Mă înscriu cu aceste două cauze şi clauze statutare. Deocamdată.
Am lăsat să se înţeleagă în precedentele articole că ideea altui serial pe tematica grănicerească nu mă îndatorează exclusiv. Dar înstrăinarea de temă şi durerea noastră năsăudeană niciodată. Dar ilegalităţile din perioada postdecembristă şi nedreptăţile, furturile şi jefuirea Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene, începând cu politicienii din jurul şi făptuirea corupţiei deposedând-o de bunurile şi inventarul patrimoniului, sunt condamnabile istoric, indiferent de partide la putere – culminând cu deciziile instanţelor judecătoreşti locale, implicit cele de urmărire şi anchetare, aidoma celor din ţară, care au fost produse de corupţia şi incompetenţa din justiţie. Mai subliniam ca incompetentă fapta altei judecătorii privind nerecunoaşterea statutului aprobat, ca cea a Judecătoriei din Năsăud şi tribunalului, respectiv cel grăniceresc. Însă corupţia mare posibil înfăptuită să fi fost şi în instanţele năsăudene şi bistriţene, jefuind la sânge pe grăniceri cu ele peste 6.000 ha de pădure şi peste 20 de imobile nerestituite. Iată un mic citat din presa locală: „Spitalul de pe Independenţei rămâne deocamdată în custodia CJ BN. Decizia instanţei este cu atât mai surprinzătoare în condiţiile în care din luna mai şi până în septembrie, când instanţa s-a pronunţat, nu a mai avut loc nici un termen de judecată pe fond”. Cam aceasta este faţa ascunsă a justiţiei din judeţ, păcat de judecătorii cinstiţi şi competenţi, că sunt pasivi, nepăsători şi suportă printre ei asemenea colegi. Doar în acest climat şi-a însuşit măiestria corupţiei cândva coleg al lor şi ajuns cu rang de ministru în Ministerul Justiţiei care de curând, fostul judecător Puţura de-aici s-a ridicat, a luat 5 ani de condamnare cu executare. Nu am avut dovezi atât de indubitabile să zic o vorbă de corupţia locului. Mai mult, condamnatul însuşi a fost ticăloşit şi nu străin de jafuri mari de la grăniceri. Organele locale şi parlamentare tot tipul călare pe justiţie. Vă mărturisesc dovada mea la cele ce afirm. Am avut stabilită întâlnire cu ministeriabilul Puţura junior pe Aeroportul Cluj: el venind de la Bucureşti, eu de la domiciliu, mergând cu autobuzul 8. Bucureşteanul nu s-a prezentat, că între timp aflase amănunte de preşedinţia mea la U.C.G.N. Acelaşi intermediar Antonel Pop m-a anunţat; el mergea să-l aştepte pe Aeroportul Târgu Mureş. Atunci eram „noi” tari, ne băteam cu toţi parveniţii de primari PSD-işti, nu ca acum, le pupi mâna începând cu primarul Năsăudului – Mircea Romocea, când îl ironizai pe actualul preşedinte al UCGN, Gh. Onul, în spate era şi atunci prietenul tău bun de „pescuit în ape tulburi” averile grănicereşti restituite şi nerestituite. Dar nici atunci şi nici azi maşina noastră nouă (care o fi veche şi ea) nu ţi-au luat-o de la scară, Antonel. Asta că veni vorba, şi nedumerirea îmi este dacă mai urci scara )la fosta Securitate, azi SRI) şi eu te aşteptam cu emoţii în maşină că n-o să le mai cobori, iar tu reveneai degajat şi le ziceai că te-au deranjat pentru fleacurile lor. Nu pentru asta te deranjez şi eu. Altceva. Altădată. Grăbit cum te ştiu şi de ispravă, doar sunt curios dacă le mai duci doamnelor judecătoare flori şi să-ţi spun ca la toate să le săruţi mâna, şi celor nedrepte, nu pentru că sunt judecătoare, ci pentru adevărul că sunt femei.
În continuare aştept ameninţarea în fapt. Citez din presă: „Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) apreciază într-o scrisoare deschisă (judecătoarele semnatare Dana Gârboan şi Gabriela Baltag n.n.) transmisă luni că afirmaţiile făcute recent într-un interval de ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Kleem, aduc o gravă atingere imaginii justiţiei”. Fără să intru în detaliile scrisorii lor, eu spun că-i şi incoloră, mată imagine şi-o face justiţia românească prin cele două societăţi constituite de profesionişti: UNJR şi ANR. Este opinia mea în sfârşit de om liber în exprimare şi scris numai în această publicaţie; din celelalte am fost alungat şi refuzat de presa scrisă locală clujeană şi bistriţeană; din cealaltă mass-media de peste 10 ani. Dar şi acum aici, fireşte, îmi asum răspunderea, exprim opinii, nu pronunţ sentinţe, oricând. Sunt conştient de ce fac.
Începând cu intitularea primei şi cuvântul uniune, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, în cazul că nu e formată din persoane juridice, e autodescalificată şi desfiinţată de drept. Altfel numai sovietizată prin sintagma UNJR, citită în litera şi spiritul Ord. nr. 2000/2009, a conceptului uniune. Mai departe, citez taman din scrisoare: „Astfel, la întrebarea legitimă în contextul actual – privind riscul manifestat de excesele procurorilor anticorupţie, aţi afirmat că acest lucru trebuie să îl decidă poporul român, cum ar trebui să se comporte procurorii şi judecătorii pentru a-şi face treaba”, parafrazându-l pe ambasador cele două semnatare. Bravas naţiune cu aşa judecătoare şi colegii lor corupţi neprinşi îţi faci justiţie în tranziţie până astăzi. Dar niciodată nu-i de tot prea târziu. Pun de la mine şi puţin optimism.
Teodor Tanco
