Incineratoarele de gunoi, pe ușa din dos! Vom arde gunoaie la Tărpiu?

Proiectul CMID Tărpiu are acordul de principiu al instituțiilor de mediu pentru producția de energie prin co-generare. Acest gen de instalații au nevoie însă de materie primă. Un proiect de Lege, aflat în dezbaterea comisiilor parlamentare de specialitate, introduce la categoria materiilor prime din care se poate produce energie prin co-generare sau incinerare și… deșeurile.

Gestionarea corectă a deșeurilor, așa cum Gazeta de Bistrița a scris în numeroase rânduri, este una de maximă importanță. Proiectul de anvergură națională, pentru implementarea la nivel național a Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) a născut și celebrul Centru de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) de la Tărpiu.

Declarații bine intenționate, puse în umbră de un proiect de lege în dezbatere

În ultima perioadă, declarațiile politicienilor s-au schimbat. Declarativ, ei spun că doar colectarea selectivă și valorificarea va rezolva problema deșeurilor. Iată ce declara, în urmă cu circa două săptămâni, coordonatorul Comisiei de monitorizare a activității de la CMID Tărpiu, vicepreședintele Consiliului județean, Ioan Țintean:

„Avem proiecte legislative pe care vrem să le promovăm în Parlament. Unul dintre ele este acela de a înființa meseria de colector deșeuri reciclabile. După ce am condus Comisia de monitorizare pentru CMID Tărpiu, am priceput cu adevărat ce înseamnă reglementarea problemei deșeurilor din România. (…) Nu este normal ca firma care colectează deșeurile menajere, și le duce la Tărpiu, să colecteze și deșeurile reciclabile. Eu doresc altă firmă să le colecteze și să le ducă la prelucrare, balotare, unde să fie transformate în granule sau în celuloză. Pentru aceasta, cei care le colectează primesc bani”.

Declarația pare bine intenționată, însă, în Parlament, se află deja depus un proiect de lege care va face pur și simplu neinteresant orice alt proiect legislativ cu privire la gestionarea deșeurilor. În forma lui actuală, el dă practic liber la arderea gunoaielor, a căror cantitate acumulată pune sub presiune capacitățile celulelor de colectare, cum este și cazul la Tărpiu. Aici, prima groapă este deja mai mult de jumătate plină, iar selectarea și valorificarea deşeurilor sunt egale cu zero, așa cum am mai arătat în numerele anterioare ale Gazetei de Bistrița.

Intenții de îmbunătățire a gestionării deșeurilor au existat

De ce nu a putut fi modificat sau revizuit proiectul inițial, în vederea optimizării colectării selective și a valorificării materialelor recuperabile, se poate înțelege acum, din declarația actualului viceprimar al municipiului Bistrița, fostul comisar șef al Gărzii de Mediu din Bistrița-Năsăud, Cristian Niculae.

„După definitivarea caietului de sarcini și desemnarea noului operator de salubritate pentru colectarea deșeurilor din județ, trebuie să implementăm proiectul așa cum este. Eu consider că acest proiect are destule lacune. Noi am vrut să-l îmbunătățim, când eram la Garda de Mediu. Atunci, împreună cu domnul președinte al Consiliului județean, Radu Moldovan, am gândit un proiect pilot pentru Bistrița, pentru a îmbunătăți colectarea selectivă. Este esențială colectarea selectivă în parametri acestui proiect, pentru că altfel în loc să reciclăm deșeurile, vom umple celulele și vom constata că tot la doi ani va trebui să mai construim o celulă și că asta ne va costa foarte mult. Nu mai vorbim de faptul că ne batem joc de resursele naturale și nu reciclăm. Am intenționat atunci, și am făcut adrese către ANRSC, cu acordul vechiului operator Vitalia, să implementăm un program pilot, pentru cele peste 5.000 de case care sunt în Bistrița”, spune Cristian Niculae, fost șef al Gărzii de Mediu, actual viceprimar al Bistriţei.

Oamenii vor schimbare, ANRSC nu!

La vremea respectivă, proiectul pilot pentru Bistrița prevedea distribuția de saci către proprietarii de case, unde urmau să fie colectate deșeurile pe trei fracții, hârtie-carton, plastic-metal și deșeu menajer, urmând să fie colectat deja selectat de la poartă. Cu alte cuvinte, proprietarii de locuințe individuale din Bistrița nu mai erau nevoiți să meargă la punctele de colectare.

„Acesta este și principalul lucru pe care îl reclamă cei de la case. Preponderent, populația din județ locuiește la case. Dacă proiectul ar fi funcționat, normal că îl extindeam la nivelul întregului județ. Cei de la ANRSC au refuzat acest proiect pe motiv că nu se poate schimba proiectul. Proiectul este gândit, accesat și gestionat așa. Comunitatea Europeană a dat circa 30-40% din valoarea totală a proiectului tocmai pentru construcția acestor puncte de colectare selectivă, adică cele 970 de puncte de colectare a deșeurilor din județ, și așa trebuie mers mai departe cu proiectul. După ce se va încheia derularea proiectului, adică peste circa doi ani, vom putea îmbunătăți proiectul cu alte variante. Una dintre ele este aceasta, colectarea selectivă direct de la sursă, de la poarta locuinței”, a mai explicat Cristian Niculae, pentru Gazeta de Bistriţa.

În liniște, se face loc incineratoarelor de gunoi

În paralel cu toate aceste frământări ale societății civile și autorităților județene, a fost introdus în această toamnă, la nivelul Comisiilor parlamentare de specialitate, un proiect de Lege intitulată generos „Lege pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei termice și electrice din surse regenerabile, biomasă, biogaz și energie geotermală”. Proiectul nu face altceva decât să pregătească în liniște terenul pentru introducerea și în România a incineratoarelor de gunoi. Specialiștii de mediu spun că prin introducerea în lege a termenilor de „biodeșeu” sau  „biomasă” în categoria materiilor prime permise pentru producerea de energie prin ardere, practic se dă „undă verde” funcționării legale a incineratoarelor de gunoi. Un lucru de care Europa vrea să scape, datorită poluării pe termen lung pe care o produce o astfel de tehnologie.

„Dintre deşeurile municipale şi asimilabile, doar fracția biodegradabilă poate fi considerată regenerabilă, însă numeroase studii arată că arderea deşeurilor biodegradabile, este extrem de ineficientă, consumurile de energie ale instalaţiei anulând în mare parte producţia. Activitățile de neutralizare a deșeurilor organice, prin măsuri active, care să permită producerea de energie electrică și termică în cogenerare de înaltă eficiență, nu poate fi atins. Mai mult, în România, deșeurile municipale și asimilabile nu sunt selectate și colectate la sursă, prin urmare biodeșeurile se regăsesc în fracția umedă, ca deșeuri mixte. Acestea conțin deșeuri care în urma arderii produc emisii toxice”, explică specialiștii de mediu, comentând pe marginea proiectului de Lege promovate deja în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Ne putem trezi, peste noapte, că la Tărpiu se vor arde gunoaie

Incineratoarele nu sunt identificate în proiectul de Lege respectiv cu această denumire, atrage atenţia, la rândul său, Cristian Ţetcu, reprezentantul GAL Ruralis Bistrița-Năsăud.

„Ele au fost îmbrăcate și prezentate în așa fel încât lumea să nu înțeleagă că, de fapt, noi vom vorbi despre incinerarea deșeurilor, că vom vorbi despre o poluare fără precedent, despre substanțe chimice care nu pot fi ținute sub control, nici măcar măsurate la nivelul dotărilor laboratoarelor pe care le avem în România. Ce e mai grav este faptul că se intenționează să se construiască aceste incineratoare chiar în apropierea unităților construite deja pentru gestionarea deșeurilor, cum este la noi Tărpiu, și acele peste 40 de SMID-uri care au fost aprobate să fie construite în România”, a explicat Cristian Țetcu, pentru Gazeta de Bistrița.

„Soluție” salvatoare, sau eșec repetat?

În condițiile în care toată Europa și, în general, comunitatea mondială elimină incineratoarele din cauza poluării pe care o astfel de tehnologie o produce, noi, în România, intenționăm să construim astfel de lucruri. De ce eșuăm în direcția colectării selective, în direcția valorificării deșeurilor, de ce eșuăm într-o economie circulară, de ce eșuăm în producerea de compost din material biodegradabil și punem atâta patos în construcția și implementarea acestor „fabrici ale morții”, cum sunt incineratoarele? Este o întrebare la care trebuie să răspundem repede.

(Va urma)