Mita de la Permise Auto BN: bani, carne de miel, vin şi ţuică! În camera preliminară, poliţistul Capotă a invocat nelegalitatea interceptărilor, dar instanţa a spus „pas”

Bani, carne de miel, vin şi ţuică, dar şi materiale lemnos sunt mitele acceptate de cei trei poliţişti de la Permise Auto Bistriţa-Năsăud pentru a „trece” la examenul pentru obţinerea permisului auto pe unii candidaţi care nu-l meritau. Cei trei au picat în plasa oamenilor legii rând pe rând. Ideea principală este că toţi trei şi-au riscat libertatea şi cariera practic pentru nişte găinării. Primii luaţi în colimator au fost Claudiu Lup şi Mihai Capotă care au dat prima dată cu „subsemnatul” în faţa procurorilor bistriţeni în septembrie 2015, în urma unor percheziţii de amploare în judeţ axată pe linie silvică şi de unde, mergând pe fir, anchetatorii au aflat că cei doi ar umbla cu ocaua mică. Câteva luni mai târziu, a „picat” şi Simion Baciu, însă de el s-au ocupat cei de la DNA. Cei trei au fost trimişi în judecată anul trecut, însă deocamdată nu au trecut de camera preliminară unde se verifică legalitatea actelor întocmite de procurori.

Trei dintre poliţiştii de la Permise Auto sunt trimişi în judecată pentru luare de mită. Faptele de care sunt acuzaţi comisarul şef Simion Baciu şi agentul şef principal de poliţie Claudiu Lup, Gazeta de Bistriţa le-a trecut în revistă într-un număr recent.Cel mai ghinionist este Claudiu Lup, care este inculpat şi trimis în judecată în două dosare, aproximativ similare. Unul a fost instrumentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, în care Lup este acuzat de luare de mită. În celălalt, instrumentat de DNA şi în care cap de afiş este Simion Baciu, Lup este acuzat complicitate la dare de mită şi instigare la abuz în serviciu.

Mihai Capotă, agent principal de poliţie, este judecat separat într-un alt dosar, ca şi colegii săi el fiind acuzat de luare de mită.

A invocat nelegalitatea interceptărilor pe motiv de SIPI

Mihai Capotă a fost trimis în judecată în luna septembrie a anului trecut, însă primul termen pe fond a avut loc abia după jumătatea lunii martie anul acesta, întrucât dosarul s-a aflat pe cameră preliminară pentru verificarea legalităţii sesizării instanţei prin rechizitoriu, a probelor şi actelor de urmărire penală. În camera preliminară, Capotă a formulat cereri şi excepţii prin care a solicitat să se constate nelegalitatea unor probe. Este vorba despre procesele verbale de predare primire a unor convorbiri şi comunicări telefonice, despre care poliţistul a susţinut în faţa instanţei că ele încalcă dispoziţiile unei decizii a Curţii Constituţionale emisă în februarie 2016 cu privire la interceptările şi supravegherile tehnice. Nelegalitatea interceptărilor a fost invocată de Capotă şi în timpul urmăririi penale, însă fără rezultat din partea procurorilor. În faţa instanţei, poliţistul a precizat că interceptările au fost efectuate, în baza mandatelor emise de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, de cei din cadrul Serviciului de Protecţie Internă Bistriţa-Năsăud, structură din cadrul Departamentului de Protecţie Internă (n. r. – renumitul Doi şi-un sfert), care este la rândulsău structură specializată a Ministerul de Interne ce desfăşoară activităţi de informaţii, contrainformaţii şi securitate, în vederea asigurării ordinii publice, prevenirii şi combaterii ameninţărilor la adresa securităţii naţionale privind misiunile, patrimoniul şi informaţiile clasificate în cadrul ministerului. Ori, în opinia sa, conform textelor legale, activitatea de supraveghere ar fi trebuit efectuată de cadrele Poliţiei Judiciare, nu de SIPI, întrucât agenţii acestui serviciu nu sunt consideraţi ca fiind agenţi de poliţie fiindcă au cu totul alte activităţi decât actele de urmărire penală.

Instanţa a ajuns la concluzia că totul e OK

Judecătorul de cameră preliminară, după ce a verificat actele depuse la dosar a ajuns la concluzia că totul este în regulă. În plus instanţa a remarcat şi faptul că poliţistul Capotă nu a negat conţinutul înregistrărilor.

„ … se constată că nu s-a produs vreo încălcare a dispoziţiilor legale de natură să tragă nulitatea absolută (…) a actelor de urmărire penală, a probelor administrate, respectiv a actului de sesizare a instanţei, inculpatul Capotă Mihai Emil invocând doar chestiuni ce ar trage, eventual, nulitatea relativă a mijloacelor de probă, invocate în raport cu procesele verbale de redare a unor convorbiri telefonice, în esenţă cu motivarea că mandatele de supraveghere tehnică nu au fost puse în executare cu respectarea dispoziţiilor art. 142 alin 1Cod de procedură penală, încălcându-se astfel dispoziţiile deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/16.02.2016. În acest sens se argumentează că, pentru ca interceptările efectuate în cauză să poată fi considerate legale, (…), era necesar ca acestea să fi fost efectuate de agenţi specializaţi (…) şi nu de «agenţi SIPI». (…)

Având în vedere aspectele invocate de inculpat, pe durata «procedurii de cameră preliminară», a fost depusă la dosar adresa (…) emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, prin care se comunică faptul că mandatele de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Bistriţa-Năsăud au fost puse în aplicare de către Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI BN), unitate care prin lucrători specializaţi a realizat activitatea de interceptare şi înregistrare a convorbirilor şi interceptărilor telefonice, localizarea posturilor telefonice, precum şi redarea sub formă de «note» a convorbirilor şi comunicărilor telefonice relevante. Se mai arată în această adresă, că tot lucrători specializaţi au realizat şi activităţile de supraveghere audio-video şi că procesele verbale de redare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice au fost întocmite, în baza delegărilor, de organul de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud.

Raportat la conţinutul acestei adrese, se constată că activităţile de interceptare, de înregistrare a convorbirilor telefonice, de redare sub formă de «note scrise» a convorbirilor şi comunicărilor telefonice, precum şi activitatea de supraveghere audio-video au fost realizate atât de lucrători specializaţi din cadrul SIPI, care sunt «lucrători specializaţi» din cadrul poliţiei, persoane cărora li se conferă abilitatea legală de a pune în executare, din dispoziţia procurorului, supravegherea tehnică, cât şi de organul de poliţie judiciară din cadrul DGA – Serviciul Judeţea Bistriţa-Năsăud.

Prin urmare, se apreciază că cerinţele prevăzute de art. 142 alin 1 Cond de procedură penală sunt îndeplinite de lucrători SIPI, care sunt specializaţi şi pregătiţi profesional să desfăşoare o atare activitate şi care fac parte din cadrul poliţiei.

Deşi inculpatul a afirmat că interceptările şi înregistrările audio-video efectuate în cauză i-ai afectat viaţa privată, acesta nu a negat conţinutul înregistrărilor şi nu a identificat elemente de fapt care să pună sub semnul îndoielii autenticitatea acestor interceptări şi înregistrări”, arată judecătorul de cameră preliminară care în final a respins excepţiile invocate de Mihai Capotă.

A fost mituit cu un miel, 10 l de ţuică şi 30 l de vin

Mihai Capotă a fost trimis în judecată pentru luare de mită şi trafic de influenţă. Conform rechizitoriului, organele de poliţie judiciară ale DGA Bistriţa-Năsăud s-au sesizat din oficiu, în februarie 2015, cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie legate de exploatări ilegale de masă lemnoasă, precum şi transportul şi valorificarea acesteia, fapte comise de agenţi de poliţie are asigurau protecţia activităţilor ilegale, însă şi fapte de corupţie comise de agenţi de poliţie referitor la activitatea de constatare a unor infracţiuni şi contravenţii la regimul circulaţiei pe drumurile publice. Pentru probarea acestor fapte s-au solicitat şi s-au obţinut mandate de supraveghere tehnică. Astfel, urmărindu-i pe cei implicaţi în activităţile ilegale pe linie silvică, cei de la DGA au aflat şi de faptele de corupţie comise de poliţiştii Mihai Capotă şi Claudiu Lup, de la Permise Auto BN.

Potrivit documentului citat, Mihai Capotă ar fi primit, în aprilie 2015, de la o persoană un miel şi 10 litri de ţuică „pentru a determina un lucrător din cadrul SPCRPIV Bistriţa-Năsăud cu atribuţiuni de programare a probei practice de obţinere a permisului de conducere să programeze mai repede proba practică (…) precum şi pentru promovarea probei practice”.

În aceeaşi perioadă, poliţistul Capotă a primit de la un alt candidat 30 de litri de vin de casă, pentru promovarea probei scrise a examenului pentru obţinerea permisului de conducere.

Conform rechizitoriului, Mihai Capotă a refuzat să dea vreo declaraţie în timpul anchetei.

La judecata pe fond au avut loc deja două termene, de fiecare dată cauza fiind amânată din cauză că poliţistul nu îşi angajase un avocat. Următorul termen a fost stabilit la finele lunii mai.