Ultima audiere a lui Pop înainte de verdictul din dosarul ISCTR CLUJ

Dosarul fostului şef al ISCTR IT 4, Rareş Pop se apropie de final. La ultimul termen de judecată acesta, cu acordul judecătorului Nora Boiciuc a dat un supliment de declaraţie prin care a încercat să demonteze fiecare acuzaţie făcută de DNA Cluj.

La doi ani de la descinderea procurorilor la sediul ISCTR din Cluj-Napoca, dosarul prin care au fost trimişi în judecată: fostul şef al instituţiei-Rareş Pop, inspectorul de pe Cluj-Napoca- Crişan Claudiu şi inspectorul şef de la Bistriţa-Năsăud- Ioan Radu Dohotaru, se îndreptă spre sentinţa de fond. În raport cu acuzaţiile procurorilor de la Anticorupţie Cluj, judecătorul Nora Boiciuc a audiat zeci de martori propuşi de Parchet sau inculpaţi pentru a stabili veridicitatea şi împrejurările comiterii ilegalităţilor de tipul şantaj, abuz în serviciu, fals întelectual şi luare de mită.

Nu era funcţionar public

În începerea audierii sub forma de supliment de declaraţie dată în faţa instanţei, Rareş Vasile Pop a precizat făcând dovada cu adrese oficiale de la ISCTR România că nu se încadra la statului de funcţionar public, nu era inspector de control trafic rutier, deci prin urmare nu putea fi găsit vinovat de comiterea unor infracţiuni pe care DNA-ul i le-a imputat.

„Am fost numit în calitate de inspector şef teritorial IT 4, prin Ordin al ministrului 985/06.06.2012, ordin ce avea bază art.5, alin.1 din OG.26/2011, art.4 din HG.1088/2011 anexa 1 şi art.13, alin.4 din HG.1088/2011, anexa 1.Contractul de muncă a fost încheiat cu durată de mandat, având ca obiectiv coordonarea, îndrumarea şi verificarea activităţii inspectorilor de trafic rutier. Această funcţie, implica şi câteva atribuţii specifice, preluate din cele care vizau activitatea inspectorilor de trafic rutier, însă nu aveam voie să efectuez activitatea acestora, ci doar să coordonez activitatea lor. Contractul individual de muncă ce mi s-a încheiat în baza ordinului ministrului era pe perioada numirii în funcţia în discuţie, iar inspectorii de trafic rutier ocupau această funcţie doar prin concurs în baza OG 26/2011(art.5., alin.4). Inspectorii îşi desfăşoară activitatea în baza ecusonului, legitimaţiei de control şi ştampila AETR. Depun la dosar legitimaţia de control(fila 178), folosită de inspectorii ISTCR în desfăşurarea activităţii lor. Legitimaţia pe care eu am avut-o o foloseam doar pentru acces în minister , neavând nici o legătură cu un act oficial de control. Ceea ce doresc să scot în evidenţă este că funcţia de inspector şef ISTCR nu implică aceleaşi atribuţii cu cele ale unui inspector de trafic rutier, sunt două funcţii total diferite. Inspectorii de trafic rutier desfăşoară două tipuri de controale fie la sediu fie în trafic. În urma controalelor efectuate aceştia întocmesc note de control care sunt supuse cenzurii 3 superiorilor în speţă, inspectorul de trafic judeţean sau teritorial, implicit de stat. În momentul în care se încheie un proces-verbal, indiferent de temeinicia sau netemeinicia acestuia, el poate fi contestat doar în instanţă. Inspectorii de trafic întocmesc zilnic rapoarte de control, fiecare inspector din echipă îşi întocmeşte un astfel de raport în care se menţionează autovehiculele oprite, denumirea societăţilor care deţin licenţă de transport, ora finalizării actului de control şi sancţiunea dacă este cazul. Doresc să arăt că în situaţia în care un autovehicul deţine şi remorcă care ar avea un alt proprietar de cât cel al autovehiculului în nota de control se menţionează doar proprietarul autovehiculului care deţine licenţă de transport. Conform art..12 HG 1088/2011, inspectorii de trafic rutier sunt subordonaţi inspectorului şef judeţean şi teritorial, chiar dacă potrivit art.24 alin.2 din acelaşi act normativ sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, deci inclusiv în aplicarea sancţiunilor. Doresc să subliniez faptul că ordinele inspectorilor şefi se dau în scris, modificare legislativă intervenită tocmai pentru a nu mai exista discuţii ale subordonaţilor în sensul că ordinele date oral ar fi nelegale, aşa încât fiecare şef care emite în scris un asemenea ordin şi-l asumă, el fiind supus de asemenea cenzurii inspectorului de stat şef. În baza dispoziţiilor HG 1088/2011, se stipulează modurile în care inspectorii de trafic rutier pot fi daţi afară din instituţie, respectiv în urma a 3 abateri disciplinare şi sancţionate, de către comisia ISCTR. Toţi inspectorii ştiau foarte bine acest lucru, aşa încât unii din ei care au arătat că se temeau de a nu-şi pierde locul de muncă, sunt neîntemeiate din punctul meu de vedere. Plus în toată perioada cât am fost şef la IT 4, nici unul din angajaţi nu a fost dat afară; mai mult nici măcar nu au fost trimişi la comisia de cercetare disciplinară” declară acesta.

Divulgări secrete de serviciu

Tot în rechizitoriul DNA, procurorii îl acuzau pe Pop că ar fi dezvăluit anumite informaţii unui transportator ce urma să fie controlat. Pentru a întări suspiciunea că ar fi divulgat informaţii nedestinat publicităţii, anchetatorii au inclus şi speţa cu Gherman, cel care ar fi fotografiat o reclamaţie anonimă adresată-i.

„ Cu privire la actul material 6 în care sunt acuzat că am divulgat secrete de serviciu, arăt că nu sunt de acord cu această susţinere a Parchetului, deoarece controalele efectuate de inspectorii de trafic rutier sunt publice şi transparente, iar controlul în discuţie care a avut loc la Borş, s-a desfăşurat sub egida EURO Control Route , deci la nivel european care a fost anunţat cu 4 ani înainte , pentru ca această instituţie prezintă public calendarul din 4 în 4 ani. Convorbirea telefonică în discuţie a avut loc la două zile de le începerea controlului şi nu am divulgat secrete ci obiectul acestei convorbiri a fost de a mă informa cu privire le modul în care inspectorii de la Bihor efectuau controlul , deoarece aveam anumite suspiciuni cu privire la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu în mod legal şi temeinic. Această suspiciune mi-a fost cauzată de transportatorul cu care am purtat discuţia telefonică şi care mi-a adus la cunoştinţă câteva chestiuni grave, sens în care am vrut să verific dacă ele sunt reale. Cu privire la actul 16, nu am sunat şi nici nu am fost sunat de nici un inspector , deci nu a existat nici o imixtiune din partea mea în desfăşurarea controlului efectuat de aceştia.

Cu privire la actul 46, arăt că nu i-am arătat reclamaţia lui Gherman, aspect care reiese şi dintr-o convorbire telefonică existentă la dosar dintre Gherman şi mine în care Gherman recunoaşte că nu i-am arătat-o. Doresc să subliniez că şi colegul Crişan s-a opus să i-o arătăm, deşi acesta insista întrucât este un personaj care a reclamat în multe rânduri actele de control efectuate de inspectori în legătură cu activitatea firmei sale, însă a profitat de un moment în care eu am ieşit din birou şi reclamaţia fiind pe biroul meu a luat-o şi a citit-o foarte posibil că a şi fotografiat-o. Este adevărat că raportat la comportamentul său anterior trebuia să fiu mult mai diligent şi să nu îl las singur în biroul meu, însă a fost o scăpare. A trebuit să merg până în secretariat întrucât venise un alt transportator care avea nevoie de o prelungire , iar Gherman a rămas în biroul meu împreună cu Crişan. A trebuit să îl chem şi pe Crişan în secretariat pentru problema transportatorului care solicita prelungirea, aşa încât acesta a fost momentul în care Gherman a rămas singur, Crişan venind şi el în secretariat. La nivelul instituţiei ISCTR nu există o procedură cu privire la analiza şi soluţionarea reclamaţiilor, indiferent că sunt anonime sau făcute de anumite persoane, care îşi declină identitatea. Pe Crişan l-am chemat în biroul meu pentru a exista un martor la discuţia purtată cu Gherman” se justifică Rareş Pop.

Falsul intelectual

Punctual, Pop a dorit să facă precizări despre actul material în care inspectorii Hilarion Botezan şi Palyi Kiss Istvan au controlat un autovehicul care nu transporta marfă şi i-au întocmit un proces verbal nelegal.

„Cu privire la infracţiunea de fals intelectual comisă în forma participaţiei improprii care mise reţine în sarcină, doresc să arăt că inspectorul Palyi Kiss Istvan, în mod greşit contrar prevederilor legale a oprit conducătorul autovehiculului la control în condiţiile în care nu transporta marfă, deoarece poţi să opreşti un autovehicul fără marfă dar să verifici doar starea tehnică şi timpii de conducere., conform OG. 37/2007. Transportatorul în discuţie sunase la Bucureşti eu fiind sunat de numitul Cristescu Dănuţ, înlocuitorul inspectorului de stat şef, sens în care am discutat cu Palyi Kiss Istvan, cu privire nota de control întocmită de către acesta , întrucât procesul verbal nu fusese încă întocmit ci doar generat în sistem. În final deşi a recunoscut că l-a oprit în mod greşit pe conducătorul în discuţie, chiar dacă pe nota de control a schimbat încadrarea juridică în procesul verbal a lăsat aceeaşi stare de fapt, spunând că va aplica o sancţiune mai redusă, considerând că astfel transportatorul nu va atacat acest proces-verbal şi lucrurile se vor încheiat de această manieră, el nedorind să se mai afle acest lucru de către comisia de disciplină unde urma să se prezinte pentru a doua oară, deci se temea să nu ajungă să îşi piardă locul de muncă. Eu i-am spus lui Paly, că nu trebuia să sancţioneze autovehiculul în discuţie, câtă vreme nu a făcut dovada că el a fotografiat plăcuţa,, constructor”şi nu avea dovada expirării ITP-ului de pe talonul autovehiculului, respectiv nu i-a făcut copie după talon. Nu i-am impus lui Palyi Kiss Istvan şi Botezan să întocmească în anume mod procesul verbal ci dimpotrivă le-am spus să îşi asume acest control, sunt suverani în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi am plecat din biroul lor. În mod legal inspectorii în discuţie puteau să remedieze nota de control în sensul de a menţiona clar greşeala făcută şi să nu mai întocmească proces- 5 verbal. În prezenţa lor am sunat şi la RAR, pentru a le demonstra greşeala făcută şi anume că dacă nu au luat datele de identificare ale maşinii, respectiv nu au fotografiat plăcuţa constructor şi nici talonul, deci nu se putea dovedi în instanţă abaterea respectivă. Transportatorul în discuţia este SC Tel Drum SA Alexandria , un transportator renumit, cu angajaţi profesionişti în domeniu şi care ştiu să se apere împotriva inspectorilor de trafic rutier care nu efectuează controlul în trafic conform normelor legale în vigoare. În concret în speţa dată în condiţiile în care Palyi Kiss Istvan şi Botezan au constat după oprirea autovehiculului că acesta era gol ,ei conform legii puteau să controleze conducătorul auto, dacă respecta timpii de odihnă, adică diagramele tahograf şi să verifice starea tehnică a maşinii. Cristescu când m-a sunat şi m-a întrebat că de când la Cluj se sancţionează maşini care nu efectuează transport marfă, adică nu au încărcătură, telefon primit în urma reclamaţiei făcute de transportator direct la sediul central. I-am răspuns că nu ştiu, mă voi informa” mai arată acesta.

Şantajul

Nici veşnica poveste cu şantajul pentru a nu fi amendată şcoala de la Bistra nu a scăpat nediscutată. Dat fiind faptul că între timp instituţia de învăţământ a obţinut anularea amenzii în instanţă, Pop a explicat

„Cu privire la infracţiunea de şantaj reţinută în sarcina mea doresc să depun la dosar o convorbire telefonică purtată între mine şi Corodea, ultima de fapt avută cu el legată de speţa Bistra (datată 08.03.2014), din care reiese că noi doi aveam discuţii mai mult decât profesionale, chiar prieteneşti, Corodea îmi spune că îmi dă dreptate şi mie şi prefectului , înţelegându-ne în sensul că Corodea îl va suma pe Doru Ştefan, plus că reiese părerea proastă pe care o avea vizavi de inspectorii de trafic şi pe care mi-a spus-o şi anterior cu alte ocazii. Din convorbirea avută în data de 28.03.2014, orele 10:34:15, cu inculpatul Dohotaru, reiese clar că am avut o atitudine cât se poate de transparentă cu privire la cele întâmplate la Bistra, plus intenţia mea a fost şi de a prevenii repetarea unor asemenea situaţii şi de a încerca o soluţie de punere în legalitate a conducerii şcolii. Eu am discutat nu numai cu Dohotar şi cu Crişan şi cu toţi inspectorii din raza IT 4, cu privire le toate aspectele mei sus relatate, inclusiv la Bucureşti, cărora le-am explicat ce s-a întâmplat la Bistra, inspectorul de stat şef Dorin Ştefan spunându-mi că nu este posibil aşa ceva şi că se va ocupa personal de această speţă, sens în care să îi spun lui Corodea să îl sune de urgenţă. Procesul-verbal încheiat de cei doi inspectori a fost atacat în instanţă, s-a dispus înlocuirea sancţiunii amenzii cu cea a avertismentului, depun la dosar soluţia luată de pe portalul instanţelor. Doresc să depun la dosar înscrisuri din care reiese că de maniera de care eu am procedat pentru rezolvarea situaţiei de la Bistra s-a procedat şi în anul 2015, tot de către ISCTR Cluj, după arestarea mea; inclusiv RAR-ul în speţa pe care o depun la dosar a menţionat că un vehicul cu caracteristicile identice celui de la Bistra poate circula pe drumurile publice fără limitator şi tahograf. În concluzie, din punctul meu de vedere discuţiile telefonici purtate cu Corodea au fost instituţionale, nu l-am ameninţat cu pierderea locului de muncă sau cu orice altceva, tot ce am discutat cu el să nu sancţioneze din punct de vedere pecuniar şcoala” precizează fostul şef al ISCTR IT4.

Mita şi prejudiciul

„Cu privire la infracţiunea de luare de mită ce se reţine în sarcina mea, doresc să depun la dosar o convorbire telefonică avută între mine şi Cadar care nu există la dosarul cauzei şi este din alt dosar penal în care Cadar a fost inculpat, ce s-a aflat pe rolul Tribunalului Cluj şi din care reiese că nu eu l-am sunat pe el şi el m-a sunat pe mine în data de 08.12.2013. Arăt că eu personal am donat o sumă de bani , nu mai reţin exact 300 sau 400 de lei pentru acţiunea de caritate întreprinsă de doamna deputat Elena Uioreanu. De altfel, au mai fost şi alte acţiuni de caritate la care am donat din banii personali şi am primit chitanţă de la PNL Cluj, în sensul acesta. Cu privire la prejudiciul pe care l-am achitat în cauză, arăt că am făcut-o pentru a-mi arăta buna credinţă, fiind sfătuit de avocaţii mei şi pentru acoperirea eventualelor greşeli pe care le-aş fi făcut ca şef IT4, însă asta nu înseamnă că achiesez la acuzaţia de abuz în serviciu, dimpotrivă aşa cum am arătat nu consider că sunt vinovat de comiterea acestei infracţiuni. Mai mult, consider că acest prejudiciu nu există, cel puţin nu este cert, deci nu sunt de acord cu el, chiar dacă l-am achitat. În legătură cu batalionul disciplinar de la Sălaj, la 18 din adresa existentă la dosar rezultă că detaşarea inspectorilor în acel judeţ în primul rând nu era un lucru ilegal şi în al doilea rând era o cerinţă de la conducerea centrală” lămureşte Pop.

Foloase necuvenite

La capitolul ”obţinere foloase necuvenite”, pe cat de amuzant suna, Rareş Pop, de pe funcţie de şef ISCTR IT patru ar fi beneficiat de astuparea a două gropi de pe drumul ce duce la locuinta sa. În plus, un prieten de-al lui, angajat la Consiliul Judeţean ar fi vorbit cu patronul de la firma Fany să îl ajute pe un alt individ să ajungă la Bucureşti gratis.

„Cu privire la infracţiunea de primire de foloase necuvenite, doresc să precizez că drumul până la locuinţa mea nu a fost reabilitat de mine , de fapt nici nu a fost reabilitat ci sau acoperit doar două gropi, sens în care depun la dosar o adresă întocmită de mine către Primărie şi răspunsul ce mi s–a comunicat de la această instituţie. În legătură cu cursele gratuite pe care le-aş fi făcut cu firma Fanny , aşa cum am arătat eu nu am circulat niciodată cu autovehiculele aparţinând acestei firme şi doresc să depun la dosar o convorbire telefonică care nu există în D.u.p., ci este din celălalt dosar penal ,, Fanny”, şi din care reiese cum am făcut rezervarea pentru o altă persoană care a mers la Bucureşti şi care a fost audiat în prezentul dosar în calitate de martor şi anume Radu Sporiş” încheie acesta.