Cea mai scurtă anchetă din istoria DIICOT BN. Traficanţi şi consumatori de droguri, prinşi rapid şi condamnaţi

Patru tineri din Bistriţa au fost trimişi în luna aprilie a acestui an în judecată de procurorii DIICOT Bistriţa-Năsăud, pentru trafic de droguri şi deţinere de droguri pentru consum propriu. Dosarul a fost rezolvat foarte rapid de instanţa Tribunalului Bistriţa-Năsăud, care, în urmă cu circa o lună a pronunţat sentinţa. Decizia instanţei nu este însă definitivă şi a fost atacată în apel la Curtea de Apel Cluj de doi dintre inculpaţii care au fost condamnaţi cu executare. Alţi doi au primit pedepse cu suspendare, motiv pentru care vor trebui să presteze muncă în folosul comunităţii.

Procurorii DIICOT Bistriţa-Năsăud par că se luptă cu ceva îndârjire împotriva traficanţilor de droguri din judeţ, care în mod clar sunt foarte numeroşi, asta ca să nu mai punem la socoteală şi numărul consumatorilor. Rezultatele slăbuţe pe care oamenii legii le au pe această linie sunt oarecum inexplicabile, ţinând cont de amploarea fenomenului, despre care de altfel Gazeta de Bistriţa a mai scris în câteva rânduri, dar şi de faptul că unii fac trafic aproape pe faţă sau consumă droguri în spatele unor „perdele” extrem de subţiri.

Dacă săptămâna trecută am prezentat cazurile fraţilor Şorobetea, alături de care sunt anchetaţi Alin Radu, Cosmin Balotă, acum Gazeta de Bistriţa vă prezintă un alt caz, dosar în care au fost trimişi în judecată Ion Cantaragiu, Alexandru Calaciu, Ionuţ Luca şi Daniel Istrate, cei patru fiind acuzaţi de trafic de droguri şi deţinere ilegală de droguri pentru consum propriu. Într-un cuvânt, cei patru au făcut şi trafic dar sunt şi consumatori.

Ca de obicei însă, drogurile nu sunt din cele de categorie grea, ci vorbim în acest caz despre cannabis şi rezină de cannabis.

A stat în Italia preţ de aproape 5 ani

Potrivit rechizitoriului întocmit de şeful DIICOT BN, la acel moment, procurorul Raul Radmacher, „sursa” drogurilor a fost în acest caz Ion Cantaragiu. Acesta le-a procurat din Italia, de la un cetăţean italian, Anacleto Ferrentino, din Napoli, la care românul a locuit şi lucrat în perioada 2012 – 2016. După doi ani de Italia, Cantaragiu a început să consume cannabis şi haşiş prin fumare, „produse” pe care mai ales Anacleto i le punea la dispoziţie.

În august 2016, Cantaragiu a revenit în ţară, el ajungând în Bistriţa cu un autocar al firmei sucevene Tarsincom SRL. A ţinut însă legătura cu fostul său angajator italian. Prin intermediul autocarelor aparţinând acestei firme, fără ca şoferii să ştie ceva, Cantaragiu avea să primească mai multe colete din partea lui Anacleto, în care erau, printre alte lucruri, şi droguri.

Perioadă în ceaţă!

Potrivit DIICOT BN, în perioada august – octombrie 2016, Cantaragiu ar fi primit mai multe colete din partea italianului, fără însă să fie cunoscut numărul exact al acestora, în condiţiile în care, se pare, oamenii legii s-au autosesizat în octombrie şi au demarat ancheta. Cert este că anchetatorii au intrat pe fir, în momentul în care au aflat că Ion Cantaragiu vinde, contra 60 lei/gram, diferite cantităţi de haşiş către alţi traficanţi sau consumatori.

Au intrat şi „acoperiţii” pe fir

Astfel, pe 28 octombrie, Cantaragiu a vândut contra 120 lei, 0,8 grame de rezină de cannabis, haşiş, unei persoane care era însă în strânsă legătură cu oamenii legii, în mod direct cu un investigator sub acoperire. Trei zile mai târziu, pe 1 noiembrie, bărbatul i-a mai vândut aceleiaşi persoane încă 2,4 grame de haşiş tot pentru 120 lei. După încă două săptămâni, pe 14 noiembrie, Cantaragiu este contactat de un investigator sub acoperire, căruia îi vinde 8,1 grame de haşiş cu 420 lei. Între timp, traficantului i-au fost interceptate convorbirile telefonice, din care anchetatorii au aflat, la începutul lunii noiembrie, că acesta i-a cerut lui Anacleto Ferrentino să îi trimită 110 grame de rezină de cannabis, porţionată, destinată atât consumului propriu, cât şi vânzării. Totodată, românul i-a spus italianului că doi bărbaţi, pe nume Nicolas şi Eduard, pot să cumpere haşiş „cu kilele”. Cine sunt însă Nicolas şi Eduard, se pare că oamenii legii nu au aflat.

Coletele, primite pe bandă rulantă

A doua zi după ce Cantaragiu i-a vândut investigatorului sub acoperire cele peste 8 grame de haşiş, acesta a mai comercializat încă un gram. Cumpărătorul a fost un alt bistriţean, Calaciu Alexandru, inculpat şi el în dosar, care a dat pe marfă 60 de lei. Gramul de haşiş cumpărat de Calaciu, procurorii presupun că ar fi fost destinat comercializării, în condiţiile în care i s-a cerut lui Cantaragiu ca marfa să fie bine ambalată într-un plic. Acelaşi Calaciu, presupun anchetatorii, i-a mai cerut haşiş lui Cantaragiu şi pe data de 16 noiembrie, când l-a chemat pe acesta „să bea o bere împreună”. Cum Cantaragiu a refuzat, oamenii legii au dedus că acesta nu mai avea droguri disponibile în condiţiile în care nu primise încă mult aşteptatul colet din Italia, care a ajuns însă după cinci zile pe data de 21 noiembrie.

Din cel de-al doilea colet, 2 grame de haşiş au ajuns pe data de 21 noiembrie la Calaciu, cantitate care a fost transmisă mai departe lui Ionuţ Luca, şi acesta inculpat în dosar. Două zile mai târziu, Calaciu mai cumpără două grame de haşiş, din care jumătate ajunge la Luca, scene care se repetă şi pe datele de 2 şi 3 decembrie 2016. De fiecare dată, Calaciu i-a plătit lui Cantaragiu câte 120 de lei.

Cantaragiu a primit cel de-al treilea colet de la Anacleto pe data de 12 decembrie 2016, parte din marfă fiind vândută, ca ţi în zilele anterioare, lui Calciu şi Luca. Se pare că de data aceasta sursa din Italia, Anacletă nu i-a trimis o cantitate foarte mare de haşiş lui Cantaragiu, ţinând cont de faptul că, pe 15 decembrie 2016, Calaciu îi solicită din nou marfă, însă a fost refuzat fiindcă stocul a fost epuizat. Nu a avut mult de aşteptat însă, deoarece, pe 19 decembrie, Cantaragiu a primit un nou colet, cel de-al patrulea în evidenţa anchetatorilor. Cumpărătorii au fost aceiaşi ca şi mai înainte.

Pe 23 decembrie, lui Cantaragiu îi soseşte un nou colet din partea lui Anacleto, cel de-al 5-lea, cantitatea de marfă primită fiind epuizată rapid, în termen de nici o săptămână, prin vânzarea către alţi traficanţi sau consumatori. Cantaragiu nu a avut mult de aşteptat fiindcă pe 3 ianuarie 2017 mai primeşte un colet de la italian, iar pe 16 ianuarie încă unul, al 8 –lea la număr.

Următoarele două colete intră în posesia lui Cantaragiu pe datele de 6 şi 11 februarie.

DIICOT a spus „HO!”

Cum deja frecvenţa cu care Cantaragiu primea pachete de la Anacleto era tot mai mare, pe data de 13 februarie, procurorii DIICOT purced la percheziţii, în condiţiile în care mai aveau la dosar încă două nume – Daniel Istrate şi Damian Mărginean. Cantităţile de haşiş găsite de anchetatori la domiciliile celor percheziţionaţi au fost însă foarte mici, însă destul cât să probeze faptul că toţi erau consumatori, dar în acelaşi timp şi traficanţi. După percheziţii toţi au fost reţinuţi pentru 24 de ore şi duşi mai apoi în faţa instanţei cu propunere de arestare preventivă care a fost respinsă doar în cazul lui Istrate care a fost pus sub control judiciar.

Anchetaţi şi trimişi rapid în judecată

În aprilie 2017 au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT. Astfel, Ion Cantaragiu a fost acuzat de instigare la introducerea în ţară de droguri de risc în formă continuată şi trafic de droguri în formă continuată, dar şi deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, în formă continuată.

Alexandru Calaciu a fost acuzat trafic de droguri de risc în formă continuată, deţinere de droguri de risc pentru consum propriu în formă continuată, dar şi punere la dispoziţie a locuinţei pentru consumul ilicit de droguri, în formă continuată.

Ionuţ Luca a fost acuzat de procurorii DIICOT de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, deţinere de droguri de risc pentru consum propriu în formă continuată, şi punere la dispoziţie a locuinţei pentru consumul ilicit de droguri, în formă continuată. Partea proastă pentru Luca a fost faptul că a comis aceste infracţiuni în timpul liberării condiţionate de la executarea unei pedepsei de 2 ani de închisoare, aplicată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în septembrie 2015, exact pentru aceleaşi fapte.

Pe Daniel Istrate, procurorii l-au trimis în judecată pentru trafic de droguri de risc în formă continuată, deţinere de droguri pentru consum propriu în formă continuată. Conform procurorilor, acesta a mai fost cercetat de DIICOT pentru comiterea unor infracţiuni similare şi trimis în judecată prin două rechizitorii.

În ceea ce îl priveşte pe Dumitru Mărginean, procurorii au decis să disjungă dosarul şi să continue cercetările faţă de acesta sub aspectul săvârşirii infracţiunii de deţinere de droguri de risc pentru consum propriu în formă continuată, în condiţiile în care se întrezărea încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei.

Tribunalul a împărţit „darurile”

După ce au fost trimişi în judecată, instanţa a analizat probele şi în final a împărţit şi pedepsele.

Astfel, Ion Cantaragiu a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare şi interzicerea drepturilor pe  o perioadă de un an.

„Deduce din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestarea preventivă a inculpatului de la data de 14.02.2017 la zi.

Dispune confiscarea de la inculpat a cantităţii de 17,7 g rezină de cannabis, ridicată în cursul urmăririi penale de către organele de urmărire penală de la acesta, şi a sumei de 1.240 lei, obţinută de către inculpat din valorificarea de droguri”, mai arată instanţa.

Cantaragiu a atacat în apel decizia instanţei bistriţene, la Curtea de Apel Cluj.

Alexandru Calaciu a fost condamnat la 2 ani şi 10 luni de închisoare cu suspendare şi interzicerea drepturilor, cu un termen de supraveghere pe timp de 3 ani.

„Impune condamnatului să execute următoarele obligaţii: să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate şi să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanţei. În baza art.93 alin.3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei comunei Şieu-Odorhei sau în cadrul Primăriei Şieu Odorhei, pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare.

Deşi ieşit nu de mult din penitenciar, Ionuţ Luca a fost din nou condamnat la pedeapsa închisorii. Astfel pentru infracţiunile comise în acest dosar, instanţa l-a condamnat la 2 ani şi 3 luni de închisoare, însă fiindcă se afla în stare de recidivă postcondamnatorie, Luca a mai primit şi cele 234 de zile (circa 7 luni) rămase neexecutate din condamnarea anterioară. În total, Luca a primit 2 ani şi 10 luni de închisoare cu executare şi interzicerea drepturilor pe o durată de 1 an.

Ionuţ Luca a atacat în apel decizia Tribunalului Bistriţa-Năsăud, la Curtea de Apel Cluj.

Daniel Istrate a fost condamnat la 2 ani de închisoare, însă cu suspendare şi un termen de supraveghere de 3 ani.

„Inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei mun. Bistriţa sau în cadrul uneia din parohiile de pe raza municipiului Bistriţa, pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare”, mai precizează instanţa.