!) sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România pentru imobilul notificat”, este răspunsul primarului Ovidiu Creţu, remis Mariei Boldiş.

„Este vorba doar de abuz şi rea credinţă, încălcarea cu rea credinţă a dretului de proprietate. Dreptul de proprietate este consfinţit de Constituţie prin articolul 44, ori mie exact acest drept îmi este încălcat cu bună ştiinţă. De mai bine de 20 de ani încerc să-mi recuperez un drept şi tot atâta timp am fost batjocorită de instituţiile statului”, spune Maria Boldiş, care susţine că este decisă să meargă până în pânzele albe şi nu exclude efectuarea unei plângeri penale pe numele primarului Ovidiu Creţu, dar şi pe cel al consilierului juridic Dumitru Cincea- directorul Direcţiei juridice din cadrul Primăriei Bistriţa şi mai nou mâna dreaptă a edilului bistriţean.

(Va urma)