A mai trecut un Bac cu note mari

Au promovat mai mulţi

Sesiunea iunie-iulie a Bacalaureatului din 2009 a adus rezultate mai bune în judeţul Bistriţa-Năsăud. Deşi nu s-a mai luat media zece din 2006, anul acesta au promovat 74.89% dintre elevii care au fost prezenţi, faţă de 70,9% din 2008. Astfel, din cei 3.023 elevi participanţi, peste 2.260 de elevi au trecut cu bine de toate examenele. Dintre aceştia, aproximativ 61% au luat note peste opt şi 25% peste nouă. Cele mai mari note s-au obţinut la română oral, unde peste 1.000 de elevi au luat nota zece, iar promovabilitatea a fost de aproape 100%. În ceea ce priveşte disciplinele de limbi străine – oral, peste 900 de elevi au luat zece. Cele mai bune rezultate la Bacalaureatul din 2009 s-au obţinut, ca şi anii trecuţi, la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu”. Aici s-a înregistrat şi cea mai mare medie din judeţ, 9.94, iar din cei 195 de elevi înscrişi şa bacalaureat, 150 au luat note peste nouă. Pe locul doi se situează Colegiul “Andrei Mureşanu”, cu 120 de medii peste nouă.

La oral, note mult mai mari la scris

Ca în fiecare an, notele de la examenele orale ridică media candidaţilor. Şi anul acesta, majoritatea notelor au fost de nouă şi de zece. Deşi probele orale par dificile pentru unii elevi, aici se obţin note care, de multe ori, nu reflectă rezultatul muncii.

Vicepreşedintele comisiei judeţene de Bacalaureat, Gavril Câmpan, susţine că anul acesta s-a pus accentul pe comunicare, subiectele au fost mai puţine, iar cele cu text la prima vedere au reprezentat un avantaj pentru elevi. Un dezavantaj îl reprezintă, însă, probele scrise, unde peste 600 de elevi au depus contestaţii. Aceştia au fost nemulţumiţi de notele obţinute la limba română-proba scrisă sau la matematică. De asemenea, din cei 3.088 de liceeni înscrişi, doi au fost eliminaţi şi 65 nu s-au prezentat.

Sunt cazuri în care anumitor liceeni li s-a acordat o notă mai mare la limba engleză decât la română, sau au luat note mult prea mici la română scris, în schimb, la proba orală a aceleiaşi discipline au primit nota maximă. Spre exemplu, un elev de la Grupul Şcolar Forestier Bistriţa a luat zece la română oral şi 2,8 la proba scrisă de Limba şi Literatura Română, iar la celelalte materii din examen abia a scos câte un cinci. Sau,un alt elev a luat zece la engleză şi şapte la română. Dacă presupunem că profesorii au examinat corect, se poate considera că unii elevi comunică mai corect în limba engleză, franceză, germană sau italiană decât în română. Inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ BN), prof. Todea Stela, declară că este normal ca notele de la examenele orale să fie mai mari, pentru că elevilor le este mai uşor să comunice decât să scrie. „Este firesc să se obţină note mai mari la probele orale unde, în general, s-a observat că elevii comunică foarte bine. De-asemenea, eu susţin examenele orale, deoarece elevii trebuie să ştie să vorbească, atât în limba română cât şi într-o limbă modernă, România fiind o ţară europeană”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, inspectorul general Stela Todea. În acest mod, dacă şi notele de la Educaţie Fizică se iau relativ uşor, candidaţii care au obţinut rezultate minime de promovare la celelalte materii, reuşesc să acumuleze o notă finală peste aşteptările lor.

BAC-ul din 2010 va fi altfel

Aproape în fiecare an se fac modificări cu privire la Bacalaureat. Copiii sunt la mâna Miniştrilor Educaţiei, care încearcă să vină fiecare cu ceva mai bun. Soluţiile se schimbă mereu şi se încearcă găsirea altora mai bune. Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, vrea să facă noi modificări în structura Bacalaureatului. Conform declaraţiilor sale, noul proiect al examenelor de sfârşit de liceu ar putea fi constituit din trei probe scrise, dintre care una la Limba română, două probe orale, susţinute în timpul anului, şi prezentarea unui proiect. De asemenea, Andronescu doreşte să se scoată subiectele de pe Internet şi eliminarea sportului din programa de opţiuni: „Formula în care se susţine examenul de Bacalaureat este aceeaşi de 10 ani de zile. Încercăm prin noul examen de Bacalaureat să trecem pe evaluarea pe competenţe. Vor fi două probe orale la limba română şi una străină pe parcursul semestrului. În felul acesta degrevăm examenul de Bacalaureat, îl simplificăm”. În schimb, fostul ministru al Educaţiei, Mircea Miclea, consideră că Bacalaureatul ar trebui să se dea în funcţie de tipurile de licee, iar organizarea acestuia ar trebui făcută după modificarea programei şcolare, nu înainte.

Câteva judeţe au copii mai deştepţi

La nivel naţional, rata de promovare a Bacalaureatului din acest an este de aproape 80 la sută, fiind astfel puţin mai mare decât în 2008. La fel ca şi anul trecut, în unele judeţe din România aproape toţi elevii şi-au luat BAC-ul, şi majoritatea, cu medii mari. Pe primul loc este judeţul Mehedinţi, cu 98,2 la sută copii promovaţi şi cu 17 note de zece, cele mai multe din România, apoi urmează Botoşani şi Suceava, cu rata de promovabilitate peste 93 la sută. Aceste rezultate sunt suspecte în viziunea ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, care declară că se vor face verificări ale lucrărilor, prin sondaj, pentru a observa dacă elevii sunt mai pregătiţi decât în celelalte părţi ale ţării. Preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru Educaţie, Mircea Miclea, a declarat că rezultatele Bacalaureatului nu reprezintă un procent real de evaluare şi consideră că notele nu fac diferenţa între cei care au învăţat şi cei care au fost nepregătiţi: „Peste 60% dintre elevii care au promovat au luat note între 8 şi 9,99, cifre care nu sunt confirmate ştiinţific. Nu este un procent care să reflecte realitatea. Ştiinţific vorbind, notele între 8 şi 10 trebuie să fie în procent de aproximativ 15%, iar între 9 şi 10, doar 6,67%. Acest lucru înseamnă că ori subiectele au fost foarte uşoare, ori corectarea şi evaluarea au fost foarte relaxate“, precizează Mircea Miclea.
Chiar dacă evaluarea şi corectarea au fost relaxate, încă o generaţie de elevi a trecut printr-un Bacalaureat provizoriu, la care s-au tot făcut modificări şi se vor mai face, care va fi în continuare experimentat pe generaţiile viitoare. Însă, proaspeţii absolvenţi, odată ce au trecut, nu se mai gândesc la acest aspect. Au scăpat de un stres necesar, care le-a deschis porţile spre facultatea dorită.

Gabriel Oarcăs