Parlamentul României a adoptat o modificare la Legea administraţiei locale prin care actele autorităţilor administraţiei publice locale pot fi adoptate fără a fi fundamentate, semnate, contrasemnate sau avizate din punct de vedere tehnic sau al legalităţii şi acestea produc efecte juridice depline, se arată într-un material de pe Cetăţeanul.net. Este vorba despre Legea 140/2017, adoptată de senat pe 15 mai şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis pe 15 iunie. Legiuitorul merge mai departe şi spune că în cazul producerii unor consecinţe vătămătoare este angajată exclusiv răspunderea juridică a semnatarilor. Însă, potrivit legii adoptate, primarii vor fi mai greu de anchetat, iar funcţionării din subordine sunt constrânşi să avizeze actele emise de primar sub ameninţarea răspunderii civile sau penale.
Mass media a atras atenţia încă din luna mai despre mai multe modificări la legea administraţiei publice care îi exonerează de răspundere pe aleşii locali. Cea mai nociva modificare pare a fi adoptarea articolului 5 din Legea 140/2017:
„Actele autorităţilor administraţiei publice locale aprobate sau emise fără a fi fundamentate, semnate, contrasemnate sau avizate din punct de vedere tehnic sau al legalităţii, produc efecte juridice depline, iar în cazul producerii unor consecinţe vătămătoare este angajată exclusiv răspunderea juridică a semnatarilor”.
„Primarul, preşedintele consiliului judeţean, preşedintele de şedinţă al consiliului local şi al municipiului Bucureşti, precum şi persoana împuternicita să exercite această funcţie, prin semnare, investesc cu formula de autoritate executarea actelor administrative emise sau adoptate în exercitarea atribuţiilor care le revin potrivit legii”, se arată mai departe, în legea adoptată.
Până acum, de exemplu, un proiect de hotărâre de Consiliu general/local nici nu era pus pe ordinea de zi dacă nu avea notă de fundamentare şi nu devenea hotărâre dacă nu era contrasemnat de secretarul general pentru legalitate. În plus, fără semnătura secretarului şi fără toate actele şi avizele cerute de lege, când hotărârea ajungea la prefect, ultimul filtru pentru legalitate, acesta trimetea proiectele de hotărâre înapoi la emitent, acestea nefiind publicate şi se făcea plângere prealabilă, apoi se mergea în instanţă.
Verde la cheltuit banii publici
Astfel, în aceste condiţii, un primar poate trece prin Consiliile locale/consiliile judeţene proiecte care implică cheltuirea a zeci de milioane de euro, fără să aibă notă de fundamentare şi toate actele legale, astfel că voinţa primarului devine lege. Legiuitorul spune că în cazul producerii unor consecinţe vătămătoare este angajată exclusiv răspunderea juridică a semnatarilor.
Cine semnează o astfel de hotărâre? În mod normal, expunerea de motive este semnată de primar, iar raportul de specialitate de directorii direcţiei care a iniţiat proiectul şi funcţionării responsabili.
Pe lângă cheltuirea fondurilor locale, o altă miză sunt alocările discreţionare pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), sesizează cetăţeanul.net, publicaţia care a scris despre aceste modificări aduse la Legea administraţiei publice locale.
Prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) ÎI, demarat pe 15 iunie de Ministerul Dezvoltării, primesc finanţare 9.500 de obiective de investiţii, dintre care 2.500 de creşe şi grădiniţe, 2.000 de şcoli şi 5.000 de alte obiective, fiind alocate fonduri în valoare de 30 de miliarde de lei credite de angajament.
Eliminarea filtrelor de legalitate este completată de articolele următoare, iar primarii vor fi mai greu de anchetat iar funcţionării din subordine sunt constrânşi să avizeze actele emise de primar sub ameninţarea răspunderii civile sau penale.
În formă veche a legii, Art. 128 avea următoarea formă:
„Consilierii locali sau judeţeni, după caz, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului Bucureşti, primarii şi viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, răspund exclusiv, după caz, contravenţional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii, dacă actele pe care le emit nu au avizul de legalitate dat de secretarul instituţiei precum şi semnăturile funcţionarilor publici cu atribuţii în domeniul actului emis”.
În nouă lege, articolul se modifică astfel:
(1) Consilierii locali sau judeţeni, după caz, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului Bucureşti şi viceprimarii, primari şi viceprimari subdiviziunilor administrativ-teritoriale, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, secretarii unităţilor administrativ-teritoriale şi personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, răspund, după caz, contravenţional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.
Parlamentarii au introdus un nou alineat, care legiferează practic ce a stabilit deja Curtea Constituţională în legătură cu abuzul în serviciu. Primarii nu vor mai răspunde pentru oportunitatea deciziei. Altfel spus, numeroasele situaţii în care o administraţie locală decide în mod abuziv să realizeze investiţii cu dedicaţie, chiar dacă sunt inutile pentru comunitate, nu vor mai putea fi anchetate.
3) „Aprecierea necesităţii şi oportunitatea adoptării şi emiterii actelor administrative aparţine exclusiv autorităţilor deliberative, respectiv executive şi nu pot face obiectul controlului altor autorităţi. Întocmirea rapoartelor prevăzute de lege, contrasemnarea sau avizarea pentru legalitate şi semnarea notelor de fundamentare angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a semnatarilor, în cazul încălcării legii, în raport cu atribuţiile specifice”
Potrivit specialiştilor, modificarea face aproape imposibilă urmărirea penală a oamenilor din administraţie, din moment ce nu mai au ce lege să încalce pentru a fi încadraţi la abuz în serviciu.
Ce se întâmplă însă dacă funcţionării din subordinea primarului refuză să semneze un act abuziv promovat de primar? Două articole noi rezolvă această problemă. Funcţionarul este practic constrâns să semneze şi îl obligă să justifice un eventual refuz:
(6) Refuzul funcţionarilor publici şi al personalului contractual din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean de a semna, respectiv de a contrasemna ori aviza actul administrativ, precum şi eventualele obiecţii cu privire la legalitate, se face în scris, în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii actului şi se înregistrează într-un registru special destinat acestui Scop.
(7) Persoanele prevăzute la alin.(6) care refuză să semneze, respectiv să contrasemneze ori să avizeze sau care prezintă obiecţii cu privire la legalitate, fără acoperire susţinută de temeiuri juridice, răspund administrativ, civil sau penal, după caz, în condiţiile legii.
Stelian Dolha printre iniţiatori
Proiectul a fost depus în 2016 la Camera Deputaţilor, iniţiatorii fiind un grup de parlamentari PNL:
Ichim Paul – senator PNL; Luchian Ion – senator PNL; Pasca Liviu-Titus – senator PNL; Rădulescu Cristian – senator PNL; CalimenteMihaita – deputat ALDE; Ciurariu Florin – deputat PNL; Coman Gheorghe – deputat PP-DD; Cozmanciuc Corneliu-Mugurel – deputat PNL; Crăciunescu Grigore – deputat PNL; Dobos Anton – deputat PNL; Dobrinescu Traian – deputat PNL; Dolha Nechita-Stelian – deputat PNL; Guran Virgil – deputat PNL; Harau Eleonora-Carmen – deputat PNL; Lupu Mihai – deputat PNL; Motreanu Dan-Stefan – deputat PNL; Niculae Aurel – deputat Independent; Oltean Ioan – deputat PNL; Oros Nechita-Adrian – deputat PNL; Palar Ionel – deputat PNL; Popa Octavian-Marius – deputat PNL; Sapunaru Nini – deputat PNL; Surdu Raluca – deputat PNL; Surugiu Iulian-Radu – deputat PNL; Tamaian Ioan – deputat PNL; Teju Sorin – deputat PNL; Teodorescu Cătălin-Florin – deputat PNL; Toader Mircea-Nicu – deputat PNL; Zlati Radu – deputat PNL.
Forma iniţiatorului nu era însă atât de nocivă, cuprinzând doar două articole:
Articolul 128 se modifică şi se completează având următorul cuprins: Consilierii locali sau judeţeni, după caz, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului Bucureşti, primarii şi viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene răspund exclusiv, după caz, contravenţional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii, dacă actele pe care le emit nu au avizul de legalitate dat de secretarul instituţiei precum şi semnăturile funcţionarilor publici cu atribuţii în domeniul actului emis.
După articolul 128 se introduce un nou articol 128 cu următorul cuprins: Art. 128
a) secretarii unităţilor administrativ-teritoriale şi personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, răspund exclusiv, după caz, contravenţional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.
Această formă a fost adoptată de Cameră Deputaţilor în septembrie 2016. Modificările esenţiale au avut loc la Senat, în comisia juridică şi comisia de administraţie publică, în luna mai.
