Codul Silvic la care a pus umărul deputatul bistriţean Doina Pană, continuă să fie scuza pentru tăierile ilegale de lemne din România. Pe lângă mulţimea de documentare, interviuri, declaraţii politice şi comunicate de presă, la ora actuală în ţară, inclusiv în judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud acţiunile de defrişări ilegale continuă în aceeaşi manieră. De asemenea, chiar dacă în vigoare a intrat Noul Cod Silvic, aplicarea acestuia lasă de dorit.
La începutul lunii septembrie, parlamentarii au discutat respingerea unui proiect de hotărâre ce interzicea exportul de buştean. Proiectul în cauză, PL-x nr.360/2015 era iniţiat de parlamentarul Mihai-Bogdan Diaconu(actualul lider al PRU), şi după pasele legislative de la Camera Deputaţilor la Senat, proiectul s-a întors la prima cameră cu propunerea de respingere.
Motivul din spatele proiectului
Deputatul independent (fost membru PSD) Bogdan Diaconu a depus în 2012, la Cameră un proiect de lege privind protejarea pădurilor autohtone prin interzicerea exportului de orice fel de masă lemnoasă în formă brută, vinovaţii riscând închisoarea de la 5 la 10 ani, potrivit unui comunicat trimis astăzi redacţiei.
Iniţiativa prevedea, totodată, recuperarea prejudiciului creat prin defrişările ilegale.
Pe de altă parte, parlamentarul a precizat atunci că proiectul de lege nu atacă industria prelucrării lemnului din România, existând posibilitatea ca orice companie să exporte în afara ţării produse prelucrate, finite, din masă lemnoasă, „aducând astfel plus valoare economiei naţionale, spre deosebire de exportul de masă lemnoasă în stare brută, care seacă de resurse pădurile ţării fără să aducă beneficii majore”.
” România furnizează la această oră materia primă ieftină fără a avea beneficii, în timp ce companiile care exploatează pădurile din România profită de lipsa legilor de protecţie a pădurilor pentru a folosi această resursă inestimabilă a ţării într-un fel în care în ţările lor este interzis, pentru profituri imense din care România are prea puţin de câştigat, pierzându-şi în schimb pădurile pe care nimeni nu le mai regenerează. Interzicerea exportului de masă lemnoasă în stare brută nu încalcă legislaţia europeană, ci doar îi conferă şi României un statut de ţară normală care nu-şi vinde pe nimic resursele”, motiva Bogdan Diaconu.
După un an…respingere totală
După ce Senatul a decis respingerea proiectului, pe ordinea de zi a şedinţei Camerei Deputaţilor a apărut cu aceeaşi propunere de respingere. La momentul în care preşedintele CD a întrebat dacă exista discuţii pe această temă, mai mulţi parlamentari s-au înscris la cuvânt.
„Aici avem o iniţiativă care, mă rog, îşi propune un scop, dar care nu este atins prin iniţiativa respectivă, pentru că interzicerea exportului de buşteni, de fapt, nu poate să ducă neapărat la oprirea defrişărilor, că se pot exporta orice alte materiale.
Ştim foarte bine că acum, în prezent, există câţiva mari, să zic aşa, în industria aceasta de prelucrare a lemnului, câteva mari firme care iau cam toată producţia României în ceea ce priveşte masa lemnoasă.
Sunt judeţe care – nu vreau să zic, fac referire doar la judeţul Suceava, unde s-a văzut foarte mult că în urma celor două firme care există acolo de foarte mulţi ani, a ajuns la un grad de defrişare destul de mare. Mai mult decât atât, preţul lemnului a crescut foarte mult pentru industria locală. Firmele mici au dispărut cu totul. În „avantajul” angajării câtorva sute de oameni la aceste două mari companii au fost lăsate pe drumuri mai bine de peste 1000 de firme mici care angajau mai mult de 10-12 mii de oameni.
E adevărat, trebuie să oprim defrişările, dar nu în sensul în care să punem o oprelişte din aceasta, bruscă, ci să facem astfel încât acest lucru să fie conform cu rata de creştere anuală a pădurilor şi să fie în conformitate cu ceea ce înseamnă, de fapt, conservarea şi păstrarea fondului silvic.
Pe de altă parte, e adevărat că, în ultimii 25 de ani, mai mult de o treime din pădurile acestei ţări au dispărut într-un mod nu se ştie cum, cel mai mult din cauza faptului că au fost defrişate fără acte şi în mod fraudulos.
De aceea, considerăm că propunerea ar fi bună, dar, de fapt, nu îndeplineşte scopul pentru care a fost constituită şi vom vota pentru respingere.” a explicat deputatul Ovidiu Cristian Iane.
Exportul de buşteni trebuie efectuat
Un alt parlamentar care a motivat de ce interzicerea exportului de masă lemnoasă brută este o măsură prea drastică e Florin Iordache.
„Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea protejării pădurilor din România, intervenţiile legislative vizând stoparea defrişărilor motivate de exporturile masive de masă lemnoasă în stare brută, care au dus la un adevărat dezastru ecologic în ţara noastră.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 15 aprilie 2015.
Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat proiectul de lege în şedinţa din 6 octombrie 2015.
În urma examinării propunerii legislative privind protejarea pădurilor din România, membrii celor trei comisii au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acesteia întrucât comercializarea materialelor lemnoase este reglementată prin H.G. nr.470/2014 pentru aprobarea normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase elaborate în baza Legii nr.46, respectiv Codul silvic.
În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice” argumentează acesta.
Codul Silvic inutil prin Guvernul Tehnocrat
Cu toate acestea, înainte de a vota negativ această iniţiativă, mai mulţi parlamentari, printre care şi social democrata Doina Pană au argumentat că în pofida acestei acţiuni, există probleme grave cu neaplicarea Codului Silvic de către actualui Guvern.
Deputatul din Bihor, Lucia Varga susţine că acel Cod Silvic implementat de PSD nu produce efecte şi că ar fi nevoie de un pachet legislativ suplimentar:„Intenţia acestei iniţiative legislative este de a găsi o soluţie pentru a diminua tăierile ilegale. Nu rezolvă această problemă modul în care este formulată iniţiativa legislativă, dar dovedeşte încă o dată că acel Cod silvic iniţiat de PSD nu a produs efectele pe care le doream cu toţii, şi anume reducerea tăierilor ilegale. În continuare tăierile ilegale, din păcate, sunt o problemă şi pun în pericol viaţa cetăţenilor şi comunităţile acestora. În continuare avem situaţii în care lemnul nu este folosit cât mai aproape de locul de recoltare. În continuare această resursă extrem de preţioasă a ţării este dusă la export. 300 de mii de metri cubi de lemn sub formă de buştean pleacă la export şi 700 de mii de metri cubi de lemn de foc, lemn care ar putea fi folosit pentru industria mobilei.
Prin urmare, sunt, încă o dată, persoana care atrage atenţia că soluţia oferită de Partidul Naţional Liberal prin Codul silvic iniţiat de liberali, prin care lemnul trebuia vândut din rampe şi depozite ca lemn măsurat, şi nu ca lemn estimat ar fi fost soluţia şi este soluţia atât pentru reducerea tăierilor ilegale, atât pentru utilizarea cât mai aproape a lemnului de locul de recoltare, atât pentru reducerea exportului de buştean şi lemn de foc din ţară. Merită – şi eu sunt de părere – o dezbatere privind modul în care folosim această resursă. Merită cu toţii să găsim soluţii pentru a stopa aceste tăieri ilegale. Să nu uităm că am aprobat Legea siguranţei naţionale prin care este considerată atentat la siguranţa naţională orice acţiune care pune în pericol fondul forestier naţional.
Prin urmare, avem nevoie de un pachet legislativ de mai multe acte normative prin care să administrăm foarte bine această resursă, pădurea, prin care să întărim controlul şi prin care să utilizăm eficient resursa pentru crearea de locuri de muncă şi pentru cetăţeni”, motivează Lucia Varga.
Doina Pană: Codul Silvic este bun, Guvernul se face că nu-l vede
În încheierea dezbaterilor, bistriţeanca Doina Pană a luat cuvântul pentru a face câteva precizări cu privire la cele spuse de colegii ei, dar mai ales pentru a puncta faptul că vinovat este guvernul actual şi nu Codul Silvic.
„S-au făcut, de la acest microfon(microfonul din plenul Camerei Deputaţilor), multe afirmaţii, unele incomplete, altele eronate. Pentru acurateţea informaţiei, vreau să fac nişte precizări.
Nu exportul de buştean este cauza continuării defrişărilor în România. La ora actuală, România, cum corect s-a spus, exportă 300 de mii de metri cubi de buştean, dar importă 2 milioane de metri cubi de buştean. S-a ajuns chiar la performanţa încât marele procesator, pe care îl ştim cu toţii, să importe din Ucraina, Belarus şi chiar Austria şi Germania. Deci nu buşteanul e o problemă şi exportul.
O altă afirmaţie incorectă. Codul silvic promovat de PSD este un cod silvic foarte, foarte bun.
Dacă actualul guvern nu se apleacă încât el să fie aplicabil, adică să scoată toate cele cinci hotărâri de guvern şi toate cele 14 ordine de ministru, nu e vina Parlamentului că a votat un cod care nu-i bun. Codul este foarte bun.
Vă reamintesc şi închei, Guvernul PSD a cerut să fie discutată în CSAT problema defrişărilor. Acolo s-a hotărât, în iunie 2015, deci prin hotărâre CSAT ca radarul pădurilor să fie dezvoltat şi toate măsurile din Codul silvic să fie aplicate. Acest guvern se face că n-aude.
Mai e puţin şi PSD va veni cu un pachet complet, care să finalizeze toate demersurile care s-au început pentru ca fenomenul defrişărilor din România să înceteze” încheie aceasta.