A doua oară a fost mai rău! După rejudecarea dosarului, Ferenczi Arnold, fost manager de vânzări la Terasteel SA, a primit o pedeapsă mai mare

Ferenczi Arnold Ioan, fost manager de vânzări în cadrul Terasteel SA, acuzat de procurorii DIICOT Bistrița-Năsăud de constituire de grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, instigare la fals informatic în formă continuată și fals în înscrisuri sub semnătură privată, a fost condamnat de Tribunalul Sălaj, după rejudecarea dosarului, la 6 ani și 9 luni de închisoare cu executare și plata a peste 670.000 de euro despăgubiri. Și această sentință a fost atacată la Curtea de Apel Cluj, atât de procurori, cât și de Ferenczi, dar și de compania bistrițeană.

În prima etapă a dosarului, Ferenczi Arnold Ioan a fost condamnat de Tribunalul Sălaj la 6 ani de închisoare, instanța considerând la bistrițeanul și-a recunoscut faptele. Numai că, a fost doar o recunoaștere parțială și nu totală, astfel că nu putea fi judecat potrivit procedurii simplificate. Acesta este motivul pentru care, în apel, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au trimis dosarul spre rejudecare, la Tribunalul Sălaj, conform cererii procurorilor DIICOT. Tot atunci, în cazul în care nu s-ar fi admis rejudecarea, procurorii au cerut majorarea pedepsei finale la circa 9 ani de închisoare. Sentința Curții de Apel Cluj a fost pronunțată în martie anul acesta, iar o lună mai târziu a avut loc primul termen în rejudecare la Tribunalul Sălaj, care în luna iulie a pronunțat sentința.

A conceput şi iniţiat activitatea infracţională

De data acesta Ferenczi a fost condamnat la 6 ani și 9 luni de închisoare, dar doar pentru că și-a recunoscut faptele în totalitate. În plus el trebuie să plătească firmei pe care a prejudiciat-o 671.835,632 euro sau echivalentul în lei al acestei sume, calculat la cursul BNR din ziua plăţii, cu titlu de despăgubiri, dar și 150.000 lei cheltuieli de judecată.

“Instanţa de judecată constată că vinovăţia inculpatului este dovedită fără dubiu, în cauză fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, instigare la fals informatic în formă continuată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, astfel cum au fost ele descrise anterior, sens în care urmează să pronunţe o soluţie de condamnare a inculpatului pentru comiterea acestor infracţiuni.

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valorile ocrotite, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Raportat la aceste criterii, instanţa apreciază că faptele inculpatului prezintă un pericol social ridicat, având în vedere că infracţiunile au fost comise pe o perioadă lungă de timp şi ele sunt interdependente, că inculpatul a fost cel care a conceput şi iniţiat activitatea infracţională, atrăgând ulterior şi alte persoane în această activitate pentru a-şi asigura reuşita şi persistenţa în timp în derularea ei fără a fi descoperită, folosinu-se de poziţia de autoritate pe care o avea în raport cu ceilalţi participanţi, care îi erau subordonaţi în ierahia din cadrul societăţii, a pus la cale un plan bine elaborat şi complex de acţiune, a coordonat întreaga activitate infracţională, iar faptele comise au produse consecinţe patrimoniale şi nu numai însemnate, beneficiul patrimonial obţinut din derularea activtăţii infracţionale fiind în cea mai mare parte însuşit de inculpat.

 Referitor la circumstanţele personale privitoare la persoana şi conduita inculpatului, instanţa reţine că acesta este în vârstă de 35 ani, are studii superioare, având astfel un nivel riicat de pregătire, care de altfel i-a şi permis conceperea mecanismului infracţional. Din raportul de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune Bistrița – Năsăud, rezultă că acesta este divorţat, dar în prezent a reluat relaţia cu fosta soţie cu care locuieşte împreună, desfăşoară activitate ca şi tâmplar în propriul atelier, apreciindu-se că din conduita sa rezultă că a înţeles gravitatea faptelor pe care le regretă, astfel că nu se poate reţine un risc ridicat de comitere de alte infracţiuni.

Potrivit fişei de cazier judiciar, inculpatul nu are antecedente penale şi nici nu este cercetat în alt dosar penal, aflându-se aşadar la prima pătrundere în câmpul infracţional.

Pe parcursul procesului penal, inculpatul a avut o conduită cooperantă şi sinceră, contribuind în mod real şi semnificativ la aflarea adevărului prin declaraţiile detaliate date asupra faptelor. Din datele dosarului rezultă că parţial prejudiciul produs a fost acoperit de către inculpat, acesta depunând în conturile Terasteel S.A. Sărățel suma totală de 295.381 euro. (…)

Pornind de la cele expuse anterior, în ceea ce priveşte cuantumul pedepsei închisorii, instanţa apreciază, aşa cum a arătat deja că, raportat la circumstanţele reale ale faptelor, circumstanţele personale ale inculpatului şi limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru infracţiunea săvârşită, reduse astfel cum s-a arătat anterior, se impune aplicarea unor pedepse orientate peste mediu, spre maximul special pentru fiecare dintre infracţiunile pentru care se dispune condamnarea, apreciindu-se că în acest mod se vor realiza scopurile prevăzute de lege, pedepsele aplicate fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar şi un mijloc de reeducare şi de prevenţie eficient”, și-a motivat decizia Tribunalul Sălaj.

Sentința nu este definitivă și a fost atacată la Curtea de Apel Cluj, atât de către inculpat, cât și de DIICOT BN și Terasteel SA.

Comenzi frauduloase

Procurorii au arătat în rechizitoriu că, Ferenczi Arnold Ioan s-a folosit de poziția sa de manager vânzări în cadrul Terasteel SA, de relațiile construite de-a lungul timpului cu partenerii externi, în special din Ungaria, pe care le coordona integral, fiind favorizat de faptul că acesta vorbea limba maghiară iar restul angajaților cu funcții de conducere din cadrul Terasteel SA nu cunoșteau această limbă, de informațiile obținute cu ocazia exercitării atribuțiilor de serviciu, care l-au ajutat să o atragă în activitate infracțională și pe F. I., care administra societăți cu sediul în Cluj-Napoca, având ca principal obiect de activitate tocmai vânzarea panourilor termoizolante precum și de relațiile profesionale avute cu alți angajați ai Terasteel SA, cum ar fi coordonatorul operațiunilor de transport de mărfuri, numitul P. R. și mai multe persoane care i se subordonau ierarhic, respectiv angajați din cadrul compartimentului back-office vânzări și reprezentanți vânzări.

Potrivit anchetatorilor, Ferenczi prelua specificațiile produselor de la acel client, fără a se respecta procedura normală de lansare a comenzii și confirmarea acesteia; cu ajutorul angajaților back-office se identifica un client însemnat al Terasteel care avea o linie de credit care nu impunea efectuarea plății mărfii.

În numele clientul identificat și fără cunoștința și acordul acestuia, Ferenczi lansa în fals o comandă și angajatul back-office o implementa în sistemul informatic de gestiune SAP. Comanda astfel lansată era confirmată în fals, în numele și fără acordul societății care figura cu această calitate, fie de angajatul back-office fie de Ferenczi .

În total, au fost lansate 175 de comenzi frauduloase în numele a 6 firme din Ungaria al uneia din Cehia. Mărfurile livrate la negru au ajuns la 6 firme din Ungaria, una din Turcia, una din Livezile, una din Florești – Cluj (al cărui administrator, conform procurorilor, a aderat la grupul infracțional inițiat de Ferencz) și la una din București.

Tot pentru a evita descoperirea mecanismelor frauduloase, Ferenczi a asigurat efectuarea mai multor depuneri în numerar în conturile Terasteel SA Sărățel a unor sume de bani, ca fiind plătite în numele/de către societățile partenere în numele cărora au fost lansate comenzi frauduloase.

Aceste plăți se realizau de regulă atunci când plafonul de creditare acordat de Terasteel SA acelor societăți era depășit sau exista riscul să fie depășit, caz în care furnizorul nu ar mai fi livrat mărfuri. Sumele de bani astfel achitate proveneau din sumele dobândite ilicit de Ferenczi, prin vânzarea la negru a mărfurilor produse și/sau livrat în baza unor comenzi lansate fraudulos.

Anchetatorii au mai arătat că depunerile de bani erau efectuate fie direct de Ferenczi, fie din dispoziția acestuia de diferiți subordonați ai săi din cadrul Terasteel SA, în special agenți/ reprezentanți de vânzări.