Despre activitatea parlamentarilor în perioada de campanie electorală, Gazeta de Bistrița a stat de vorbă cu senatorul Cristian Florian. Iată care sunt, în opinia celui mai tânăr senator din Parlamentul României, prioritățile pe care trebuie să le aibă în vedere cei care vor fi aleși în noul Parlament.
Reporter : În ce constă activitatea unui parlamentar în perioada de campanie electorală, fie că este sau nu candidat în alegerile ce urmează?
Cristian Florian : Deși este campanie electorală, activitatea parlamentară continuă. Indiferent că sunt senatori sau deputați, parlamentarii și-au restructurat activitatea, pe două planuri. Unul în ceea ce privește munca în ședințele de comisii și de plen, și unul în ceea ce privește munca în teritoriu. Aceasta din urmă este sursa de inspirație și informare a oricărui parlamentar pentru a putea avea o activitate în cunoștință de cauză a realităților. Deși, nu de puține ori, munca în teritoriu este considerată „un concediu”, eu nu sunt de acord cu această apreciere. Aici depinde de fiecare om în parte. Pentru cei care vor să aibă performanță în activitatea parlamentară din ședințe este foarte important să fie prezenți în teritoriu alături de oameni, pentru a le cunoaște nevoile, pentru a cunoaște exact situația reală din România. Nu poți cunoaște realitatea dacă nu te întâlnești cu oameni din diverse domenii de activitate. În această campanie electorală, pe lângă munca politică pe care fiecare parlamentar o face, timpul este destinat activității în teritoriu. Ca senator m-am întâlnit cu foarte multă lume în această perioadă. Chiar dacă nu există un program special de audiențe, faptul că te întâlnești și asculți părerile oamenilor și te documentezi cu privire la fel de fel de situații reprezintă o activitate cât se poate de serioasă și de benefică. Fără întâlnirile cu oamenii nu ai cum să ai performanță în activitatea parlamentară.
Rep. : Ce probleme reclamă bistrițenii?
C.F. : Dintre problemele importante semnalate de către cetățeni, am reținut faptul că multă lume reclamă nerespectarea de către instituțiile statului a prevederilor din Codul Silvic, respectiv Legea 46 din 2008. Cetățenii, mai ales din zona de munte, mi-au adus la cunoștință că proprietarii de păduri de până la 10 hectare nu beneficiază de gratuitate pentru amenajările silvice, deși legea prevede acest lucru. Într-adevăr, în articolul 21, alineatul 4, se prevede: „cheltuielile privind elaborarea amenajamentelor silvice se suportă din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, pentru suprafețe de maxim 10 hectare pe proprietate, indiferent dacă aceasta este sau nu cuprinsă într-o asociație”. La alineatul 5 se spune că „metodologia de decontare prevăzută la alineatul 4 se stabilește prin ordin comun al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, și al conducătorului autorității publice centrale pentru finanțe publice”. La articolul 97 din aceeași lege, alineatul 1, se spune că „în scopul gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată, persoane fizice și juridice, și a celui proprietate publică și privată a autorităților administrativ-teritoriale, statul alocă anual de la buget, prin bugetul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, sume pentru: a) asigurarea integrală de la bugetul de stat a costurilor administrării precum și a serviciilor silvice pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice, dacă suprafața proprietății forestiere (conform adaptărilor actuale) este mai mică sau egală cu 10 hectare”. Înainte se vorbea de 30 de hectare, acum este prevăzută o suprafață de referință de 10 hectare. Cu alte cuvinte, prin lege, statul se obligă să suporte toate aceste cheltuieli ale acestor proprietari de păduri. Deși există asemenea prevedere legală, ea nu se aplică. Aceste costuri sunt suportate tot de către proprietari fără a fi măcar decontate. Este un abuz. Cred că cel mai bine va răspunde la această întrebare un fost ministru al pădurilor și mediului, actualul deputat Doina Pană, care ar trebui să cunoască legislația în domeniu și ar trebui să vină cu o explicație în această speță. Cetățenii sunt nemulțumiți. Ei își cunosc obligațiile, dar și drepturile. Iar aici vorbim de niște drepturi nerespectate.
Rep. : Există o serie de șantiere deschise în județ în această perioadă. Spre exemplu lucrările la drumurile naționale…
C. F. : Da, așa este. Numai că o nemulțumire vine tocmai de la modul în care se realizează lucrările la aceste drumuri naționale, cele care leagă orașul Năsăud de Bistrița, respectiv de Beclean. În primă fază suntem tentați a ne bucura că dispar gropile din asfalt. Stând de vorbă însă cu oameni din domeniu, vedem că aceste lucrări sunt din păcate o mare risipă. În primul rând pentru că a așterne un strat nou de asfalt pe o fundație greu încercată de trecerea timpului, de traficul greu și de infiltrările de apă de-a lungul zecilor de ani, este o lucrare care nu va dura. Având în vedere că stratul de asfalt reprezintă o bună parte din costul de realizare a unui drum, nu aș vrea să ne aflăm într-un an sau doi în situația de a vedea din nou gropile reapărând, ori fisuri în asfalt, pentru că fundația este veche și cedează.
Rep. : Și totuși sunt lucrări care au fost demult promise…
C.F. : S-a vorbit într-adevăr mult de modernizarea drumurilor naționale în județ. Am avut parte de modernizarea drumului național ce leagă Clujul de Suceava, sau de cel care leagă Bistrița de Târgu Mureș. S-a spus mereu că următoarele drumuri naționale ce trebuie modernizate, adică cu fundație refăcută, cu lățirea benzii de circulație acolo unde este nevoie, se vor face pe rutele la cere se lucrează acum. Ori vedem acum, după atâtea promisiuni, inclusiv ale Guvernului Ponta care vorbea de modernizare, că nu se face decât o reasfaltare, o lucrare sumară, dar cu costuri foarte ridicate. Nu se refac nici măcar șanţurile de pe margine, nu se consolidează fundațiile, nu avem drenaje pentru evitarea infiltrațiilor de apă în fundație. Cu alte cuvinte este o lucrare pe repede înainte cu care „se ia ochii” oamenilor, o lucrare care nu va avea viață lungă.
Rep. : S-ar fi putut face altfel?
C.F. : M-aș fi așteptat ca și aceste drumuri, ca și cele anterioare, să aibă parte de o modernizare reală. După o asemenea lucrare, zeci de ani de acum încolo ar trebui să nu mai avem de investit în aceste drumuri. Ar fi păcat ca după banii care se investesc acum să fim nevoiți peste doi-trei ani să intervenim din nou pentru reparații. Dacă s-a găsit resursa financiară pentru Bistrița-Năsăud pentru a reabilita aproape toate drumurile naționale, ar fi trebuit să nu fie risipită pe lucrări superficiale. Inginerii care lucrează la drumuri spun că sunt lucrări care nu vor ține. S-ar fi așteptat și ei să aibă loc lucrări consistente, care să aibă în vedere inclusiv refacerea fundației, dar mai ales executarea de drenaje astfel încât drumurile să fie protejate de infiltrațiile apei sub stratul de asfalt care se toarnă. Din păcate PSD doar atât a reușit să facă: lucrări rapide, cu impact vizual mare, dar de fapt lipsite de consistență, lipsă care va fi plătită mai târziu tot din banii noștri.
Rep. : Nu e vina constructorilor?
C. F. : Vă amintesc că după ce s-a finalizat DN17, ce leagă Suceava de Cluj, atunci când s-a pus pe hartă nevoia ca următorul drum reabilitat să fie cel care leagă Bistrița de Târgu Mureș, pe vremea Guvernului Emil Boc, s-a spus că următoarele drumuri naționale din județ care trebuie modernizate sunt cele două de acum. Întotdeauna s-a vorbit de modernizare. După instalarea unui nou Guvern, cu Victor Ponta prim-ministru, inițial s-a vorbit tot de modernizarea acestor drumuri, ca etapă finală de modernizare a drumurilor naționale din județ. Au fost promisiuni de realizare a cestor lucrări în 2012, apoi în 2013, când ministru al marilor proiecte era Dan Șova. În frunte cu președintele Consiliului Județean au promis că așa se va face. Au promis-o din nou în 2014. Au repromis-o în 2015. Iar acum, în 2016, aflăm că de fapt avem parte doar de o asfaltare, care nu vor dura, dar pe care se cheltuiesc sume importante de bani. Sunt lucrări superficiale, de imagine, făcute foarte rapid, doar pentru a puncta capital politic. Constructorii nu au nicio vină. Ei primesc o sarcină, pe care o îndeplinesc conform proiectelor făcute, dar cei care lucrează sunt conștienți că nu sunt lucrări de durată.
Rep. : Dacă vorbim de promisiuni și așteptări, o mare promisiune așteptată îndelung a fost și centura municipiului Bistrița
C.F. : Centura Bistriței este marea nerealizare, nu doar a municipiului, ci a județului. Vorbim de o investiție extrem de mare, pe care am fi putut să o facem acum cinci-șase ani dar, datorită erorilor ce țin de administrația locală, atât de mult s-a tergiversat luarea unei decizii în ceea ce privește ruta acestei centuri, încât s-a pierdut finanțarea. Existau bani pentru această lucrare, doar trebuia aleasă varianta finală. S-a tot vorbit de varianta de sud, de varianta de nord. În opinia mea varianta cea mai bună este cea de nord, pentru că această variantă ar fi descărcat traficul de pe drumul național ce leagă Bistrița de Năsăud și merge mai departe înspre nordul țării. O variantă de sud, indiferent pe unde am face-o, ar lăsa în continuare ca traficul de pe acest drum național să intre în oraș. Cu alte cuvinte, realizarea centurii a ținut efectiv de autoritățile locale. Ele trebuiau să găsească soluția finală pentru ca această lucrare să intre la finanțare. Din păcate, deși au existat bani, poate la această oră am fi vorbit deja de finalizarea centurii ocolitoare. Ne aflăm însă în situația de a mai aștepta ani buni, după 2020, pentru a relua discuția finanțării centurii pentru municipiul reședință de județ. Vorbim foarte ușor de ani. Dacă punem încă patru ani de așteptare, încă patru ani de execuție și încă patru ani cât s-au scurs de când se vorbea de începerea acestei lucrări, vorbim de fapt de 12 ani din viața noastră. Îmbătrânim în aceleași condiții, fără să avem parte de niște lucrări pe care le-am fi putut avea dacă se găsea înțelegere aici, la nivel local.
Rep. : Doar infrastructura este deficitară în județ?
C. F. : O problemă semnalată mereu de către cetățeni, mai ales în mediul rural, este lipsa locurilor de muncă. Nu este o problemă nouă, dar este de actualitate. În mediul rural prea puțin s-au făcut investiții, mai ales în partea de câmpie. Acolo oamenii pur și simplu nu au din ce să își câștige existența. Nu au posibilitatea nici de a munci într-o fabrică, pentru că nu există investiții în mediul rural. Guvernul nu a sprijinit astfel de investiții. Mai mult, în mediul rural, unde oamenii ar putea să dezvolte agricultura, ei nu pot să își câștige existența din acest domeniu de activitate pentru că, deși ar fi dispuși să facă investiții pentru a ara, pentru a semăna și pentru a lucra pământul, se pot trezi în situația în care nu vor avea unde să își vândă roadele muncii. Mai mult sărăcesc decât să își câștige existența. Este o problemă la nivel național lipsa unor piețe de desfacere pentru agricultorii români. Este o problemă pe care guvernele nu au reușit să o rezolve. Oamenii sunt dispuși să investească, sunt dispuși să muncească. La urma urmei, dacă trăiesc în mediul rural, de acolo ar trebui să își poată câștiga și existența, din lucrul pământului. Trebuie ca statul, viitorul guvern, să găsească soluții urgente pentru crearea unei piețe, a unei burse pentru produsele agricole.
Rep. : După alegeri, care ar trebui să fie prioritățile viitorului Parlament?
C.F. : Prioritățile legislative pentru viitorul Parlament, pentru vechii sau mai noii parlamentari, nu cred că sunt altele decât prioritățile care au fost și pentru actualul Parlament și pentru cele trecute. Legea salarizării pentru sistemul bugetar ar trebui să devină cât mai urgent aplicabilă. Până la sfârșitul anului ar trebui să avem deja o variantă finală a Legii, în urma dezbaterilor, cu perspectiva certă că va putea fi aplicată din 2017. Este o lege de care s-a vorbit de foarte mult timp. A fost promisă de ultimele două Guverne, inclusiv de Guvernul Ponta, care a amânat-o de mai multe ori. Iată că actualul Guvern a venit cu un proiect de lege acum. Este un act normativ extrem de așteptat de către toți bugetarii. Să sperăm că până la finele anului vom avea această variantă finală, să o putem aplica de anul viitor. Este o lege menită să aducă echilibru în salarizarea personalului din sectorul public, este o lege care va duce la mărirea de salarii în acest sector. Normal că, atunci când plătești adecvat sau cât de cât pe măsura muncii, vei avea și pretenția de a beneficia de servicii publice superioare. Este o lege cu impact în întreaga societate românească.
Rep. : Veniturile vin și din domeniul privat, inclusiv cele de la buget, din care se plătesc apoi salariile celor din sectorul public. Cum apreciați situația din acest punct de vedere?
C.F.: Din punctul meu de vedere, pentru că tot vedem acțiunile celor de la Antifraudă care efectiv îi bagă în sperieți pe micii producători și comercianți, cred că situația ar putea fi mult mai ușor rezolvată pentru ca aceste tensiuni să dispară. Acest lucru s-ar putea face dacă ar exista un impozit forfetar pentru anumite activități. Un impozit forfetar pentru cei care au baruri și restaurante, pentru cei care lucrează în domeniul hotelier și a serviciilor conexe, pentru cei care au frizerii, coafoare, florării spre exemplu. Interesul statului este să își încaseze taxele. Dacă statul ar avea o grilă de impozite pentru toate aceste activități, și acestea ar fi plătite la începutul anului, atunci statul și-ar lua ceea ce dorește de la comerciant, iar aceștia nu ar mai fi puși în situația de a-și desfășura activitatea în tensiunea unor controale iminente din partea instituțiilor. Dacă există această posibilitate, care se aplică în foarte multe țări în care statul își încasează la timp și exact cât trebuie din impozite, li s-ar conferi și comercianților posibilitatea de a-și continua activitatea fără tensiuni inutile. S-ar detensiona pur și simplu relația dintre organele de control și cei cu activități economice de mai mică anvergură.
Rep. : După alegeri vom avea și un nou Guvern. Care considerați că ar trebui să fie prioritățile noului executiv?
C.F. : Eu cred că Guvernul va trebui să aloce în continuare sume importante de bani și să se preocupe de găsirea unor finanțări externe, fie din fonduri europene, fie prin investitori străini, pentru a avea în România un sistem de autostrăzi. Fără autostrăzi este imposibil să vorbim de dezvoltarea unei țări. Încă de pe vremea romanilor, atunci se vroia dezvoltarea unei regiuni, se punea la punct în primul rând sistemul de transport, drumurile. Este clar că situația nu s-a schimbat. Vorbim de aceleași priorități. Dacă vrem să avem posibilitatea de a dezvolta această țară, este nevoie de a aborda la modul serios investițiile în autostrăzi. A trecut prea mult timp de când vorbim și prea puține facem în acest sens. Sau mai rău, am ajuns să trăim sub Guvernul Ponta în situația de a dărâma autostrăzi. Cred că suntem unici în Europa și în lume. Sper ca noul Guvern și noile prevederi bugetare să aibă în vedere importanța acestui lucru, care va duce cu siguranță la dezvoltarea economică a României.
O altă abordare serioasă se referă la suplimentarea bugetului Ministerului Apărării. Trăim într-un context geopolitic extrem de tensionat, vedem care sunt relațiile internaționale. Ca o măsură preventivă, trebuie avut în vedere ca bugetul Ministerului Apărării Naționale pentru înzestrarea armatei, pentru pregătirea ei și pentru salarizare, să fie avute în vedere de viitorul Guvern.
