Scandal pe pasarela lui Creţu! Liberalii spun că e o aberaţie şi merg mai departe în instanţă

După ce plângerea prealabilă împotriva hotărârii de consiliu local, prin care s-a aprobat studiul de fezabilitate pentru construirea unui pasaj pietonal peste Bulevardul Independenţei, a fost respinsă, liberalii se pregătesc să atace  actul normativ al municipalităţii în contencios administrativ. Proiectul, născut din puţul gândirii al primarului Creţu, i-ar putea costa pe bistriţeni circa 3 milioane de lei.

În urmă cu câteva luni, primarul Ovidiu Creţu anunţa pompos că, la Bistriţa va fi construită o pasarelă pietonală, care ar fi necesară pentru separarea pietonilor de maşini. Se pare că inspiraţia nu i-a venit de data aceasta din Austria sau Germania, ţări cu care ne-am obişnuit a fi date ca exemplu de Creţu de când este primar, ci taman din Japonia. Probabil i se trage de la ultimele excursii făcute în ultima perioadă prin Asia de Est, altfel nu există nici explicaţie plauzibilă atunci când compară Bistriţa cu Tokyo.

Unul dintre acestea este realizarea unui pasaj suprateran pentru pietoni, pe Bulevardul Independenţei, zona Iosif Vulcan. „Este primul astfel de pasaj care se realizează în municipiu. Bulevardul Independenţei este artera cea mai circulată, trebuie să asigurăm fluenţa circulaţiei şi acolo şi soluţia este să separăm complet pietonii de autovehicule”, a declarat primarul Ovidiu Creţu, care are în plan să comande proiectarea şi să înceapă execuţia anul acesta.

Ce prevede SF-ul

Conform studiului de fezabilitate, oportunitatea investiţiei deriva din următoarele beneficii:

– Sporirea capacitaţii de circulaţie prin mărirea fluentei traficului
– Eliminarea strangulărilor din fluxul de trafic
– Reducerea costurilor de călătorie cauzate de uzura si consum de combustibil
– Realizarea unui confort pentru participanţii la trafic
– Mărirea siguranţei circulaţiei
– Reducerea numărului de accidente.

Din totalul estimat al investiţiei, de aproape 3 milioane de lei (cu TVA), municipalitatea a prins anul acesta la buget suma de 365.000 de lei, iar primarul Creţu vrea ca în acest an să demareze construcţia obiectivului.

Numai că au apărut şi oponenţii. Oponenţi care existau şi la momentul când proiectul a fost supus dezbaterii publice dar şi atunci când a fost aprobate studiul de fezabilitate în consiliul local. Numai că, nimeni nu i-a luat în seamă.

Liberalii atacă

La finele lunii iulie, liberalii au depus o plângere prealabilă prin care au atacat hotărârea de adoptare a SF-ului şi a indicatorilor tehnico-economici, din luna iunie.

«Prin hotărârea atacată se aproba studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii Pasaj pietonal. Cu toate că noţiunea folosită este de „pasaj”, în realitate s-a adoptat construcţia unei pasarele, distinctă de denumirea proiectului.

Hotărârea atacată în forma adoptată încalcă prevederile Regulamentului de urbanism adoptat prin HCL nr. 136/2013, prevederi care nu reţin posibilitatea construirii în zonă respectivă a unui podeţ de fier.

Hotărârea atacată încalcă, de asemenea, HCL nr. 54 din 4 mai 2017 prin care a fost adoptată Strategia de dezvoltare a municipiului Bistriţa, unde în pagina 486 din lista de proiecte este menţionată construirea unui pasaj şi nicidecum a unei pasarele, astfel încât prin schimbarea obiectivului de investiţii sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de deturnare de fonduri.

Conform DEX:

PASÁJ,pasaje,s. n.1. Spaţiu amenajat între două rânduri de clădiri sau coridor al unei clădiri aşezat la nivelul străzii, pe care trec pietoni sau, rar, vehicule dintr-o stradă în alta; p. gener. loc de trecere. 2.Porţiune de stradă cu marcaje speciale, folosită ca loc de traversare pentru pietoni.

PASARÉLĂ,pasarele,s. f. 1. Podeţ mobil care leagă de chei puntea unui vapor ancorat; platformă situată la oarecare înălţime de puntea unui vas, unde se află camera hărţilor şi a instrumentelor de navigaţie.2. Pod îngust aşezat la înălţime peste o linie de cale ferată, peste un canal etc. pentru a permite trecerea pietonilor.

Caracteristicile tehnice ale obiectivului de investiţii în discuţie se înscriu fără nici un dubiu în noţiunea de pasarelă şi nu de pasaj. Ca şi cutumă lingvistică, noţiunea de pasaj se foloseşte şi pentru traversările specifice subterane», precizează în plângerea prealabilă preşedintele PNL, Ioan Turc.

Liberalii motivează în document şi de ce nu sunt de acord cu un astfel de obiectiv.În opinia lor, acesta «ar agresa peisajul urban în arealul vizat, fiind vădit în contradicţie cu exigenţele urbanistice ale unui oraş medieval. Astfel, se încalcă prevederile Convenţiei europene a peisajului adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 şi ratificată de ţara noastră în anul 2002, în care se recunoaşte faptul că „peisajul este parte importantă a calităţii vieţii pentru oamenii de pretutindeni, în arealele urbane sau rurale….”».

De asemenea, ei spun că,«tehnic creează mai multe probleme decât oferă soluţii, urmând să se constituie într-un factor de disconfort şi de risc, îndeosebi pentru bătrâni şi copii; ar presupune costuri de întreţinere nespecificate de către iniţiator, având în vedere dotarea cu trei lifturi – avem precedent cu pârtia de schi unde pentru administrare se plăteşte circa un miliard de lei vechi pe lună; nu există o justificare legată de valorile de trafic».

Potrivit PNL, fluidizarea circulaţiei în zonă „poate fi asigurată prin realizarea unui pasaj subteran cu motivarea că doar în acest mod sunt înlăturate aspectele negative mai sus menţionate – există soluţii pentru ca infrastructura subterană să nu fie afectată şi să nu fie nevoie de relocare”.

Plângerea prealabilă a PNL a fost respinsă în plenul legislativului local, astfel că liberalii spun că vor merge mai departe în instanţă şi vor ataca hotărârea de consiliu local în contencios administrativ.

Compară Bistriţa cu Tokyo

De cealaltă parte, primarul Ovidiu Creţu îşi apără cu ardoare proiectul, ajungâd să compare Bistriţa cu capitala Japoniei – Tokyo.

„Acea pasarelă va fi un element de modernism în Bistriţa. Legat de denumire, DEX nu tratează toate problemele aşa cum credem noi, pe lângă DEX sunt dicţionarele explicative de specialitate. Poate fi numit pasaj, dacă îi spunem pasarelă celei de la Dedeman ceea ce vom face noi aici nu este pasarelă. Este practic o punte, îmi place să folosesc cuvinte româneşti, peste două străzi practic. Ea va avea formă de semicerc, cu alimentare şi descărcare în trei puncte, cu lifturi astfel încât să nu creăm probleme. Cele trei puncte vor fi trotuarul de lângă poşta de la Big, trotuarul din faţa magazinului Agroinvest şi peste Bd. Independenţei este un spaţiu mai mare între cele două blocuri. Cei care vor dori să traverseze în zona respectivă, care este cea mai aglomerată, am studiat-o noi, o vor putea folosi rapid pentru că discutăm de lifturi – sigur, cine vrea poate să urce pe scări – în siguranţă absolută şi în plus de asta de la acel nivel va fi şi o imagine frumoasă şi într-o parte şi în alta. Nu sunt aşa de scumpe lifturile, nu sunt aşa probleme să le întreţii. Sunt lifturi absolut obişnuite”, a spus primarul Creţu într-o emisiune la AS TV.

Potrivit acestuia, puntea, care va fi construită din metal, va avea „o formă arhitecturală corespunzătoare, adecvată unui oraş”.

„Pe cei care contestă îi rog să se uite pe internet la pasarelele din Tokyo sau din Yokohama. Trebuie să ai şi curaj să faci nişte lucruri interesante şi frumoase, nu poţi să stai să tot cârpeşti ceea ce s-a construit acum nu ştiu câţi ani. Eu merg pe varianta argintie. La toate acestea aşteptăm răspuns de la arhitectul care lucrează acum la proiectul tehnic. Esenţialul este că separăm pietonii de maşini şi copiii vor putea trece în siguranţă peste Bd. Independenţei, apoi discutăm de floricele şi forme”, a conchis Ovidiu Creţu.