Cristian Florian: Rămân acelaşi om, mereu aproape de bistriţeni

Activitatea unui parlamentar se măsoară mai ales în iniţiativele legislative promovate şi susţinute de-a lungul unui mandat. Pentru cei care vin, munca parlamentară abia începe. Pentru cei care pleacă, începe vremea bilanţurilor. După validarea rezultatului alegerilor parlamentare din 11 decembrie, locul unora dintre foştii parlamentari va fi luate de alţi politicieni, unii nou veniţi în politică. Un nou venit în „politica mare” a fost la vremea respectivă şi tânărul senator bistriţean, Cristian Florian. Acum, la încheierea mandatului, se va întoarce în viaţa „civilă”, el nemaicandidând pentru un nou mandat în parlamentul României.

Reporter : Dacă ar fi să faceţi un bilanţ acum, la final de mandat, cu privire la activitatea dumneavoastră parlamentară, cu care dintre iniţiativele susţinute de dumneavoastră aţi începe?

Cristian Florian : Una din iniţiativele legislative intens susţinute de către mine în Parlament a fost cea referitoare la plata cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă astfel încât să poată fi suportate de administraţiile locale române, dacă familia care optează pentru repatriere face dovada că nu poate suporta costurile repatrierii. În judeţ, aproximativ 25.000 de cetăţeni lucrează în străinătate şi din nefericire am avut şi astfel de tragedii soldate cu deces, iar familiile nu au avut posibilităţile financiare de a aduce trupurile neînsufleţite ale celor dragi acasă, pentru că nu au putut suporta costurile de repatriere. E vorba de sume de mii de euro ca şi costuri ale unei repatrieri. Cunoscând şi asemenea tragedii, am avut atunci câţiva colegi parlamentari cu care am susţinut această iniţiativă legislativă.

Rep. : Această lege nu a fost încă adoptată. Dar au mai fost legi care s-au pus în discuţie de mai multe ori pentru a fi trecute totuşi, până la urmă, la vot.

C.F. : Este şi cazul iniţiativei pentru asigurarea accesului gratuit al tuturor cetăţenilor la forma actualizată a legilor din România, publicate în Monitorul Oficial – partea I, exclusiv pentru varianta online. Toţi cetăţenii sunt obligaţi să cunoască legislaţia ţării, nu pot invoca necunoaşterea ei atunci când încalcă o prevedere legală. Mai mult decât atât, din taxele şi impozitele pe care le plătesc susţin funcţionarea întregului aparat de stat care are obligaţia de a face legi pentru ei. Mi se pare injust să îi obligi să mai plătească un abonament ca să poată avea acces la legile din propria ţară. Vizualizarea online a legislaţiei nu duce la costuri suplimentare şi cred că este un demers cât se poate de corect. Această propunere a fost introdusă de trei ori pe ordinea de zi a Senatului până să fie votată şi adoptată.

Rep. : Aţi mai susţinut reducerea unor taxe…

C.F. : Am urmărit reducerea TVA-ului la 9% pentru aparatura medicală. Serviciile medicale sunt nepurtătoare de TVA. Aparatura medicală are costuri ridicate şi prin reducerea acestei taxe venim în sprijinul medicilor care vor să îşi modernizeze cabinetele medicale, indiferent că vorbim de sistemul medical de stat sau de cel privat.

Rep. : Pentru românii din străinătate?

C.F. : Introducerea votului prin corespondenţă în legislaţia naţională pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara graniţelor ţării este o altă precedere legislativă promovată de noi. Am trăit cu toţii experienţa tristă la alegerile prezidenţiale din 2014 când foarte mulţi cetăţeni români nu au putut să îşi exercite acest drept din cauza secţiilor de votare insuficiente. Votul prin corespondenţă vine în sprijinul acestora, facilitând participarea la vot. Soluţia cea mai sigură e să ai suficiente secţii de votare pentru a permite accesul tuturor cetăţenilor, dar votul prin corespondenţă este o modalitate suplimentară de a facilita acest lucru.

Rep. : Aţi mai susţinut de asemenea întabularea gratuită a terenurilor agricole şi forestiere…

C.F. : Da, pentru că în lipsa întabulării unui teren, proprietarii acestuia nu pot fi beneficiari ai proiectelor cu fonduri europene şi nici a subvenţiilor acordate din orice resurse, indiferent de dimensiunile suprafeţei deţinute. Am apreciat că această este o problemă majoră în contextul în care Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 oferă o deschidere importantă inclusiv pentru proprietarii care deţin suprafeţe mici de teren şi care pot înfiinţa ferme şi exploataţii agricole specifice acestui tip de agricultură. Lipsa unei documentaţii complete pentru terenuri îi privează pe fermieri de a avea acces la finanţările pentru acest sector.

Rep. : Eliminarea impozitului pe construcţiile speciale, celebra taxă pe stâlp?

C.F. : Cu privire la aceasta vă pot spune că România este o ţară cu venitul pe cap de locuitor la jumătatea mediei europene, în care sunt necesare investiţii masive în toată infrastructura, iar construcţiile speciale fac parte din echipamentul productiv. Prin urmare impozitul pe construcţii speciale reprezintă de fapt un impozit pe investiţii. În aceste condiţii, impozitul special introdus de Guvernul PSD poate fi catalogat drept una dintre măsurile cu puternic impact negativ adoptate în România. Este inacceptabilă introducerea taxei pe construcţii speciale cu atât mai mult cu cât nu a fost realizat nici un studiu de impact, nu a fost consultat mediul de afaceri. În general, cei care fac investiţii sunt sprijiniţi în a le face. Ori ne-am trezit în situaţia în care nu doar că nu le susţinem ci le şi penalizăm.

Rep. : Celebră nu a fost doar taxa pe stâlp ci şi acciza suplimentară pe carburanţi.

C.F. : Eliminarea accizei de 7 eurocenţi pe carburanţi a fost o altă iniţiativă susţinută. Am considerat că măsura introducerii acestei accize are influenţă negativă deosebită asupra competitivităţii în mediul de afaceri din România prin creşterea costurilor aferente transportului. Introducerea acestei accize a fost motivată prin nevoia de fonduri suplimentare pentru construcţia de autostrăzi. Ştim foarte bine că aceşti bani nu au mers la autostrăzi, fostul Guvern PSD nu doar că nu a făcut kilometri în plus de autostrăzi, dar a reuşit „performanţa” de a ieşi de la guvernare cu kilometri în minus.

Rep. : În domeniul mediului de afaceri privat?

C.F. : Acordarea de facilităţi fiscale operatorilor economici sub forma amânării de la plata obligaţiilor fiscale neachitate şi scutirea de la plată a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente acestor obligaţii. Aceste facilităţi fiscale se acordă operatorilor economici care nu au putut achita obligaţiile fiscale din cauza neîncasării creanţelor la termenul de scadenţă de la instituţiile publice. Cu alte cuvinte, acele societăţi comerciale care nu şi-au putut plăti obligaţiile către stat din cauza neîncasării de la diverse instituţii tot ale statului a creanţelor să aibă facilitatea fiscală de amânare a plăţii până la încasarea banilor.

Rep. : S-a vorbit mult şi de autostrăzi, cum a fost introducerea în master-planul de transport a „autostrăzii nordului”, pe ruta Petea – Satu Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava.

C.F. : Vorbim de construcţia unei autostrăzi pe un coridor european, de un traseu consacrat de legătură între nordul Transilvaniei şi nordul Moldovei. Vorbim de o legătură rutieră tradiţională străveche şi cea mai folosită care leagă estul de vestul României, în partea de nord. Este o rută intens folosită de cei care vor să ajungă în Republica Moldova sau de către cei care vin din nordul Moldovei înspre nordul Ardealului sau înspre Occident. Faptul că am susţinut construcţia unei autostrăzi pe această rută nu este un orgoliu local, ci a fost dorinţa mea de a se respecta nişte priorităţi naţionale şi europene.

Rep. : Acum, la final de mandat, cu ce gânduri vă întoarceţi acasă?

C.F. : De patru ani, drumurile mele săptămânale fac legătura între Bistriţa-Năsăud şi Bucureşti, cu o misiune neîntreruptă de a veni în întâmpinarea aşteptărilor cetăţenilor judeţului nostru. Încă de la început am înţeles sarcina care mi-a fost încredinţată şi în toţi aceşti patru ani am venit cu sentimentul că acasă este aici, în Bistriţa-Năsăud. Acest gând mi-a dat putere, energie şi speranţa că lucrurile în care am crezut pot deveni realitate. Am încercat după puterea şi priceperea mea să aduc schimbările aşteptate de cetăţeni, sau măcar să las urmă de speranţă atunci când conjuncturile nu au fost favorabile sau piedicile au fost greu de depăşit. Acum, la sfârşit de mandat, doresc să reafirm că am fost onorat să reprezint cetăţenii acestui judeţ în Senatul României şi rămân acelaşi om mereu aproape de bistriţeni, cărora le mulţumesc pentru încrederea acordată.