Conform aceleiaşi surse, o situaţie finală va putea fi realizată doar după analiza efectivă a dosarelor individuale în comisiile de specialitate şi după aprobarea proiectului ordonanţei de urgenţă. ANP mai precizează că la data de 17 ianuarie existau în penitenciarele din România 27.559 de deţinuţi, în condiţiile în care există 18.985 de locuri de cazare, capacitatea legală de deţinere fiind calculată la o suprafaţă de 4 metri pătraţi pentru fiecare deţinut. În aceste condiţii, indicele de ocupare este de 145,16%, existând un deficit de 8.574 locuri.
Cele mai aglomerate unităţi penitenciare sunt cele din Satu Mare (indice de ocupare 218,30%), Târgu Mureş (indice de ocupare 211,59%) şi Ploieşti (indice de ocupare 205,74%). ANP mai arată că, potrivit datelor statistice deţinute, rata de recidivă este de 38,27%. „Problemele cu care se confruntă sistemul penitenciar sunt cauzate, în principal, de supraaglomerare, deficit de personal, infrastructură învechită, uzură şi exploatare îndelungată a spaţiilor existente. În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie, în perioada 2012-2016, în sistemul penitenciar, au fost create/modernizate 5.513 locuri de cazare, prin lucrări de reparaţii curente şi investiţii”, se mai menţionează în comunicat.
Conform aceleiaşi surse, o problemă o reprezintă şi deficitul de personal. În anul 2016 s-au înregistrat 7.940 de ieşiri din sistem, cele mai multe în urma pensionărilor, iar deficitul de personal a ajuns la 2.900 de persoane. „În scopul suplinirii insuficienţei de personal, în 2016, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate, au organizat 144 de concursuri pentru ocuparea a 2.738 posturi de execuţie şi de conducere, atât din sursă internă, cât şi din sursă externă”, mai precizează ANP. Instituţia mai anunţă că, în perioada 2011-2016, au fost înregistrate 510 condamnări pronunţate de CEDO, prin care statul român a fost obligat la plata a 3.132.429 de euro şi 10.000 de franci elveţieni. „În ceea ce priveşte un eventual act normativ care priveşte instituţia graţierii, apreciem că acesta poate contribui atât la diminuarea fenomenului de supraaglomerare din sistemul penitenciar, cât şi la îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi reducerea cheltuielilor bugetare cu întreţinerea deţinuţilor”, se mai menţionează în comunicat.
