A doua dezbatere pentru rectorat: Schimbare, schimbare, schimbare
Cei trei candidati. Unii ii cunosc, altii incep sa ii cunoasca cu adevarat, dar ceea ce este sigur este ca cu totii gandesc momentan din postura unui mic sef in fata unui mare examen pentru universitate. Eniko Vincze, profesor la Studii Europene, Ioan Aurel Pop, academician sau Daniel David din cadrul Facultatii de Psihologie vor reformarea universitatii dupa propriile standarde. Va redam in continuare cea mai mare parte din cadrul celei de-a doua dezbatere organizata de site-ul DemocratieUBB.ro.
Mentionam ca ceilalti doi candidati, Decebal Ciurchea si Cristina Ciumas nu au fost prezenti la eveniment.
Ciudat este ca, dupa 20 de ani de mandat al fostului rector, doar acum incep sa iasa la suprafata anumite probleme ale universitatii: faptul ca nu exista concurenta pe posturi, faptul ca profesorii vizitatori s-au ales pe seama prieteniilor, un fond secret al rectorului si alte chestiuni despre care veti afla in continuare.
De la New York la Venetia via Cluj
“Cel mai important lucrul din viata noastra sunt oamenii. Vreau sa va spun ca in calitatea mea de manager a catorva institutii din tara si din strainatate am avut experienta de a echilibra spiritul creator cu acel curaj pe care il au tinerii. Cred ca din aceasta imbinarea a iesit un echilibru si la New York si la Venetia si la Centrul de Studii Transilvane. In Italia am avut ocazia sa coordonez niste bursieri ai statului roman. Am cautat in buletinele informative si am gasit in cel din 11/2011 anumite chestiuni: liderii universitatii au avut 33 sau 34% din veniturile bugetare si 34% din veniturile bugetare pentru a opera anumite reesalonari legate de discordanta dintre anumite venituri care se pot concorda in acest sens.
In acelasi timp, pentru promovarea tinerilor cred sincer ca personalul didactic trebuie pensionat la varsta de 65 de ani. Mai ales ca acuma datorita nepornirii abilitarilor ne situam intr-o prapastie neavand destui coordonatori de doctorat”, si-a inceput discursul academicianul Ioan Aurel Pop.
Prima intrebare adresata candidatilor de catre moderatorul Mihnea Maruta suna cam asa:Ce parere aveti despre raportul de venituri dintre cadrele didactice tinere si cele care au trecut de mijlocul carierei din UBB?
Venituri mici ale cadrelor didactice
”Nu cred ca veniturile sunt mari. Cred ca cele pe care le obtin asistentii, cadrele si conferentiarii sunt mici. Este inexplicabil pentru oricine care vin din afara ca un cadru didactic care obtine calificativul foarte bine poate obtine coeficient 2,5 si alte persoane pot obtine 4,5. Cred ca putem echivala lucrurile tinand cont de faptul ca unele dintre facultati aduc venituri prin faptul ca au un numar mare de studenti, inclusiv studenti cu taxa. Altele aduc granturi. Altele aduc prestigiul stiintific, publicatii.
Eu nu am intalnit o facultate care sa le indeplineasca la standarde superioare pe toate trei. Trebuie sa gasim solutii sa imbinam aceste solutii in asa fel incat sa reechilibram salarizarea. Pentru obtinerea performantei trebuie sa fim de acord cu ierarhizarea”, sustine Pop.
”Sigur nu le putem noi reechilibra pentru ca exista o serie de factori, mecanisme care fac asta. Dar observam ca la stiinte economice oamenii dispar in mai mare masura dupa licenta decat de la istorie, filozofie si e de la sine inteles ca cei care au putina sansa sa gaseasca loc de munca sunt mai dispusi sa ramana la masterat. Trebuie sa extindem programelor masterale si doctorale”, sustine Vincze.
David vede lucrurile diferit
”Eu vad un pic lucrurile diferit. Sigur, sunt solutii complementare. Nu inseamna ca sunt opuse. Evident, exista un decalaj intre salarii. Nu se pune problema reducerii salariilor profesorilor, dimpotriva ar trebui crescute avand in vedere cheltuielile pe care le face un profesor cu carti, deplasari si alte costuri care nu sunt acoperite de granturile care nu sunt in fiecare an. Exista doua mecanisme: componenta extra bugetara: la departamentul nostru am dezvoltat o clinica de psihologie. Am dezvoltat componenta de granturi. Granturile de servicii, relatiile cu comunitatea. Practic salariile lor au crescut foarte mult. Extra bugetarul peste 3-6 luni s-ar putea sa nu mai ai atatea fonduri extra-bugetare. E un mecanism care se refera la finantarea de la buget. Spre exemplu asistent de cercetare castiga 800 de euro pe luna, lucru care se poate implementa si la restul universitatii. Orice departament si facultate trebuie sa incerci sa il dezvolti pe toate la aceeasi masura”, a declarat Daniel David.
Transparenta concursurilor pentru posturi
"Nu mi se pare normal ca o facultate sa scoata la concurs zeci de posturi odata. Pentru ca atunci se creeaza decalaje si luam sansa unor tineri valorosi sa piarda. Avem o competitivitate scazuta cu toate ca ne laudam ca suntem cea mai buna universitate din tara. S-ar putea organiza concursuri cand ii vorba de posturi de prestigiu. Sa alcatuim comisii serioase cu membri seriosi, unii din afara universitatii. Motivarea deciziilor comisiilor cred ca ar trebui sa fie publice. Sa nu ma intrebe pe mine pe strada ati avut un concurs dar nu stiu ce s-a intamplat acolo", sustine Pop.
Cea de-a treia intrebare din cadrul dezbaterii organizate de site-ul DemocratieUBB a fost:proportia acelor angajati in UBB in ultimii ani care au absolvit la alte universitati (din Romania sau din alte tari) este foarte scazuta in comparatie cu proportiile intalnite in universitati importante din tari dezvoltate. Este o problema sau nu? Daca da, ce ar fi de facut?
Psihologul cu doua scoli de gandire
"Aici sunt doua scoli de gandire. O scoala de gandire spune in felul urmator ca nu este bine sa iti angajezi fostii doctoranzi, masteranzi in scoala cu tine. E foarte greu daca le-ai fost coordonatorul de doctorat sa progreseze cat timp tu esti acolo si e foarte bine sa mearga in alta universitate. E un sistem foarte raspandit in SUA, dar mai ales in statele vestice. A doua scoala de gandire spune ca este bine. Adevarul e ca daca te uiti cu atentie practic motivele sunt altele. Prima scoala de gandire uita sa spuna urmatorul lucru ca incurajeaza transferul de la o universitate la alta universitate pe motivul ca in SUA esti angajat pe o perioada determinata. Doi, sunt foarte multe programe de calitate. In celalalt sistem, practic lucrurile stau diferit", declara Daniel David.
Pop vrea locuinte pentru angajati
"Sunt de parere ca trebuie sa imbini cele doua scoli de gandire. In primul rand ca legea nu ne incurajeaza si nu ne permite sa nu lasam un absolvent de la noi sa nu candideze pe posturi noi. Avantajele noastre e ca ne putem pregati absolventii care ar putea face fata oriunde. Mobilitatea aceasta scazuta ne obliga sa folosim absolventii nostri pentru ca nu ne putem astepta sa vina un bun absolvent din strainatate daca nu ii putem oferi un salariu bun. Am putea sa ii gazduim in spatiile universitare pe angajati timp de 2-4-5 ani gratuit sau sa le percepem o chirie modica. Daca reuseste in acesti 4-5 ani sa participe la un grant, atunci am putea sa ii gasim menirea", marturiseste academicianul Ioan Aurel Pop.
Intrebarea Gazetei de Cluj
Intrebarea venita din partea reporterilor Gazeta de Cluj a fost legata de cum ar trebui UBB sa atraga studentii din strainatate pe modelul UMF si avand in vedere ca multi dintre tineri sunt ademeniti cu tot felul de programe cum ar fi celor din Danemarca al studiilor gratuite pentru straini.
"Vreau sa dau exemplul antropologiei. Cu siguranta avem interes acolo unde exista interesul unor cercetari din strainatate care au considerat tara noastra un teren foarte provocator. Acest apetit depinde de structura domeniul, de dinamica interna pentru ca nu numai bursele Soros s-au mutat din Europa de Est catre Orient, ci si interesul cercetatorilor se muta. Sunt si chestiuni politice care se muta. Ce ma atrage intr-un loc sau altul. Apoi, ofertele de masterat, oferite in program neaparat. Pentru ca Erasmusii sa vina in directia aceasta", marturiseste Vincze.
17% studenti straini
"Am avut la doctorat 17% studenti straini nu din Republica Moldova, ci participand la examen in limba lui, elaborand lucrarea in limbi de circulatie internationala. Este o deschidere si din cate stiu si in domeniile celelalte, banuiesc ca la domeniile celelalte, respectiv cele reale, limbajul este mult mai universal", argumenteaza Pop.
"UBB are studenti din strainatate la nivel de doctorat si studenti la studii doctorale. Cred ca ar trebui sa ne identificam care sunt varfurile, care sunt functiile noastre de stiinta. Fiecare dintre profesorii UBB se considera ca este de excelenta. Va trebui sa le promovam si oamenii vor veni in UBB urmand aceste programe la nivel international. Problema noastra este ca partea cea mai mare va trebui sa vina la “graduate”, doctorat", sustine David.
Alexandru Baumgarten, conferentiar la UBB a pus candidatilor urmatoarea intrebare: Care ar fi directiile in care ati dirija fondul rectorului?
Fondul rectorului, folclor universitar
"Stiu ca exista acest fond al rectorului mai mult din folclorul universitar. Nu am vazut comunicat in buletinul informativ despre vreo destinatie a banilor. Nu am idee daca reprezinta 1%, cat ar fi de mare, dar in acest moment v-as spune ca i-as folosi ca sa ii premiez pe cei mai buni studenti mai ales de la masterat si doctorat si sa echilibram situatia celor adusi in universitate. Nu scrie nicaieri pe site-ul universitatii care sunt destinatiile finale. Banii sunt totusi de stat. Nu sunt banii care vin dintr-o donatie sau sponsorizare.
"Intr-adevar asa functioneaza bugetul. Un fond al rectorului nu l-as mentine ca astfel financiar as reproduce acel personaj care are la dispozitie oricand ceva anume pe care il poate folosi cum vrea el sau ea", este de parere profesorul Vincze de la Studii Europene.
Tiberiu Hrihorciuc
