Marele proiect al LADO Cluj prin care aduce imigranţi şi refugiaţi în Bistriţa-Năsăud

Liga Apărării Drepturilor Omului Filiala Cluj a dat lovitura cu un proiect de tipul ”mama dolores” obţinut pe fonduri europene. Pentru mai bine de o jumătate de milion de euro, reprezentanta LADO, Ana Luduşan vrea să aducă, să instruiască şi să consilieze refugiaţi şi imigranţi de toate tipurile, ajungând până la persoane din centrul Africii. Unde? În judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Maramureş.

Pus la cale de ceva timp, planul celor de la LADO a prin contur în momentul în care au  obţinut o finanţare bi-anuala printr-un proiect ce aparent ar oferii Servicii Integrate pentru imigranţi, Comunităţi interculturale şi Solidar.

S-au pus pe treabă

Odată veniţi primii bani de la UE şi co-finanţatorii Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne Direcţia Fonduri Externe Nerambursabile şi ASSOC, au început primele demersuri. Pe site-ul oficial al LADO Cluj s-a publicat o cerere de ofertă preţ pentru ”Servicii actualizare informaţii/tehnica site”. În traducere liberă, proiectul prin care LADO are bani de trai se numeşte ”SIM CiS – Servicii Integrate pentru migranţi – comunităţi interculturale şi solidare ” LADO a dorit să facă o achiziţie directă de servicii, mai exact ca o firmă sau o persoană să fie plătită din acest proiect pentru a se ocupa de un website ce urmează să promoveze într-un anumit fel modul de desfăşurare ”TRANSPARENT” A PROIECTULUI.

Jumătate de milion de euro pe vorbe

„Liga Apărării Drepturilor Omului (LADO) filiala Cluj, în parteneriat cu Asociaţia Profesională Neguvernamentală de Asistenţă Socială (ASSOC) Baia Mare desfăşoară în perioada iunie 2017 – iunie 2019 proiectul „SIM-CIS 4 – Servicii integrate pentru migranţi – Comunităţi Interculturale şi Solidare”, cofinanţat prin Programul Naţional – Fondul pentru Azil, Migraţie şi Integrare (FAMI/17.02.04).

Îmbunătăţirea procesului de integrare a beneficiarilor unei forme de protecţie (BP) şi resortisanţilor statelor terţe (RTT) aflaţi cu şedere legală în România, în Regiunea 4, prin consolidarea serviciilor integrate pentru imigranţi, a interculturalităţii şi a dialogului dintre migranţi şi actorii locali relevanţi. Proiectul se desfăşoară în judeţele Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Harghita, Sibiu, Alba. Vor fi deschise două Centre Regionale de Integrare în oraşele Cluj-Napoca şi Baia Mare, dar şi trei Puncte Regionale de Coordonare la Şomcuta Mare, Tîrgu-Mureş şi Sibiu” se laudă cei de la LADO.

Spectacol în casa Facultăţii de Ştiinţe Politice Cluj

Tot acest proiect, odată obţinut a fost prezentat nicăieri decât în interiorul prestigioasei facultăţi FSPAC din UBB Cluj. Ana Luduşan a închiriat sala de conferinţe Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, UBB Cluj, unde şi-a promovat parteneriatul cu un alt ONG din Baia Mare: ASSOC cu care va realiza proiectul.

„Obiectiv general: Îmbunătăţirea procesului de integrare a beneficiarilor unei forme de protecţie (BP) şi resortisanţilor statelor terţe (RTT) aflaţi cu şedere legală în România, în Regiunea 4, prin consolidarea serviciilor integrate pentru migranţi, a interculturalităţii şi a dialogului dintre migranţi şi actorii locali relevanţi” se arată în modul de prezentare al celor de la LADO Cluj.

Mâna dreapta a preşedintei ONG-ului de la Cluj este un tânăr din Dej ce susţine că a studiat Dreptul la UBB Cluj, Ionuţ Terec. Tot el s-a ocupat şi de evenimentul de la FSPAC, unde s-a recomandat ca fiind responsabil pe achiziţii, împreună cu asistentul de pe proiect, Florin Macavei .

Realitatea

Dacă celor de la LADO în colaborare cu ONG-uri finanţate de George Soros sau însuşi Fundaţia Soros Romania împreună cu care aceasta a semnat o ”Scrisoare deschisă privind Planul Naţional de Dezvoltare 2014-2020” continuă demersurile, în zona de nord-vest a României vor sosi peste 3000 de migranţi şi refugiaţi.

Rolul pe hârtie a LADO Cluj va fi de a asigura consultanţă şi mediere culturală pentru aceşti oameni. ONG-ul clujean nu îşi asumă nici o responsabilitate pentru siguranţa refugiaţilor sau a românilor ce vor locui în zonele din apropierea lor.

Însuşi Ana Luduşan admite:„Această chestiune pică în responsabilitatea autorităţilor locale. Guvernul trebuie să ia măsuri să nu fie afectată siguranţa naţională. (…)Nimeni nu are dreptul sa spuna cuiva ca nu are voie sa se aşeze intr-un anume loc pe pământ”.

Tot din cele spuse de Luduşan şi Terec afirmă că ei au primit bani pentru a-i ajuta pe cei aproximtiv 3000 de oameni (refugiaţi, imigranţi, sirieni, persoane din Africa). Adică să le fie de ajutor în a-i învăţa despre cultura noastră, legile Statului Român şi implicit să îi educe.

Contactaţi cu privire la ce informaţii deţin despre proiectul LADO Cluj şi implicit venirea (într-adevăr treptată) a refugiaţilor şi imigranţilor liderii de instituţii au declarat că nu au fost informaţi în acest sens.

Spre exemplu, primarul din Huedin- pentru că sursele noastre susţin că primul val va fi relocat pe teritoriul acestuia – susţine că nu a fost abordat sub nici o formă de Ana Luduşan şi că nu există posibilitatea de a ”adopta” comunităţi străine.

În altă ordine de idei şi preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe a afirmat un lucru similar. Fără a eticheta drept absurd proiectul de jumătate de milion de euro al celor de la LADO, Tişe s-a rezumat doar în a preciza că instituţia este străină de această informaţie.

Cum vin ?

Aici ne lipsesc nouă câteva informaţii pe care proiectul transparent al celor de la LADO nu le oferă.

Teoretic ar exista o persoană din exterior care să identifice şi să decidă cine se încadrează sau nu pentru a beneficia de relocarea pe teritoriul României şi în special în judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud sau Baia Mare.

Realizarea proiectului se va face până la finele anului 2019, timp în care acea cifră de imigranţi şi refugiaţi, teoretic ar trebui să locuiască în zona noastră, să fie educată după modul de funcţionare legislativ român şi în special să nu reprezinte un pericol pentru siguranţa naţională.

Cine îi aduce? Aceasta este o altă întrebare la care LADO Cluj nu a răspuns. Cât despre motivele din spatele acestui proiect european speculaţiile sunt numeroase, iar cea principală o reprezintă desigur – lăcomia financiară.