Alina Corina Bucur este fosta grefieră a Judecătoriei Cluj-Napoca care şi-a pierdut funcţia după ce a fost concediată de preşedintele Curţii de Apel, Denisa Beldean. Motivul din spatele deciziei constă în faptul că grefiera a avut un conflict în timpul unui proces cu judecătoarea Maria Gabriela Moţ şi a părăsit sala de judecată. De atunci au trecut doi ani, iar Alina Bucur este purtată de la o instanţă la alta pentru a-şi obţine dreptatea.
În primăvara anului 2015, Alina Bucur activa la Judecătoria Cluj-Napoca în calitate de grefier. Intrată în şedinţă cu magistratul Gabriela Moţ, grefiera a fost supusă unor agresiuni verbale de către superioara ei, iar în cele din urmă a plecat în toiul şedinţei din sala de judecată.
Potrivit stenogramelor publicate din şedinţa respectivă, conflictul a început de la faptul că judecătoarea i-a ordonat grefierei să dea la semnat declaraţia unui inculpat, prezent la procesul respectiv. Simpla replică „dacă aveţi răbdare o dau şi la semnat” a enervat-o pe Moţ, care a ameninţat-o cu amenda.
Discuţia dintre cele două a continuat, până în momentul în care grefiera i-a dat actul de recunoaştere a vinovăţiei şi declaraţia inculpatului.
Imediat după, Gabriela Moţ i-a dictat Alinei Bucur să consemneze în încheierea penală următoarele: „Consemnaţi vă rog…283…aliniat 4…litera i…din cod de procedură penală…Amendă judiciară…aplicată grefierului…în valoare de 500 lei”. Imediat după aceasta, grefiera a susţinut că suspendă şedinţa, ieşind din sala de judecată.
Denisa Beldean a demis-o pe Bucur
Despre prietenia dintre Beldean şi Moţ ştiu mai multe magistraţii din Palatul de Justiţie Cluj. Cert este că imediat după incidentul respectiv, actualul şef al Curţii de Apel Cluj, Denisa Beldean, a comentat situaţia ca fiind una foarte gravă, prin care 22 de cauze au fost amânate, dat fiind faptul că nu a existat nici un grefier care să o înlocuiască pe Alina Bucur.
„Gestul este unul fără precedent în activitatea instanţelor din raza Curţii de Apel Clujşi a avut drept consecinţă amânarea soluţionării unui număr de 22 de dosare penalepentru motivul nelegalei constituiri a completului, deoarece nu a existat o posibilitate concretă de înlocuire a grefierului de şedinţă. Impactul faţă de toţi cei prezenţi in sala de judecată a fost unul negativ, iar activitatea de judecată a fost puternic afectată.”, a precizat în decizia de excludere preşedintele Curţii de Apel Cluj, Denisa Băldean.
Drumuri nenumărate şi termene judecate de formă
Însă realitatea a fost alta. Drept urmare, după ce a fost decăzută din drepturile salariale, Corina Alina Bucur a chemat în judecată Curtea de Apel Cluj. De aici, a început un proces lung cu propuneri de strămutare pasate de la instanţă la alta.
Iniţial, Alina s-a adresat Tribunalului Cluj, care a acceptat cererea de strămutare pasând-o spre soluţionare la Curtea de Apel Cluj. Cea din urmă a decis ca procesul să se desfăşoare la Tribunalul Bistriţa-Năsăud.
Aici, ghinionul Alinei Bucur a fost ca dosarul să ajungă în mâinile judecătoarei Cristina Frenţiu, care, culmea, este co-autor al mai multor cărţi publicate de Denisa Beldean.
Frenţiu s-a recuzat de la judecarea dosarului, iar după un an de zile, Tribunalul Bistriţa-Năsăud susţine că nu este competent în a soluţiona prezenta cauză. Cu toate că dosarul a fost judecat preţ de nouă termene în care au fost audiaţi martori şi administrate diferite probe.
Reîntors la Curtea de Apel Cluj, dosarul s-a aflat într-o situaţie de imparţialitate. Practic, Curtea de Apel Cluj era atât instanţă de judecată cât şi reclamant al cauzei.
De aici dosarul a pornit la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde s-a acceptat o excepţie de inadmisibilitate şi s-a stabilit ca Tribunalul Bihor să fie instanţa cea mai indicată pentru a soluţiona modalitatea în care grefiera a fost dată afară.
Întrebări de tipul de ce Tribunalul Bistriţa a declarat că nu e de competenţa lor soluţionarea cauzei, deşi s-au audiat martori, rămân fără răspuns.
De ce Curtea de Apel Cluj a ajuns în situaţia să îşi judece propriul dosar, ori de ce grefiera a fost decăzută din drepturile profesionale în loc să fie doar sancţionată, la fel rămâne un mister.
În primăvara anului 2017 se împlinesc doi ani de când Alina Corina Bucur nu a mai putut profesa în domeniul în care avea pregătire. În tot acest timp, femeia a plătit diverşi avocaţi care s-au „riscat” să o reprezinte împotriva şefei Curţii de Apel Cluj.
Cert este că, în cazul în care Bucur obţine câştig de cauză la Tribunalul Bihor şi implicit Curtea de Apel Oradea, salariile retroactive şi despăgubirile stabilite de instanţă vor fii achitate din banii Ministerului Justiţiei sau din bugetul Curţii de Apel Cluj, care, fără o lege a răspunderii magistraţilor, nu se va îndrepta pentru a recupera prejudiciul creat de deciziile anumitor angajaţi.
