A dat spargerea secolului la Bistriţa! Legea este de partea sa şi în alte instanţe

Autorul mai multor spargeri celebre din Bistriţa, Vasile Ştefan Ciasar are toate cărţile în favoarea sa. Recent instanţa de judecată i-a admis acestuia plângerea formulată împotriva ordonanţei dată de procuror şi astfel infractorul a devenit liber de obligaţii, asta în măsura în care nici măcar nu este trimis în judecată pentru spargerile date la Bistriţa-Năsăud.

La începutul lunii septembrie, magistraţii de la Huedin au judecat plângerea lui Ciasar împotriva măsurii dispusă de procuror împotriva sa.

„Admite plângerea formulată de inculpatul CVŞ cu date personale, împotriva Ordonanţei procurorului din data de 05.07.2017 emisă în dosarul penal nr. 22/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin şi, în consecinţă: În temeiul art. 2151 alin. 5 NCPP rap. la art. 213 alin. 6 NCPP, revocă măsura controlului judiciar luată faţă de inculpatul CVŞ cu date personale, prin Încheierea penală nr. 5/10.03.2017 pronunţată în dosarul nr. 442/242/2017 de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Huedin şi prelungită prin Ordonanţa de prelungire a controlului judiciar din data de 04.05.2017, Ordonanţa de prelungire a controlului judiciar din data de 05.07.2017 şi Ordonanţa de prelungire a controlului judiciar din data de 04.09.2017, emise în dosarul penal nr. 22/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin. În baza art. 275 alin. 3 NCPP cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.” se arată în soluţia pe scurt.

Dar asta nu e tot. Cu ajutorul Noului Cod Penal atât el cât şi al său complice, Pătatu au ajuns de fapt sub control judiciar la începutul verii acesteia. Norocul lor le-a survenit printr-o decizie a justiţiei bistriţene, absolut halucinantă, este o premieră în materie penală.Doi indivizi periculoşi, cu un CV impresionant, în special spargeri şi furturi din locuinţe, după ce au dat un tun de circa 110.000 de euro, catalogat ca „furtul secolului” în Bistriţa, au fost absolviţi de orice vină prin încetarea procesului penal.„Minunea” a fost posibilă datorită aberaţiilor din Noul Cod Penalşi a fost realizată prin intermediul unui mediator, victima şi cei doi hoţi împăcându-se.

La ora actuală jurisprudenţa în materie penală este plină de cazuri de acest fel, controversate. O persoană care comite mai multe furturi mărunte – mâncare, obiecte de îmbrăcăminte, în general lucruri cu o valoare redusă, de exemplu 15 fapte, riscă prin cumularea pedepselor aproape 15 ani de închisoare.Prin comparaţie aceeaşi pedeapsa sau chiar mai mică o riscă şi o persoană care a comis infracţiuni deosebit de grave, gen omor, evaziune fiscală cu pagube imense, sau chiar cu suspendare de 2-3 ani.

„Deştepţii” care au realizat Noul Cod Penal poate au gândit uman corect,în sensul că, pentru anumite găinării să intervină împăcarea, iar hoţul să scape. După Noul Cod, furtul simplu este pedepsit cu 6 luni la 3 ani închisoare sau amendă penală în comparaţie cu fostul cod când pedeapsa era 1-12 ani.

Conform art.159 alin.3 teza a doua din Noul Cod penal ”împăcarea părţilor produce efecte (…) şi  dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanţei”. Acesta este practic articolul care i-a pus în libertate pe Ioan Buda, zis „Pătatu” şi pe tovarăşul de furturi calificate din Cluj, Vasile Ştefan Ciasar, o aberaţie a Noului Cod Penal, alături de multe altele. Articolul în cauză a constituit obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicată într-o speţă analizată de CCR care a constatat că”împăcarea constituie înţelegerea intervenită între persoana vătămată/partea civilă şi suspect/inculpat de a pune capăt conflictului născut din săvârşirea infracţiunii şi de a renunţa la punerea în mişcare a acţiunii penale sau la continuarea procesului penal”.

Instituţia împăcării este reglementată prin dispoziţiile art. 159 din Codul penal, articol ce încheie sediul materiei rezervat ansamblului cauzelor care înlătură răspunderea penală.

Conţinutul instituţiei împăcării din Noul Cod Penal a fost substanţial reconsiderat faţă de cel din Codul penal din 1969 (art. 132), prin instituirea unor noi condiţii şi introducerea de dispoziţii exprese privind funcţionarea instituţiei în cazul persoanei juridice, remarcându-se, în primul rând, restrângerea sferei infracţiunilor în cazul cărora este aplicabilă. Astfel, potrivit art. 159 alin. (1) din Codul penal,”împăcarea poate interveni numai în cazul în care punerea în mişcare a acţiunii penale s-a făcut din oficiuşi numai dacă legea o prevede în mod expres”.

Instituţia împăcării este incidentăşi în cazul în care Ioan Buda şi Vasile Ştefan Ciasara fost acuzaţi de furt calificat, faptă prevăzută de art.229 alin. (1) şi alin (2), lit. b şi c din Codul penal.

Autorii a ce s-a numit „Furtul Secolului”

Ioan Buda zis „Pătatu” şi Vasile Ştefan Ciasar sunt nişte experţi în domeniul spargerilor şi furturilor din locuinţe.Infracţiunile comise de aceştia sunt un pericol permanent pentru liniştea şi ordinea publică, pentru siguranţa cetăţenilor. Erau în atenţia oamenilor legii, a celor de la Investigaţii criminale, din judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud şi nu numai. Spargerea de la Bistriţa, cunoscută ca „Furtul Secolului”, i-a adus mai aproape de vizorul acestora.

Lui Valentin Sloboda, un om de afaceri din Bistriţa, i s-a furat suma de 110.000 euro, echivalentul a 495.000 lei. Deşi la început lovitura celor doi părea că va deveni un răsunător AN, cei de la Investigaţii criminale de la Bistriţa s-au mobilizat exemplar şi prin metode specifice i-au identificat pe ”Pătatu” şi pe Ciasar. Au fost luaţi în vizor, puşi în filaj, li s-au monitorizat comunicaţiile electronice, măsuri care au dus la prinderea în flagrant a celor doi într-un service auto din Viişoara. În autoturismele celor doi au fost găsitemai multe bunuri , inclusiv bijuterii care ar proveni de pe urma mai multor spargeri de locuinţe, una dintre acestea petrecându-se, chiar în ziua în care au fost prinşi de poliţişti. Furtul comis în dauna lui Valentin Sloboda, patronul Luxtinvalis, a avut nişte mici ciudăţenii. Deţinerea de către un comerciant de haine vechi a sumei de 110.000 euro la saltea, ascunşi de ochii Finanţelor bistriţene şi lovitura ”la pont” a hoţilor a trezit anumite întrebări.

CV-ul lui Valentin Sloboda în calitate de om de afaceri arăta faptul că în 2010 a vândut marfă contrafăcută, parfumuri şi îmbrăcăminte, în special articole sportive. Ca urmare a acestui fapt, în urma unor reclamaţii depuse de mai multe persoane care s-au considerat înşelate după ce au achiziţionat marfă falsificată de la un magazin ce-i aparţinea, Sloboda a fost acţionat în instanţă, fiindu-i cerute despăgubiri de 40.000 euro. Acesta a fost acuzat pentru punerea în circulaţie de mărfuri cu marca contrafăcută, iar instanţa a dat câştig de cauză păgubiţilor. În final a fost obligat să plătească suma de 32.490 euro despăgubiri şi 5.570 euro, prejudicii morale persoanelor păgubite şi înşelate.Lipsa de pricepere în afaceri, neşansa sau ghinionul se pare că s-au ţinut lanţ de Valentin Svoboda. În 2013, afacerea i-a intrat în colaps, iar drept consecinţă la data de 16.07.2013 la Tribunalul Bistriţa-Năsăud a fost înregistrat dosarul nr. 4870/112/2013, având drept obiect falimentul la cererea debitorului. Între timp a fost numit şi un lichidator, Cabinetul Individual de Insolvenţă Ioja Paula Sabin, iar Valentin Sloboda a fost numit ADMINISTRATOR SPECIAL AL PROPRIEI FIRME.Creditorii care au cerut intrarea firmei în faliment, E.ON Gaz şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud, intenţionează să-şi recupereze prin intermediul instanţei de judecată creanţele.