Stingerea creditului BCR către Cemacon a intrat în atenţia ANAF şi a procurorilor

În această perioadă, ANAF derulează o serie de controale la băncile din România. La verificările care au vizat BCR s-a descoperit că unul dintre creditele neperformante ale BCR, cel de la Cemacon, în valoare de câteva zeci de milioane de euro şi care a fost tranzacţionat în cadrul acţionarilor băncii pentru suma de 1 euro ar trebui impozitat suplimentar pentru că n-ar fi fost chiar atât de neperformant. În tranzacţionarea acestui credit a fost implicat şi Andrei Cionca, şeful Casei de Insolvenţă Transilvania.

În urma unor controale ANAF a stabilit că BCR trebuie să plătească un impozit suplimentar pentru tranzacţionarea creditelor neperformante pe care banca le-a avut la Cemcon şi Ambient, companii care au trecut prin insolvenţă. În cadrul unui circuit interior, BCR, deţinută de ERSTE, a vândut pentru doi euro două credite neperformante în valoare de zeci de milioane de euro către BoF, un fond de investiţii deţinut tot de ERSTE.

Acum ANAF a stabilit că pentru aceste două credite BCR ar trebui să plătească un impozit suplimentar de 100 de milioane de lei.

În ultima vreme, Ministrul Finanţelor Ionuţ Mişa a făcut declaraţii publice referitoare la o bancă şi la o serie de controale pe care ANAF le face în sistemul bancar. Chiar dacă nu a nominalizat cazul BCR şi Cemacon, surse din domeniul financiar au arătat că este vorba despre această situaţie.

„Controlul s-a finalizat prin diminuarea pierderii fiscale de 650 de milioane de lei şi stabilirea unei plăţi suplimentare de 104 milioane de lei. Această pierdere era artificial creată. Diminuându-se pierderea, în anii următori acea bancă va plăti impozit pe profit. Nu va mai compensa impozit pe profit cu pierderile anterioare”, declara ministrul. Ulterior, el a completat că „acolo este vorba şi de o plângere penală. Au fost nişte tranzacţii succesive de vânzare/cumpărare de creanţe, prin care o parte din active, sute de milioane de euro, au mers în paradisuri fiscale. (…) Spre exemplu, a fost o bancă ce a vândut o creanţă cu o valoare nominală de 14 milioane euro cu un euro, în străinătate, iar cumpărătorul a venit la firma românească şi i-a spus simplu: dacă nu intru acţionar, cer lichidarea. Gândiţi-vă că avem firme de stat care pot ajunge în această situaţie când iau credite de la bănci străine din România. Acestea pot fi preluate pe nimic prin acest mecanism. Este chiar şi o problemă de siguranţă naţională”, a mai declarat Misa.

Scheme financiare

În momentul de faţă acţionarul principal al Cemacon este fondul BoF, cu 33% din acţiuni. Alături mai deţin pachete majoritare de acţiuni Dedeman şi Andrei Cionca prin intermediul a două firme.

Andrei Cionca a intra în acţionariatul Cemacon în 2011, când producătorul de blocuri ceramice avea probleme financiare. Una dintre gurile de aer pentru redresarea companiei a fost un credit de peste 33 de milioane de euro venit din partea BCR.

După acordarea acestui credit a început misiunea lui Cionca. Prin lobby-ul făcut el a reuşit ca cei de la Cemacon să returneze doar 18 milioane de euro, restul datoriei urmând să fie convertită în acţiuni administrate prin intermediul unui fond. Potrivit acordului de rambursare, 13 milioane de euro vor trebui plătite până în 2023, iar un credit secundar, de 5 milioane de euro, va trebui rambursat în cinci ani. Însă, cele cinci milioane vor trebui înapoiate de Cemacon Real Estate, o societate la care acţionar este Cemacon SA.

Însă, lobby-ul lui Cionca a constat în convertirea a 12 milioane de euro în acţiuni cedate în favoarea fondului Business Capital For Romania Opportunity Fund Cooperatief (BOF).

„Părţile au convenit îngheţarea şi conversia integrală a creanţei deţinute de fondul de investiţii în cuantum de 58,03 milioane de lei în acţiuni Cemacon ca parte a procesului de restructurare a împrumutului Cemacon acordat de BCR, conform hotărârii AGEA din data de 22 decembrie 2014”, se arată într-un raport al fondului.

În urma unui tratament ”şoc” administrat de Andrei Cionca, şeful Casei de Insolvenţă Transilvania, companiei Cemacon, fondul de investiţii Business Capital For Romania Opportunity Fund Cooperatief (BoF), controlat de Erste Bank, s-a ”pricopsit” cu o creanţă de 12 milioane de euro la Cemacon.

De curând, BoF şi-a transformat creanţa pe care o avea la Cemacon în acţiuni, însă valoarea acţiunilor este de 1,7 milioane de euro. Diferenţa între valoarea datoriei şi cea a acţiunilor rezultă din faptul că principalul acţionar al Cemacon,  KJK FUND II, a dublat capitalul social al Cemacon, de la 8,2 milioane de lei la 16,4 milioane de lei.  KJK este administrat de  SALMELIN JAAKKO SAKARI MIKAEL, AIMA LAURI KUSTAA şi LEFTER RAZVAN STEFAN.

În cadrul conducerii BoF, se află Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR), unul dintre ”creierele” BCR-ului. El a demisionat anul trecut din cadrul Băncii Comerciale Române pentru evitarea unei situaţii de conflict de interese. O firmă patronată de Pogonaru, Central Euro­pe­an Financial Services, a încheiat un parteneriat cu un fond internaţional de in­ves­ti­ţii pentru a cumpăra credite neperformante de la BCR

În cadrul fondul Business Capital For Romania Opportunity Fund Cooperatief, alături de Pogonaru se află şi Erste Bank, grupul care controlează şi BCR-ul.

Cum să pui mâna pe o fabrică

Fondul de investiţii BoF, care deţinea o creanţă în valoare de 12 milioane de euro la Cemacon şi-a transformat datoria în acţiuni care valorează aproximativ 1,7 milioane de euro. Acest lucru s-a întâmplat deoarece, înainte de transformarea creanţei în acţiuni, Cemacon şi-a majorat capitalul social de la 8,2 milioane de lei la 16,4 milioane de lei. Tranzacţia BoF a fost făcută de firma de brokeraj Swiss Capital, condusă de Bogdan Juravle, cunoscut şi pentru faptul că el a fost brokerul lui Adriean Videanu, fostul Ministru al Economiei.

Girează cu fabrica modernizată tot de un credit BCR

Specialiştii financiari consideră destul de problematică emiterea unor acţiuni noi care vor fi oferite cu titlu gratuit persoanelor din conducerea Cemacon. ”Capitalul social nu va putea fi majorat şi nu se vor putea emite noi acţiuni până nu vor fi complet achitate cele din emisiunea precedentă. Pentru a putea emite noi acţiuni, în cazul în care acţionarii vechi nu şi-au efectuat vărsămintele restante, dacă urmărirea acţionarului debitor nu a dat rezultate, societatea va proceda, în condiţiile art.100 LSC, la anularea acestora.

În orice caz, acţiunile subscrise, dar neachitate în întregime, nu dau acţionarului drept de vot în adunarea generală, acest drept fiind suspendat până la achitarea în întregime a acţiunilor. Dar aici, ele fiind date cu titlu gratuit este cu totul altceva”, explică un consultant financiar.

De asemenea, potrivit proiectului de hotărâre al Cemacon reprezentanţii companiei mai doresc ”aprobarea contractării unui credit în vederea refinanţării creditului contractat cu BCR în baza Contractului de Credit nr. 2 din data de 19.03.2015 şi suplimentării capitalului de lucru şi mandatarea Consiliului de Administraţie pentru a negocia condiţiile refinanţării în următoarele limite maxime: valoarea maximă a facilităţii 60.000.000 RON:

• Refinanţare – 55.000.000 RON b. Capital de lucru – 5.000.000 RON”.

Garantarea acestei refinanţări se va face cu activele fabricii din Recea, judeţul Sălaj.

Răzvan Robu