Beep, Beep, Cretu! Hidoşeniile de sute de mii de euro din Bistriţa în topul Bored Panda

Bistriţa a ajuns într-un top la nivel mondial! Dar nu de bine, ci unul care scoate în evidenţă urâţenia. De curând, cunoscutul site Bored Panda a publicat un top al celor mai urâte forme de artă publice în lume, top în care apar astfel de lucrări şi din Bistriţa. Este vorba despre struţii plasaţi pe raza municipiului – simbolul Bistriţei, Floarea Transilvaniei – fântâna arteziană din faţa Palatului Administrativ, Monumentul Eroilor Neamului din Piaţa Petru Rareş, în apropierea aceluiaşi Palat Administrativ, dar şi despre o lucrare din Piaţa Morii – Pasărea de oţel. Pe toate aceste lucrări „de artă” de for public, considerate nişte urâţenii de către majoritatea bistriţenilor, şi nu numai, autorităţile bistriţene au cheltuit sute de mii de euro. Bani care ar fi putut fi utilizaţi în alte scopuri mult mai utile bistriţeanului de rând.

Struţii primarului Creţu care au împânzit Bistriţa ocupă locul 99 în topul prezentat de site-ul Bored Panda. Monumentul Eroilor Neamului, comparat de unii în termen neacademici cu un falus, stă pe locul 98, deci e considerat, clar, mult mai urât decât struţii. Vecina de peste drum, fântâna arteziană numită Floarea Transilvaniei are un loc şi mai „onorabil” decât celelalte două,fiind plasată pe 97. Ultima lucrarea bistriţeană care face parte din acest top ocupă locul 94 şi semnifică…nimeni nu ştie ce. Singurul lucru cert este faptul că locul meritat mai degrabă este la Remat şi nu într-o piaţă publică.

Chira dacă doar aceste aşa zise lucrări de artă din Bistriţa fac parte din top, la acestea s-ar mai putea adăuga şi altele, la fel de urâte şi fără nici o noimă.

Struţii, loc de cinste

Bani „fără număr” au fost daţi pentru mascotele din fibră de sticlă care împânzesc oraşul.

Struţii amplasaţi în oraş au fost primii care l-au adus mai puternic în atenţia publică, pentru care a spart de la bugetul local nu mai puţin de 42.000 de lei.

Apoi au răsărit în Bistriţa şi 12 ouă gigant pentru care au fost tocaţi alţi 25.000 lei. Struţilor şi ouălor li s-au alăturat merele gigant pentru care Creţu a mai spart în 2013 nu mai puţin de 21.000 lei, iar anul trecut încă 16.000 lei. Doar pentru mascote, totalul depăşeşte 100.000 de lei, adică peste 22.000 de euro.

Deci practic, discutăm de bani gârlă pentru nişte hidoşenii, pe care, culmea, Ovidiu Creţu, le consideră… simpatice.

„Sunt elemente decorative. Bistriţa este renumită pentru livezile de măr care au înlocuit viile după filoxera din 1905, avem şi un festival ”Mărul de Aur”, deci avem toate motivele să arătăm că acest fruct poate să fie unul din simbolurile Bistriţei. El chiar este. Struţii, ouăle, merele sunt elemente care dau o tuşă simpatică oraşului nostru. Nu sunt invenţii personale, m-aş fi bucurat să fie, le-am preluat după ce le-am văzut în alte părţi şi le-am adus şi la noi acasă, în Bistriţa europeană. Eu cred că mediul în care trăim merită să fie unul care să ne determine o stare psihică bună, frumoasă”, spunea, în 2013, primarul Ovidiu Creţu.

Struţii ocupă locul 99 în top, în dreptul fotografiei publicată de Bored Panda stând scris „Beep! Beep! In Bistriţa, Romania”.

Lumânarea  – falus

Monumentul Eroilor Neamului din Piaţa Petru Rareş face parte şi el din topul urâţeniei publicat de Bored Panda. Mai precis, lucrarea de for public ocupă locul 98. În dreptul fotografiei stă scris „Falus Monument – Bistrita, Romania”.

Monumentul din bronz, care reprezintă o lumânare aprinsă, a fost realizat de sculptorul Mircea Corneliu Mateescu şi are o înălţime de 9,5 metri şi o greutate de patru tone. De la bugetul local, monumentul care a fost inaugurat în 2009 sub umbrela primarului Creţu, a tocat de la bugetul local nu mai puţin de un milion de lei, adică circa 230.000 de euro, sumă despre care edilul Bistriţei spunea că „se merită”.

„Noi nu avem construit nimic semnificativ la Bistriţa, după ’89. Un monument al Eroilor Neamului consider că este de bun simţ pentru un oraş ca Bistriţa, va fi un monument prin care să fim recunoscători eroilor. Noi nu avem aşa ceva… Şi depunerile de coroane se făceau până acum la statuia lui Andrei Mureşanu sau în diverse locuri. Ştiam că a mai fost un proiect acceptat de pe vremea fostului primar, Vasile Moldovan, dar care nu a fost dus până la capăt… În 2007, când am aprobat noi proiectul, nu era perioadă de criză financiară. Eu zic că 10 miliarde de lei vechi pentru eroii neamului nu reprezintă o sumă mare şi… se merită. Aceşti bani sunt nesemnificativi comparativ cu cei 60 de miliarde de lei vechi pe care îi plătim la bancă pentru reabilitarea străzilor”, preciza, în 2009, edilul Bistriţei, Ovidiu Creţu.

Crinul din faţa Prefecturii, şi el în top

Floarea Transilvană este o altă lucrare de for public care a stors foarte mulţi bani de la bugetul local al Bistriţei. Nu mai puţin de 197.000 lei, adică aproximativ 45.000 de euro, au fost alocaţi pentru lucrările necesare, mare parte din bani intrând în conturile SC Serbis SRL, firma care a realizat instalaţiile electrice şi cele hidraulice.

Fântâna are o structură din fibră de sticlă în formă de floare de crin (3,2 metri) deasupra luciului de apă, patru jeturi de spumă (duze spumante) în colțurile fântânii și 28 de leduri roșii, galbene și bleu pentru iluminat. Lucrarea propriu zisă, floarea de crin a fost realizată de sculptorul Patriciu Mateescu.

Crinul lui Mateescu, amplasat în faţa Prefecturii Bistriţa, ocupă locul 97 în topul Bored Panda, în dreptul fotografiei fiind menţionat: „«spaghetti», Bistriţa, Romania”.

Ruginitura municipală

Locul cel mai bine poziţionat în ceea ce priveşte urâţeniile din Bistriţa este ocupat de un monument de for public situat în Piaţa Morii, realizat cu mai mulţi ani în urmă. În momentul de faţă ansamblul arată cât se poate de rău din cauza intemperiilor care şi-au pus amprenta asupra sa, fiind de fapt o ruginitură în toată regula.