În ultimii ani, municipalitatea a cheltuit zeci de mii de lei pe chioşcuri din lemn, menite să aducă atmosfera din Germania sau Austria tocmai la Bistriţa. Zecile de chioşcuri din lemn achiziţionate în ultimii ani deja au probleme, fiind la un pas să se dezmembreze…
Multe sunt obsesiile primarului Ovidiu Creţu, împrumutate în vizitele în alte ţări. Edilul a început cu ouă, mere, struţi şi a ajuns la căsuţe din lemn. Bistriţa nu poate să aibă parte de o atmosferă autentică de sărbătoare, mai ales în preajma Crăciunului, fără celebrele căsuţe din lemn nelipsite de la târgurile cunoscute din marile capitale europene.
Aşa se face că, în 2013, primarul Ovidiu Creţu s-a pus pe treabă şi a achiziţionat primele căsuţe. În acel an, Primăria Bistriţa a achiziţionat 10 căsuţe din lemn, urmând ca în 2014, la chioşcurile cumpărate să se mai adauge 10, iar în 2015 alte 10 căsuţe.
În palmaresul Primăriei Bistriţa sunt deja 30 de chioşcuri, care sunt folosite la târgul de Crăciun, cel de 8 martie, dar şi la Toamna Bistriţeană, fiind mutate din centrul istoric în Heidenfeld. În total, căsuţele din lemn sunt folosite maxim două luni pe an.
Cel care s-a ocupat de aceste chioşcuri a fost Emil Iugan, care a pus mâna pe contracte an de an, prin Silvania International din Lunca Ilvei. Toate aceste contracte au fost acordate prin atribuire directă, fără licitaţie şi alte complicaţii.
Preţul chioşcurilor a crescut ca Făt Frumos
În anul 2013, pentru 10 chioşcuri din lemn, Primăria Bistriţa plătea firmei lui Iugan 47.839 de lei. Cum figura a ţinut, în 2014, preţul acestora s-a dublat, ajungând la 79.580 de lei, iar în 2015, Primăria Bistriţa deja dădea pe acest moft al edilului 80.500 de lei.
Astfel, dacă în 2013 o căsuţă costa 4.700 de lei, în 2015 aceeaşi căsuţă costa 8.000 de lei. În trei ani, Primăria Bistriţa a cheltuit doar pe căsuţe peste 200.000 de lei.
Cât costa astfel de căsuţe pe piaţă? Potrivit unor anunţuri pe site-urile de specialitate, alte firme din Bistriţa comercializează în 2017 o astfel de căsuţă, cu exact aceleaşi dotări şi de dimensiuni similare cu puţin peste 1.000 de euro, adică mai ieftin decât primul preţ plătit de municipalitate în anul 2013.
Aceste căsuţe sunt folosite doar maxim două luni pe an, în special în preajma Crăciunului şi a Anului Nou. Chioşcurile pot fi închiriate de către meşteşugari, preţurile fiind însă infime. Acestea practic nu acoperă costul de achiziţie al căsuţelor, chiria fiind una modică.
Astfel, o căsuţă în suprafaţă de 7 metri pătraţi se închiriază la preţul de 265 de lei pentru mai bine de o lună de zile. Comercianţii trebuie să plătească separat şi pentru factura de curent. Pentru 20 de căsuţe, Primăria Bistriţa încasează doar 5.000 de lei pentru o lună de târg.
Căsuţele sunt dotate cu oblon, tejghea, rafturi, uşă, instalaţie electrică, cu ajutorul căreia se asigură iluminarea şi asigurarea căldurii în interior pe timp de iarnă.
Ultima dată, căsuţele au fost folosite la final de 2016, de Crăciun. Ulterior, acestea au fost transportate în Viişoara, în Heidenfeld.
La Târgul de Paşti, nici urmă de căsuţe
Pentru târgul de Paşti, care a avut loc în perioada 7-9 aprilie, municipalitatea a apelat la mese din lemn, asta deşi cel puţin în prima zi de târg temperaturile au fost extrem de scăzute, iar ploaia şi-a făcut şi ea prezenţa.
De ce nu a apelat Primăria Bistriţa la căsuţele de sute de mii de lei? Se pare că acestea nu ţin tocmai bine. Problemele au putut fi observate de către meşteri încă de la final de 2016, când a avut loc ultimul târg de Crăciun, desfăşurat în jurul Bisericii Evanghelice.
Romii din Viişoara ar fi uşurat căsuţele până şi de dulii
Din cauza transporturilor repetate şi a vremii, căsuţele s-ar fi deteriorat destul de serios, spun surse Gazeta de Bistriţa. La unele s-au stricat obloanele, la altele nu mai funcţionează cum trebuie uşa, iar altele scârţâie din toate încheieturile, semn că la următorul transport riscă să se dezmembreze.
Căsuţele sunt ascunse de ochii curioşilor în Viişoara. Dacă omul de rând nu are acces la căsuţele de aproape 2.000 de euro bucata, nu acelaşi lucru se poate spune despre romii de la blocurile sociale din Viişoara.
Aceştia ar fi profitat de situaţie şi ar fi „uşurat” căsuţele de tot ce s-ar fi putut valorifica. Aşa se face că multe dintre căsuţe nu mai au prize, clanţe, iar de la unele au dispărut până şi duliile care asigurau lumina în interior.
Deşi căsuţele au fost achiziţionate prin atribuire directă, se pare că acestea au avut o garanţie de doi ani. La ultimele achiziţionate, cele din 2015, expiră garanţia tocmai anul acesta, aşa că executantul, cel mai probabil, nu va scoate niciun ban pentru repararea sau înlocuirea acestora.
Potrivit reprezentanţilor Primăriei Bistriţa, căsuţele care au înghiţit mai bine de 200.000 de lei nu au probleme majore. Singurele defecţiuni minore pe care le-ar fi avut doar 5 dintre căsuţe anul trecut au fost deja remediate şi nu ar fi afectat meşterii care le utilizează de obicei.
Problemele de care vorbesc reprezentanţii Primăriei Bistriţa vizează uşile căsuţelor. În momentul de faţă, căsuţele ar fi în stare foarte bună.
Copertinele tarabelor au înghiţit peste 13.000 de lei
Şi tarabele pe care le primesc meşterii atunci când e vreme frumoasă au minusurile lor. Dacă acestea încă se ţin bine, copertinele cu care au fost dotate par să fie doar de formă.
Municipalitatea nu s-a gândit că şi primăvara şi vara plouă şi nu au dotat tarabele cu copertine impermeabile. Vineri, în prima zi de Ostermarkt, meşterii au găsit baltă pe tarabe. Aceştia au fost nevoiţi să pună folii pe copertine pentru a-şi feri marfa de ploaie.
Culmea, la finalul anului 2016, copertinele personalizate cu însemnele Primăriei Bistriţa, au înghiţit şi ele o sumă frumuşică, contractul fiind acordat tot prin atribuire directă. De acesta s-a bucurat Asix Ro Prodcom SRL din Bistriţa. Pentru 13.260 de lei, firma a realizat copertine personalizate pentru 30 de tarabe din lemn, folosite în prezent pentru târgurile care au loc primăvara, vara şi toamna.
Andreea Moldovan
