Filmul războiului dintre Ovidiu Creţu şi Floare Gaftone! Salariul secretarului era mai mare oricum decât al primarului

În articolul precedent Gazeta de Bistriţa a arătat motivele secretarului Floare Gaftone inserate în documentul prin care i-a dat în judecată atât pe primarul Ovidiu Creţu, cât şi Primăria municipiului Bistriţa, pe data de 23 februarie 2016. Urmează să vă prezentăm şi ceea ce susţine municipalitatea în întâmpinarea depusă la dosar. Cert este faptul că Floare Gaftone nu a depus acţiunea în contencios în termenul prevăzut de lege, de 30 de zile de la soluţionarea contestaţiei pe care a depus-o la Primăria Bistriţa cu privire la majorarea salariului său cu doar 4 procente faţă de 12% cu cât le-au fost majorate salariile celorlalţi angajaţi ai primăriei.

Războiul rece dintre Ovidiu Creţu şi Floare Gaftone s-a soldat cu un proces în instanţa de contencios administrativ după ce edilul Bistriţei nu i-a majorat secretarului municipiului salariul cu 12 procente ca şi celorlalţi angajaţi ai municipalităţii, ci doar 4%. Majorările salariale au avut loc în urmă cu aproximativ doi ani, însă războiul dintre cei doi avea origini ceva mai vechi.

Simţindu-se discriminată, Floare Gaftone a ales calea instanţei, dar abia după circa trei luni de la decizia primarului. A pierdut însă, atât la Tribunalul Bistriţa, cât şi în recurs la Curtea de Apel Cluj, din cauză că a contestat prea târziu actul edilului bistriţean, astfel că judecătorii nici nu au mai fost nevoiţi să judece cauza pe fond.

Municipalitatea a invocat o serie de excepţii, printre care şi tardivitatea acţiunii

În documentul respectiv, municipalitatea susţine respingerea acţiunii intentată de Floare Gaftone ca fiind tardivă, „promovată de o persoană care nu justifică calitate procesuală activă, promovată împotriva unei persoane care nu justifică calitate procesuală pasivă, inadmisibilă şi neîntemeiată”. Astfel municipalitatea invocă prevederile art. 30 din Legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care spune că o contestaţie poate fi depusă în termen de 15 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă a acutului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite, ordonator care va soluţiona contestaţia în termen de 10 zile lucrătoare. În cazul în care contestatarul este nemulţumit de rezultat, aceasta se poate adresa instanţei de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data comunicării.

„În cazul de faţă răspunsul a fost comunicat reclamantei în 08 decembrie 2015, iar acţiunea a fost înregistrată în 23.02.2016 cu mult peste acel termen”, precizează municipalitatea.

Totodată, a fost invocată şi excepţia calităţii procesuale active a Floare Gaftone în calitate de secretar al municipiului, întrucât aceasta ar fi trebuit să sesizeze mai întâi Instituţia Prefectului înainte de a ataca direct în instanţă dispoziţia primarului.

„Situaţia este similară cu cazul în care Primarul ar ataca hotărârile Consiliului local sens în care s-a pronunţat ÎCCJ în Decizia nr. 12/2015.

Şi contestaţia a fost depusă în calitate de secretar lucru menţionat în preambul şi prin urmarea procedurii interne.

Această contestaţie nu a fost depusă la Primăria municipiului Bistriţa ci este un act instituţional creat de secretarul municipiului Bistriţa.

Orice plângere prealabilă se depune la registratura Primăriei municipiului Bistriţa şi poartă ştampila de intrare pe care este trecut numărul de înregistrare pe care funcţionarul din cadrul registraturii îl obţine prin accesarea sistemului informatic.

În cazul de faţă documentul nu poartă ştampila de intrare în Primărie ci este un document creat de secretarul municipiului Bistriţa aşa cum rezultă din extras de pe circuitul documentelor pe care îl depune.

În ipoteza în care reclamanta a atacat dispoziţia în calitate de angajat se invocă inadmisibilitatea acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile conform art. 7 din Legea 554/2004.

Aşa cum s-a arătat mai sus nu există o plângere prealabilă formulată de către reclamantă în calitate de angajat ci doar acte oficiale întocmite în calitate de secretar”, se arată în întâmpinarea municipalităţii.

Totodată, se invocă şi lipsa calităţii procesuale a municipiului Bistriţa, întrucât acesta nu are calitatea de angajator şi nici nu este emitentul actului administrativ dedus judecăţii.

„Nici pe fond acţiunea nu este întemeiată”, se mai arată în document.

„Prin Dispoziţia nr. 1042/29.10.205 a Primarului municipiului Bistriţa s-a dispus majorarea cu 12% a salariilor funcţionarilor publici din cadrul aparatului de specialitate al primarului şi din cadrul serviciilor publice de interes local fără personalitate juridică, cu o singură excepţie.

Această excepţie se referă la majorarea cu 4% a salariului de bază al secretarului municipiului Bistriţa.

Majorarea s-a aplicat începând cu data de 01.10.2015, astfel cum prevede art.1 al dispoziţiei contestate.

Temeiul legal al acestei majorări a fost art. 1.1 din OUG nr. 27/2015 pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizareapersonalului plătit din fonduri publice in anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare, potrivit căruia autorităţile administraţiei locale au avut posibilitatea de a stabili o creştere salarială de până la 12%, dacă erau îndeplinite cumulativ două condiţii:

• -încadrarea cheltuielilor de personal în limita bugetului aprobat;
• -încadrarea cheltuielilor de personal în limita plafonului de cheltuieli de personal repartizat conform prevederilor legale, putând stabili creşteri salariale pe categorii de personal, în funcţie de condiţiile specifice.

Această Ordonanţă a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 30 iunie 2015.

Se observă aşadar, că textul OUG nr.27/2015 prevedea posibilitatea şi nu obligaţia de a stabili o creştere salarială, că aceasta putea fi de până la 12% şi că trebuiau îndeplinite două condiţii, ca atare nefiind prevăzută o dată cu care se va acorda creşterea salarială.

Întrucât pârâta nu îndeplinea la acea dată (intrarea în vigoare a ordonanţei) cea de a doua condiţie, respectiv încadrarea cheltuielilor de personal în limita plafonului de cheltuieli de personal repartizat, nu s-a putut aplica prevederile OUG nr. 27/2015.

Ulterior însă, a fost adoptată OUG nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial la data de 30 septembrie 2015.

Această ordonanţă de urgenţă a adus o modificare semnificativă prin art. VI.1: plafonul de cheltuieli de personal repartizat a fost eliminat, prin abrogarea alineatului (4) al articolului din OUG nr. 63/2010 prin care acest plafon a fost instituit. (…)

Contrar motivelor invocate de reclamantă privind necompetenţa primarului de a stabili procentul de majorare a salariului, prevederile art.23 din Legea nr. 215/2001 republicată, statuează că autorităţile administraţiei publice locale sunt consiliul local, ca autoritate deliberativă, şi primarul ca autoritate executivă.

(…)

Cum consiliul local are doar atribuţii cu privire la bugetul unităţii administrativ-teritoriale, şi nu are calitatea de angajator, nu poate stabili salariul unui funcţionar public sau al unei persoane cu contract individual de muncă. Acesta este atributul exclusiv al primarului.

Secretarul municipiului este, potrivit legii, funcţionar public de conducere căruia i se aplicăprevederile legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici (art. 116 al. 1 şi al. 4 din Legea nr. 215/2001, art.13 al. 1, lit. c) din legea nr. 188/1999), astfel încât conducătorul instituţiei publice este cel care stabileşte, între altele, salarizarea conform prevederilor legale. Or, OUG nr. 27/2015 chiar prevede posibilitatea acordării creşterii salariale diferenţiat pe categorii de personal”, explică municipalitatea în întâmpinare.

În ceea ce priveşte susţinerea Floarei Gaftone că nu a fost consultată comisia paritară şi nici reprezentanţii organizaţiei sindicale, municipalitatea spune că cele două structuri nu au atribuţii cu privire la stabilirea salarizării individuale.

Motivele oficiale pentru care Creţu nu i-a dat Floarei Gaftone 12%

În acelaşi document sunt arătate şi motivele pentru care secretarului nu i s-a acordat o creştere cu 12 procente a salariului, de care au beneficiat toţi ceilalţi angajaţi ai Primăriei Bistriţa, ci de doar 4%.

„În luna septembrie 2014 secretarul municipiului a susţinut o şedinţă a consiliului local înafara cadrului legal în lipsă de cvorum adoptându-se două hotărâri prin care s-a încercat reconfigurarea politică a consiliului local al municipiului Bistriţa. Hotărârile au fost anulate de instanţă (…), ceea ce reprezintă o dovadă a faptului că şi-a îndeplinit în mod defectuos atât atribuţiile de serviciu cât şi utilizarea timpului de lucru.

În ceea ce priveşte lipsa de la serviciu arată că în data de 26.01.2016 (n. r. – deci după data stabilirii noii salarizări a secretarului Floare Gaftone) a lipsit trei ore cu motivarea că trebuie să participe la un proces. Lipsa este nemotivată atât prin prisma că nu a solicitat o învoire conform prevederilor legale cât şi prin faptul că nu s-a prezentat la instanţă conform încheierii de şedinţă pe care o depune.

În cadrul instituţiei există o procedură operaţională ce reglementează modul de efectuare a orelor suplimentare şi condiţiile în care se pot acorda zile libere în compensarea orelor efectuate peste programul normal de lucru. Reclamanta nu a respectat această procedură şi nici prevederile legale privind modul de efectuare a orelor suplimentare, astfel încât nu se poate reclama vreun abuz în ceea ce priveşte necompensarea orelor suplimentare arătate de către aceasta.

Nu în ultimul rând din concediul medical depus nu rezultă că reclamanta ar fi suferit de vreo afecţiune psihică”, mai arată municipalitatea în întâmpinare.

Municipalitate: salariul secretarului, oricum e mai mare decât al primarului

În ceea ce priveşte capătul de cerere care face trimitere la primarul Ovidiu Creţu, municipalitatea arată că primarul fiind ordonatorul principal de credite şi autoritatea competentă în ceea ce priveşte stabilirea salariilor individuale ale funcţionarilor publici şi personalului contractual, în conformitate cu prevederile legale, „era îndreptăţit să acorde creşteri salariale de până la 12% diferenţiat pe categorii de personal, după aprobarea rectificării bugetului de venituri şi cheltuieli a municipiului Bistriţa de către consiliul local şi după apariţia Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 41/2015”.

„Rectificarea bugetară care a inclus şi rectificarea cheltuielilor de personal care să asigure creşterile salariale potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 27/2015, a fost aprobată în şedinţa consiliului local din luna octombrie 2015, prin urmare condiţiile de acordare a majorărilor salariale au fost îndeplinite începând cu luna octombrie 2015, în aceste condiţii nu poate fi invocată vreo discriminare la adresa Secretarului municipiului Bistriţa, în aplicarea dispoziţiilor legale, cu atât mai mult cu cât salariul brut al acestuia, incluzând majorarea de 4%, este mai mare decât cel al Primarului municipiului Bistriţa, făcând abstracţie de complexitatea şi responsabilităţile primarului”, se mai arată în document.

Instanţa a admis excepţia de tardivitate

Instanţa a examinat cu prioritate excepţia tardivităţii depunerii acţiunii, invocată de municipalitate.

Astfel, tribunalul a reţinut că potrivit art. 11din OUG nr. 83/2014, forma în vigoare la data de 2.09.2015, soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază, indemnizaţiilor lunare de încadrare şi soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază care se acordă potrivit prezentei legi este de competenţa ordonatorilor de credite, contestaţia putând fi depusă în termen de 5 zile de la data luării la cunoştinţă a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite. În acest sens, ordonatorul de credite trebuie să soluţioneze contestaţia în termen de 30 de zile, cu sublinierea că împotriva măsurilor dispuse în soluţionarea contestaţiei, persoana nemulţumită se poate adresa instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competente potrivit legii «în termen de 30 de zile de la data comunicării soluţionării contestaţiei».

Este evident că în cauză dispoziţia contestată a stabilit noul cuantum al salariilor de bază, în urma majorării întemeiată pe dispoziţiile art. I alin. 5 ind. 2 din OUG 27/2015 pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 83/2015 (…), la poziţia 68 din anexa dispoziţiei indicându-se concret cuantumul salariului de bază şi sporului pentru condiţii vătămătoare în cazul reclamantei, astfel încât nu se poate primi susţinerea acesteia că nu este aplicabil termenul de 30 de zile pentru sesizarea instanţei de contencios administrativ, deoarece nu este dată situaţia «stabilirii salariilor de bază care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi» şi, mai mult, nici a prevederilor art. 30 din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, care reglementează finalmente, tot un termen de 30 de zile (calendaristice) de la data comunicării soluţionării contestaţiei pentru sesizarea instanţei competente, fiind diferit doar termenul de contestare la ordonatorul de credite – 15 zile, faţă de 5 zile stabilit de ordonanţa de urgenţă din 2014 şi cel de soluţionare a contestaţiei de către ordonatorul de credite – 10 zile, comparativ cu termenul de 30 de zile stabilit prin OUG nr. 83/2014 (art. 11 alin. 2).

La art. 4 din dispoziţie este stipulat termenul de contestaţie de 5 zile (diferit de cel prev. de art. 30 din Legea nr. 284/2010, după cum pertinent a subliniat reclamanta), fără să se indice un termen special pentru sesizarea instanţei de contencios administrativ, menţiunea care era firesc să apară nu în dispoziţie, pentru că nu se putea intui dacă se va formula sau nu contestaţie la ordonatorul de credite, ci în actul emis în soluţionarea contestaţiei, fără a exista un impediment şi la menţionarea în finalul dispoziţiei a posibilităţii de contestare consacrată de art. 11 alin. 4 a OUG nr. 83/2014. (…)

Cum speţa dedusă judecăţii dispoziţia de majorare a salariului de bază a fost contestată de reclamantă la ordonatorul de credite, iar răspunsul i-a fost comunicat sub semnătură în data de 8 decembrie 2015, acţiunea fiind înregistrată la instanţa de contencios administrativ în data de 23.02.2016, este indubitabil că termenul de 30 de zile stabilit(…) pentru sesizarea instanţei nu a fost respectat, argumente pentru care s va admite excepţia tardivităţii, invocată de pârâtul municipiul Bistriţa (…).

În aceste condiţii, nu se mai impune a fi analizată excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa procedurii prealabile”, a motivat instanţa decizia.