Modernizarea infrastructurii în zonele rurale ale judeţului Bistriţa Năsăud a luat amploare după alegerile locale din 2012. Principalul obiectiv ce şi l-a asumat administraţia locală a comunei Ilva Mica a vizat infrastructura de apă şi canalizare, apărarea împotriva inundaţiilor.
Potrivit primarului Aurel Horea, în 2015, principala investiţie constă în reabilitarea şi extinderea reţelei de apă potabilă şi introducerea canalizării, inclusiv în darea în folosinţa a unei staţii de epurare a apelor uzate, lucrările urmând să fie demarate în primul semestru din 2015.
” Investiţia de amploare are un buget pe măsură: 13,8 milioane de lei, fonduri derulate prin Compania Naţională de Investiţii, finanţarea fiind asigurată în cadrul programului naţional *Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apa şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori, printr-un credit extern furnizat de Bancă de Dezvoltare a Consiliului Europei (61,42%), din bugetul local (19,23%) şi din bugetul de stat (19,35%). Indicatorii tehnico-economici din proiect arată că investiţia de la Ilva Mică presupune o captare de suprafaţa din pârâul Strâmbă, asigurarea unei conducte de aducţiune de apa în lungime de 4.913 metri, a unei staţii de tratare a apei potabile de tip compact, a unui rezervor de înmagazinare apa cu o capacitate de 500 metri cubi, amplasat suprateran. De asemenea, vor fi puse în funcţiune: o staţie de pompare a apei potabile necesare asigurării presiunii la consumatori, o conductă de transport apa potabilă în lungime totală de 7.745 de metri, un sistem de canalizare ape uzate menajere compus din staţie de epurare şi reţea de canalizare, o staţie de epurare nouă, o reţea de canalizare principală pentru ape uzate menajere în lungime totală de 4.271 de metri, prevăzută şi cu o staţie de pompare ape uzate în zonă de jos a localităţii”, a declarat atunci primarul Horea.
Cartel Bau pentru îndeplinirea promisiunilor
Licitaţia de ”Extindere a reţelei de canalizare menajeră în localitatea Ilva Mică, judeţul Bistriţa-Năsăud” a fost câştigată de firma clujeană Cartel Bau SA.
Astfel că în 2011, administraţia din Ilva Mică şi cei de la Cartel Bau au încheiat un contract în valoare de aproape o jumătate de milion de euro.
Mai exact,”Unitatea Administrativ Teritorială Ilva Mică în calitate de autoritate contractantă a încheiat cu SC Cartel Bau SA Cluj-Napoca, contractul de lucrări nr. 1150/04.04.2011 în valoare de 2.428.003,08 lei”, conform datelor oficiale.
S-aveţi de-o pâine
Cei de la Ilva Mica s-au decis să-i încurajeze pe Cartel Bau, astfel că au început să facă plăţi înainte de termen. Astfel că, Primăria Ilva Mică, condusă de Aurel Horea (PSD), a fost acuzată de Curtea de Conturi că a făcut plăţi nelegale în valoare de peste o sută de mii de lei la numai două obiective de investiţii verificate. Cea mai mare sumă a fost plătită pentru organizare de şantier la proiectul de extindere a reţelei de canalizare.
Potrivit Curţii de Conturi, în cursul anului 2013, la Ilva Mică s-a lucrat la reabilitarea, extinderea şi mansardarea clădirii în care se află cabinete medicale individuale, ocazie cu care, au aflat auditorii, s-au făcutplăţi nelegale în valoare de 26.000 de lei.Autorităţilor locale li s-a cerut să verifice ce s-a întâmplat acolo, toate situaţiile de lucrări decontate şi să vadă de ce s-au decontat utilaje cu montaj la preţuri mai mari faţă de cele legale.
Totodată, Curtea de Conturi a dispus recalcularea situaţiilor de lucrări şi stabilirea întinderii prejudiciului creat bugetului comunei Ilva Mică prin plăţile nelegale efectuate, înregistrarea debitelor în evidenţa contabilă si dispunerea măsurilor legale în vederea recuperării integrale a prejudiciului conform normelor legale în domeniu.
Tot în urma controlului făcut anul trecut la Primăria Ilva Mică, auditorii au aflat că s-a creatun prejudiciu de 75.000 de leiprin decontarea organizării de şantier la lucrarea „Extindere reţele de canalizare menajeră în localitatea Ilva Mică, judeţul Bistriţa-Năsăud’’.
În fapt, spune Curtea de Conturi, fienu s-a realizat nicio organizare de şantier, fiepreţurile au fost mai mici decât cele trecute în acte. În felul acesta, s-a creat un prejudiciu consistent bugetului local. Primăria Ilva Mică a fost somată să înregistreze debitele în evidenţa contabilă şi să dispună măsurile legale în vederea recuperării integrale a prejudiciului conform normelor legale în domeniu.
Proiectul „Extindere reţele de canalizare menajeră în localitatea Ilva Mică, judeţul Bistriţa-Năsăud’’ a fost finanţat prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) cu 2,7 milioane de lei. În 2014, Guvernul PSD, partid la care a trecut şi Aurel Horea, a plătit ultimii bani pentru decontarea lucrărilor, respectiv 520.000 de lei.
Cei mai lenţi din curtea şcolii
Tot în 2015, lucrările de execuţie a lucrărilor de extindere şi reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare în zona cuprinsă între localităţile Maieru şi Năsăud erau realizate abia în proporţie de circa 15%, deşi data de finalizare a acestora este depăşită deja cu două luni. Executantul, asocierea dintre SC Cartel Bau SA şi SC General Construct SA, risca rezilierea contractului. Atât conducerea SC Aquabis SA – beneficiarul proiectului de investiţii, cât şi conducerea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud susţineau atunci că foarte curând va fi organizată o nouă licitaţie publică pentru atribuirea contractului – partea rămasă neexecutată, iar până anul viitor lucrărilor vor fi finalizate.
În 2013 Aquabis SA a lansat o licitaţie pentru atribuirea contractului de reabilitare şi extindere a reţelelor de distribuţie apă şi canalizare în localităţile Salva, Năsăud, Sângeorz-Băi şi Maieru. dar şi de aducţiune a apei potabile pentru localităţile Rebra, Năsăud şi Maieru. Licitaţia a fost lansată de regia de apă după ce aceasta a reuşit să obţină o finanţare de peste 344 milioane de lei pentru extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bistriţa-Năsăud, proiect cofinanţat prin Fondul de Coeziune. Investiţia în cauză este cel de-al şaselea contract pentru care Regia de Apă a alocat 62,7 milioane de lei,fără TVA.Lucrările ar fi trebuit să fie efectuate în maxim 26 de luni.
Nu s-a întâmplat aşa, întrucât câştigătorul licitaţiei, o asociere dintre firmele Cartel Bau SA din Cluj şi General Construct SA din Piatra Neamţ au venit cu o ofertă mult subevaluată, la 59% din valoarea estimată a contractului. Asocierea Cartel Bau – General Construct a avut nu mai puţin de 7 firme subcontractante, potrivit informaţiilor existente pe SEAP: SC Concid SA Bistriţa, SC Proinstal 302 G SRL Bistriţa, SC MetaboProimpex SRL Bistriţa, SC Nick’s Distribution SRL Bistriţa, SC Intelnet Tehno SRL Bucureşti, SC Construct BV SRL Satu-Mare şi SC Ramber Romania SRL Bucureşti.
De altfel, valoarea investiţiei fiind una foarte generoasă a atras nu mai puţin de 16 firme la licitaţia contractului, în cursă intrând nume foarte cunoscute, precum SC Antrepriza de Reparaţii şi Lucrări ARL Cluj SA, Sc Record SRL Bistriţa, SC BoccardoEntreprise SRL împreună cu Mis Grup SRL, SC Straco Grup SRL, etc.
Falimentul îi bate la uşă
În prezent Cartel Bau SA a ieşit ca prin urechile acului dintr-un dosar de la Tribunalul Cluj, în care in se cerea falimentul. Asta după ce mai multe firme s-au reunit şi au cerut trimiterea în judecată a Cartel Bau SA pentru debite mari înregistrate la creditoarele Anasil SRL, Romconstruct Transilvania, Nalect Serv, DKR Construct, Persadi Construct, Balast Expert Construct, Agent Mixt Construcţii şi vestita firmă din Bihor: Bravo Imobiliare.
„ Ia act de renunţarea la judecată formulată de creditoarea Balast Expert Construct cu privire la cererea de deschidere a procedurii generale a insolvenţei debitoarei Cartel Bau SA, cu sediul în Cluj-Napoca, . Respinge cererea de deschidere a procedurii generale a insolvenţei formulată de creditoarele Bravo Imobiliare GRUP SRL, Agent Mixt Construcţii SRL, Persadi Construct SRL, A P SRL, Romconstruct Transilvania SRL, Nalect Serv SRL, DKR Construct SRL, şi sediul procesual ales în Timişoara, Dacilor Business Center, şi ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ FILIMON ADRIAN, în contradictoriu cu debitoarea Cartel Bau SA, . Respinge ca rămase fără de obiect contestaţiile împotriva deschiderii procedurii generale a insolvenţei formulate de debitoarea Cartel Bau SA. Obligă creditoarea B E C SRL să plătească debitoarei Cartel Bau SA suma de 200 lei cu titlul de cheltuieli de judecată. Obligă creditoarea Bravo Imobiliare Grup SRL să plătească debitoarei Cartel Bau SA suma de 200 lei cu titlul de cheltuieli de judecată. Obligă creditoarea Agent Mixt Construcţii SRL să plătească debitoarei Cartel Bau SA suma de 200 lei cu titlul de cheltuieli de judecată. Obligă creditoarea Persadi Construct SRL să plătească debitoarei Cartel Bau SA suma de 200 lei cu titlul de cheltuieli de judecată. Obligă creditoarea A P SRL să plătească debitoarei Cartel Bau SA suma de 200 lei cu titlul de cheltuieli de judecată. Constată existenţa unei cheltuieli curente în cuantum de 200 lei în favoarea debitoarei Cartel Bau SA şi în sarcina debitoarei în procedură R T SRL. Obligă creditoarea Nalect Serv SRL să plătească debitoarei Cartel Bau SA suma de 200 lei cu titlul de cheltuieli de judecată. Obligă creditoarea D CO SRL să plătească debitoarei Cartel Bau SA suma de 200 lei cu titlul de cheltuieli de judecată. Obligă creditoarea ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ FILIMON ADRIAN să plătească debitoarei Cartel Bau SA suma de 200 lei cu titlul de cheltuieli de judecată. Executorie. Cu drept de apel în termen de 7 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Specializat Cluj. Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 iunie 2016. ” decide Tribunalul Comercial Cluj.
Astfel că, toate eforturile de a o falimenta pe Societatea Administrativă Cartel Bau au fost în zadar, iar magistratul a decis să îi dea câştig de cauză acesteia, iar creditorii au fost obligaţi de instanţă să plătească cheltuieli de judecată.
Însă decizia nu este definitivă, iar celelaltă părţi: Bravo Imobiliare, Agent Mixt Construcţii, Nalect Serv şi Naphora SRL au făcut apel la soluţia dată de instanţa de fond.
A vrut aur din Roşia Montană
Patroni de la Cartel Bau, Constantin şi Adrian Caşcaval, au avut acţiuni în firma ce urma să exploateze aurul de la Roşia Montană.
Întreg acţionariatul Deva Gold este foarte similar cu cel iniţial al RMGC. În 2009, Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gabriel Corporaţion(RMGC), a primit o ofertă de preluare a acţiunilor deţinute în companie de către doi acţionari minoritari ai RMGC, Comat Trading şi Cartel Bau, fiecare dintre ei deţinând 23.967 de acţiuni, reprezentând 0,23% din capitalul social al companiei. Cei doi acţionari minoritari au transferat acţiunile către Gabriel Resources, iar participaţia în RMGC a acţionarului majoritar Gabriel Resources a crescut cu 0,46%, la 80,46%.
Însă între timp planurile celor de la Roşia Montană Gabriel Corporation(RMGC) au eşuat, iar mina a fost închisă.
