”Băieţii deştepţi” din industria armamentului au semnat un contract de 50 de milioane de lei la Dej

Ministerul Apărării Naţionale, prin intermediul Unităţii Militare 01020 din Dej, a semnat un contract cu firma Stimpex SA în valoare de 53.441.200 de lei, fără TVA, în situaţia în care oficialii din cadrul armatei estimaseră contractul la aproape 100 de milioane de lei, fără TVA. În acţionariatul acestei firme se regăsesc un ”locotenent” de-a lui Sorin Ovidiu Vântu, dar şi parteneri de afaceri cu fii de generali şi asociaţi de-ai lui Sebastian Vlădescu, fost ministru de Finanţe în Guvernul Boc şi prieten la cataramă cu Călin Popescu Tăriceanu.

Potrivit unui anunţ de atribuire (177229/26.04.2017), Ministerul apărării Naţionale a semnat contractul ”Achiziţia de module universale de adăpostire” cu firma Sc Stimpex SA din Bucureşti. Dacă oficialii ministerului estimaseră valoarea contractului la suma de 90.371.400 de lei, fără TVA, societatea amintită anterior a ofertat la aproape jumătate din valoarea estimată şi a câştigat licitaţia cu suma de 53.441.200 de lei, fără TVA. La această licitaţie s-au înscris patru societăţi, însă doar ofertele făcute de două firme au îndeplinit criteriile caietului de sarcini. Potrivit Ministerului de finanţe, firma Stimpex a avut în 2015 o cifră de afaceri cu mult mai mică decât valoarea contractului câştigat, de 37,8 milioane de lei, în situaţia în care datoriile acumulate sunt de 30,1 milioane de lei. Obiectul de activitate al firmei este ”Fabricarea utilajelor pentru extracţie şi construcţii”.

Acţionariatul companiei este format din  ISTRATE MARCEL, TOROIPAN CRISTIAN, STAMATOIU ISIDOR, CHIVU COSTEL, MOLDOVAN VASILE, SIMA MIHAI LAURENTIU, CRANGANU NICOLAE, CHIRCU GEORGE, GALITA GABRIEL GHEORGE şi PRODEA AUREL, iar administratori sunt ISTRATE MARCEL, MARIN STEFAN şi ISTRATE VLAD CONSTANTIN.

Firma produce veste antiglonţ şi diferite echipamente militare de protecţie, având contracte încheiate cu multe dintre administraţiile locale sau judeţene din România, cu instituţii din cadrul IGPR, Ministerul apărării Naţionale, firma având contracte de furnizare şi cu NAMSA (The NATO Maintenance and Supply Agency). Din 2007 până în 2015 valoare contractelor încheiate prin intermediul licitaţiilor cu instituţiile statului este de aproximativ 35 de milioane de euro, la care se adaugă aproximativ 1,5 milioane de euro prin cumpărări directe.  În linii generale, Stimpex SA este implicată în mai multe programe ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor care vizează creşterea gradului de protecţie balistică şi chimică a trupelor şi vehiculelor aparţinând acestor structuri.

Un pic de Vânt(u) bate mereu

Unul dintre acţionarii de la Stimpex SA, Cristian Toroipan, se regăseşte în structurile acţionariatului de la Global Video Media SA, alături de Liviu Luca, Eugen Luha (locotenenţii lui Sorin Ovidiu Vântu) şi firma PSV Company SA, o altă societate aflată în sfera de influenţă a lui Vântu. Toroipan figurează şi în structura acţionariatului de la Realitatea Media SA. Anul trecut, Liviu Luca a fost condamnat la şase ani de închisoare în dosarul Petromservice. Potrivit unor informaţii, Cristian Toroipan este verişorul soţiei lui Liviu Luca. În aceeaşi cauză, Curtea de Apel Bucureşti a decis condamnarea definitivă a omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu la şase ani şi două luni de închisoare. În septembrie 2012, Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, Octavian Ţurcan şi foştii directori ai Petromservice Gheorghe Şupeală şi Zizi Anagnastopol au fost trimişi în judecată pentru spălare de bani şi delapidarea companiei, prejudiciul produs fiind de peste 83,5 milioane de euro.

Eugen Luha, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Gaz-România (FSGR) şi vicepreşedinte CNSLR Frăţia, fiind unul dintre cei mai bogaţi şefi de sindicate din ţară.

Vânzări de armament în Africa

Unul dintre administratorii de la Stimpex, Marin Stefan, este acţionar şi administrator la SC ROM OFFSET MANAGEMENT & PRODUCTION SRL, o companie la care Bogdan Ceauşelu este acţionar majoritar. Cel din urmă este fiu de general şi împreună cu fostul ministru Sebastian Vlădescu au făcut afaceri cu furnituri militare. La sfârşitul anilor 90, Bogdan Ceauselu, Otto Breuer si Sebastian Vladescu s-au asociat în cadrul firmei Boss Exim Trading Group SRL, care acum este radiată. Breurer este general în rezervă şi a fost fost director adjunct al Canalului Dunăre – Marea Neagră pe vremea lui Ceausescu. Cei trei au exportat tehnică militară românească în Africa. De asemenea, Breuer a făcut o serie de afaceri şi în Kuweit, unde a fost detaşat ca ca militar activ pentru a ajuta la stingerea incendiilor de la sondele petroliere. Acolo şi-a făcut legături cu una dintre cele mai mari companii din lume, Mohamed Abdulmohsin Kharafi & Sons, cu care a şi înfiinţat câteva afaceri în România.

Din 2014 până la începutul acestui an, fostul ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a ocupat funcţia de preşedinte al CA din cadrul Romcab. Locul lui a fost preluat de Zoltan Prosszer, directorul general şi acţionarul companiei majoritar cu 59 milioane de lei capitalizare. Vlădescu a declarat că s-a retras singur din această funcţie din cauza unei anchete penale în cadrul căreia este vizat. El este cercetat pentru constituirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare, în dosarul Rompetrol 2.

Fostul ministru a fost pus sub acuzare în iunie anul trecut, în acest dosar alături de foştii miniştri Dan Ioan Popescu, Mihai Tănăsescu şi Gheorghe Pogea. Tot atunci, procurorii au pus sechestru pe bunurile mobile şi imobile ale acestora. Sebastian Vlădescu a fost ministru al Finanţelor în guvernele Tăriceanu şi Boc.

În momentul de faţă, Sebastian Vlădescu mai este asociat cu Bogdan Ceauşelu în cadrul firmei BOSS CONSTRUCTII SI CONSULTANTA SRL, alături de CRAUCIUC STEFANIA CORINA CORNELIA, care ocupă şi funcţia de administrator. Chiar dacă firma nu a fost radiată, din 2013 până în 2015 cifra de afaceri a fost zero, societatea mergând pe pierderi.

Producem arme şi le exportăm

Potrivit unui bilanţ, în urmă cu doi ani România a primit comenzi de muniţie şi armament în valoare de 215 milioane de dolari. Acestea vor asigura până în 2019 acoperirea capacităţii de producţie a fabricilor de armament din România, spune Ministerul Economiei. Cinci fabrici – Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică din Cugir, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Mija şi Carfil Braşov, toate controlate de ROMARM vor lucra la capacitate maximă în următorii ani.

Ministerul Apărării spune că cifra de afaceri a companiilor militare româneşti a crescut cu 13% şi a ajuns la 80 de milioane de dolari, în vreme ce exporturile au crescut cu aproape 32% şi au ajuns la 75 de milioane de dolari. Cele mai mari creşteri de venituri au fost înregistrate de Uzina Mecanică Sadu, Fabrica de Arme Cugir şi IAR. Ministerul Apărării nu a precizat de unde vin comenzile. În general, 80% din producţia de armament a României pleacă la clienţi de peste hotare.

Cifra de afaceri a companiilor din domeniul apărării a crescut în primul semestru cu 13%, la 309,1 milioane lei, iar exporturile au urcat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 31,7%, la 284 milioane lei.

Becali a transformat o fabrică de armament într-una de conserve

În 1989 în industria de armament lucrau 200.000 de oameni. Acum ROMARM mai are doar 5.500 de angajaţi în cele 15 filiale ale sale.

Multe fabrici de stat au fost privatizate şi mai apoi închise. A fost şi cazul fabricii de armament din Drăgăşani, care a ajuns la omul de afaceri Gigi Becali. A pierdut-o în momentul în care nu a respectat principala condiţie din caietul de sarcini şi anume transformarea fabricii de armament într-una de conserve.

Răzvan Robu